8,224 matches
-
dar își va asuma și funcția de prim-ministru, încălcând orice prevedere canonică și legală, prin anularea principiului separației puterilor în stat. Spiritul profund laic al Înaltului Ierarh al Bisericii se manifestă pregnant în reacția față de campania lui Nae Ionescu. Patriarhul nu apelează la Sfântul Sinod pentru a judeca caracterul canonic al actelor sale, ci se adresează instanței judecătorești laice, reclamând la Consiliul de Război acțiunea de tulburare a Bisericii pe care a inițiat-o ziarul "Cuvântul". Cazul a fost clasat
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
revelat. Problema Pascală (1928-1929) După Primul Război Mondial, vechile instituții nu mai corespundeau noilor necesități ale țării, o reconstrucție a acestora fiind absolut necesară. Ridicarea Bisericii Ortodoxe Române la rangul de Patriarhie la 30 iulie 1925, prin tomosul 1579 al Patriarhului Ecumenic Vasile al III-lea și al Sfântului Sinod al Patriarhiei Constantinopolului deschidea noi perspective instituției ecleziastice. Astfel, dincolo de surmontarea numeroaselor dificultăți de ordin administrativ și juridic, apărute în contextul țării reîntregite, constituirea, sub raport teoretic, a unei gândiri în
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
unor asemenea campanii care aduceau aminte de timpurile fertile ale patristicii în care dezