5,414 matches
-
care se mutila cu de la sine putere. Vopseaua pur și simplu năpârlea, producând o rafală fină ca de confeti, lăsând la iveală stucatura trandafirie de dedesubt. Și o făcea fără nici un ajutor. Am rămas hipnotizat de picățelele de vopsea care ningeau pe peluză și m-am apropiat și mai mult de casă, vrăjit de pata de culoarea somonului, care continua să se lărgească. Exista o altă casă dedesubtul acesteia. Iar în minte îmi apăru o zi din 1975: eram în piscină
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
meu îl scrisese pe peisajul lunar. Într-o barcă de pescuit care ne-a dus dincolo de valurile Pacificului l-am eliberat odihnei veșnice. Fulgii de cenușă se ridicară în aerul sărat și vântul le împinse înapoi, căzând în trecut și ningând peste fețele care zăboveau acolo, îmbrăcând totul cu o peliculă fină, apoi fulgii de cenușă se aprinseră într-o prismă dând naștere unor matrice și forme reflectându-i pe bărbații și pe femeile care îi creaseră pe el, pe mine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
de elan spre vremurile de mult apuse pentru mine, dar nu știu dacă și când aș putea face o astfel de incursiune În trecut, care totdeauna doare. La București se pare că a sosit primăvara, deși acum patru zile a nins peste copacii Îmbobociți. Eu voi face tot posibilul să caut parte din revista „Șezătoarea” În pod. Sper să n-o fi furat nimeni, pentru că mi s-a mai spart o dată boxa, furându-mi-se un aparat de radio și câteva
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
păcate, scurtă vizită la Tallin. VITALIE CIOBANU: Fețele cunoscute, locurile deja vizitate, la Tallin, îmi dau sentimentul unei întâlniri cu o țară din care abia revenisem. Ce-i drept, în noiembrie 1999, situația era cu totul alta: prag de iarnă, ningea, atmosferă de basm nordic. Stătusem la Viru - marele hotel din centru, chiftind în weekend de turiști finlandezi și suedezi, scăpați din țările lor prea austere, în care prohibiția la alcool nu a fost definitiv anulată. În preajma hotelului - centrul comercial Socos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
fără sforțare, c-o forță cu adevărat remarcabilă. L-am văzut anul trecut jucând rolul unui țăran cam surd în Roadele Culturii de L.N. Tolstoi. Duminică 6. Vremea destul de blândă, cu umezeală și ceață; în dimineața asta a început a ninge ușor. Plecăm către amiază la o casă de țară a lui Ehrenburg la vreo sută treizeci de km de Moscova. Am mai văzut în una din sările trecute Lacul lebedelor, balet de Ceaikovski. Într-o după-amiază, vineri, am avut o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
probabil nu s-a produs într-un mileniu, a venit asupra câmpiei Dunării și a dus că grăbire un viscol uriaș cătră Vest, ieșind ca un balaur printre Carpați și Balcani și ajungând cine știe unde pe coasta Africei, unde n-a nins din vremea faraonilor. Dincolo de Carpați și în Moldova lumea a fost scutită de asemenea urgie. Totuși până la primăvara anunțată de Institutul Meteorologic, poporul mai avea a cheltui multă răbdare. Bucureștenii și Dunărenii, încaltea, după ce s-au desgropat de subt troiene
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
se arată că, atunci când polonii au ajuns în pădure, „însuși Ștefan, voievodul Moldovei, a sosit cu mare oaste de călăreții și pedestrași” și a lovit pe poloni. Informația din Cronica Byhovec ar trebui privită cu prudență: în 27 octombrie nu ninsese în Moldova, pentru ca domnul să fie transportat cu sania. Așa cum reiese din celelalte informații cronicărești, e mai potrivit să acceptăm ideea că Ștefan cel Mare a condus lupta, că el a fost creierul care a coordonat toate acțiunile moldovenilor în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Într-un basm din Fărcașele, Olt, ajutorul miraculos vine de la o entitate integrată dendrolatric. Informatorul dă ulterior date despre „arapul sălbatic”: „Esteun copac vechi, cine știe cum își are scorbura. El sta-n scorbura aia, - acolo. Sta...Nu-l ploua, nu-l ningea”. Din perspectiva simbiozei omcopac, „trunchii vecinici” eminescieni, cu suflete părelnice sub coajă, valorifică aceeași credință arhaică, a retragerii spiritelor tutelare în trupul arborilor seculari. Fecioara care se refugiază în lemn se identifică, așadar, atât cu principiul vegetal, cât și cu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
-a cea mai severă companie din Regiment. Comandatul companiei era Dl căpitan Neculcea Constantin de loc din Pașcani. Un an cât am stat în compania lui, nu l-am văzut odată voios și râzând. Ci tot încrestat, parcă tot îi ningea și ploua. Și nu m-am putut bucura macar de un dram de considerație că sunt și eu învățător. Iar când mergea prin oraș, mergea în pas de defilare, parcă era nevoie să-l vadă evreii cum merge. Și tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
dus odată la Boboiești. Și Duminică sau de Sfinții Voievozi ne-am dus iar la Costică Tacu și Maria. Și am venit noaptea de acolo înapoi. Eu mergeam cu Eugenia și Preotul cu preoteasa. Și atunci noaptea a început să ningă și am plecat Luni dimineața așa pe ninsoare și zăpada era de-o palmă. Și m-am udat tot de zăpadă. Iar din fundul pădurii Deleleului m-a luat pe mașină de cale ferată un mecanic foarte de treabă cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
grăbit spre casă să-mi fac bagajele, joi urma să fiu primit de primul adjunct al ministrului pentru ultimele instrucțiuni înainte de plecare. Miercuri dimineața, conform regulilor, la orele 5,00, o Dacie a ministerului mă transporta spre aeroport. În București, ninsese toată noaptea, circulația era îngreunată de zăpada necurățită, sau de mașinile de deszăpezire, blocate pe traseu. Cu chiu cu vai, pe la șase și un sfert eram la aeroport cu bagajele, pașaportul și biletele. După ce am trecut de vamă, i-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
Paul și am plecat cu Dacia să vedem alte părți ale Madridului, seara, luând ca doi burlaci era singur în Madrid cina la un birt agreabil, pe o terasă, ca toamna la București. Dimineața, când m-am uitat pe fereastră, ningea destul de intens, deși în oraș nu se depusese zăpada. Convenisem să plecăm în jurul orelor 8,00, pentru a putea vizita în liniște cele două obiective turistice de cel mai mare interes pentru mine. Aveam emoții, nu știam cât de pregătiți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
adevărului, dar și din ochiul cel negru al minciunii picurau câte trei lacrimi ca niște șuvițe apoase de foc; picurau câte trei perechi de lacrimi și pe partea însorită a adevărului începea să plouă, iar pe partea minciunii începea să ningă. Uneori treceau unul pe lângă celălalt fără să-și dea seama și atunci, în loc de trei, picurau din ochii lor șase perechi de lacrimi și unde cădeau, acolo făceau gaură-n asfalt. O singură dată, pe partea adevărului ai fi putut zări
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
din ochiul minciunii pietre topite, rostogolindu-se până spre seară la deal. A doua zi însă, totul reveni la normal: umbrelele, două, circulau în sensul stabilit, lacrimile picurau la momentul oportun, peste umbrela albă ploua de zor, peste umbrela roșie ningea de zor, stăruia și pe mai departe un anotimp nedefinit și suspect, iar lacrimile, unde cădeau, acolo făceau gaură-n pământ, marcând fiecare câte-un popas în deșert. Stele pe câmp Cădeau bufnițele argintii ca niște stele pe câmp, sălbatice
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
de ninsoarea venindă mereu, încât, acum fiind dimineața de după seara (și ninsoarea) aceea (ca aceea) și stând în fața acestei întrebări, cumva bucuros că ne apropiem de sfârșitul întrebărilor, mă gândesc și mă ridic de la tastatură, privesc pe fereastră, văd că ninge iar că în literatură, ca și în natură, funcționează miracolul continuității, în ciuda multelor rupturi și sincope și izbucniri și încrâncenări. Drept care sunt pornit să cred că literatura tânără de la noi este bună, că tinerii scriitori, cei cu har, sunt de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
palmele femeii cu fața acoperită am exclamat: "Ar fi o ilustrație numai bună pentru poemele mele religioase!". Am făcut antologia de dragul copertei...! Zici într-un poem: "Suntem ai tăi, Domine. Cad din cer/ ca niște fulgi care latră/ câinii tăi. Ninge cu javre/ Urlă la stele boturi flămânde de câine/ Da. Suntem ai tăi. Tată. Hulim în numele tău:/ facă-se deci voia ta de călău// Eu sunt Marta. În genunchi mă așez. Întind grumazul. Amin." Te-a influențat, în vreun fel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
când am ocazia, că am debutat cam odată cu tine, în revista "Cutezătorii", girat (girați) de Virgil Teodorescu. După pagina de poezie dedicată ție de Virgil Teodorescu, cu un titlu pe care l-ai făcut celebru mai târziu, "La noapte va ninge", a urmat o jumătate de pagină pe care mi-a pus-o la dispoziție mie același generos poet Virgil Teodorescu...! Cred că eu eram în clasa a șasea, tu erai în clasa a opta...! Dacă fac un efort de memorie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
râde] Și-ajung în comună. Ajung, acolo, în comună, m-o așteptat, cobor, eu nici nu cunoșteam terenul. Ajung acolo, găsesc pe doi de la partid, instructori, de-ăștia... Și , da' ei o avut și ghinion, aici, ce să le fac ?! Ninsese și era zăpada, de-un deget, deci, se și vedea dacă-o ia în drepta sau în stânga, rămâneau urmele. Deci, ei trebuiau să meargă numai pe-același drum. „- Băi, nu trageți în sat, pe la oameni ! Mergeți acolo și pe-urmă
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
spală pe alta, dar obrazul rămâne pătat. * Unde sunt doi, puterea se împarte. * Când doi se ceartă, alții pierd. * Zăpada acoperă murdăria, dar nu o curăță. * Pietrele crapă de ger, obrazul de rușine. * Oameni dezghețați poți întâlni și iarna. Iarna ninge cu fulgi și plouă cu datorii. * Sinuciderea e o salvare, dar nu și o soluție. Și invers. * Între două războaie, niciodată nu e pace. * Pământul e atâta cât îl putem cuprinde cu privirile. * Nu ne putem imagina infinitul, pentru că vedem
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
poți îneca; cu praful te poți vindeca; cu pulberea te poți împușca. * Otava e o iarbă născuta a doua oară. * De-atâta ploaie s-au înglodat și noroaiele. * I s-au înecat corăbiile fiindcă nu i-s boii acasă. Îi ninge și-i plouă în fiecare zi și în fiecare anotimp. Pentru a face dreptate, adevărul nu trebuie legat la ochi. * În lanțuri pot fi puse mâinile și picioarele; mintea - niciodată. * Când vorbesc oamenii politici, e bine să-ți astupi urechile
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
personajelor-evaluarefinală MODALITĂȚI DE EVALUARE Evaluarea se va efectua: *Continuu -prin repovestiri, dramatizări, colaje, jocuri didactice și de rol; *Lunar, semestrial prin teme de evaluare propuse, prin organizarea de expoziții permanente cu lucrările copiilor, serbări. Bibliografie: POVESTEA BRĂDUȚULUI E iarnă. A nins cu fulgi mari o noapte întreagă și zăpada a crescut văzând cu ochii. Când s-a trezit din somn, brăduțul a rămas mut de uimire! Nu mai văzuse atâta zăpadă de când era el și era de vreo doi-trei ani, că
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
câte o apreciere pozitivă despre colegul lor. Cuvântul interzis - copiii răspund la întrebările adresate de educatoare sau de conducătorul de joc fără să folosească cuvântul ales -interzis.Exemplu: cuvântul interzis -iarnă.,iar întrebarea adresată copiiilor a fost: În ce anotimp ninge? În anotimpul când vine Moș Crăciun,” , ,, în anotimpul când primim multe cadouri,” ,, când ne dam cu săniuța,” iar exemplele ar putea continua). Continuarea poveștii ( povestirii) dincolo de final. Este un exercițiu de logică și creativitate. Se spune o poveste copiilor iar
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
proiecta într-o lume de câmpie evocată cu farmec și naturalețe, cu totul altfel decât aceea întâlnită în proza țărănească schematică a vremii (încă nu apăruseră Moromeții). Povestirea citită atunci, Fănuș Neagu a inclus-o în volumul său de debut, Ningea în Bărăgan, căruia la apariție, în 1959, am avut prilejul să-i consacru o recenzie de întâmpinare în Gazeta literară. Am plecat satisfăcut de la ședința de lectură. Năbădăiosul nostru coleg nu numai că era simpatic, dar avea și talent. Tânărul
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
mulțumit. Rep.: Și, în final, vă rog să mi spuneți cum vă place Bacăul. L.B.: E în regulă, am fost foarte bine primiți, lumea e foarte prietenoasă aici, vremea e OK, aproape ca în Belgia, doar că acolo nu a nins. Suntem foarte mulțumiți de ceea ce am găsit aici. Calificare în pas de vals: ȘTIINȚA MD BACĂU - INITIA HASSELT 31-29 (14-12) Știința Municipal Dedeman Bacău a obținut o calificare logică în optimile de finală ale Cupei Challenge, la capătul unui joc
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
35), 1825 (41), 20-36 (51), 24-41 (final). ȘTIINȚA: Grigoraș (15 interv.), Erhan (16 interv.) - Ghiță (10), Tărâță (8), M. Bujor (7), Vartic (5), Macovchin (3), Jidobin (3), Bulov (2), Cebotari (2), Zacaciurin (1), Corotcov, Anghelov. Antrenor: Nicolai Gomeniuc. 276 A nins și cu goluri: Știința Bacău - Spartac București 47-22 (22-12) După trei săptămâni de pauză, handbalistele de la Știința au avut parte de un meci mai ușor decât un antrenament, în fața unei echipe care a deplasat la Bacău un lot de 10
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]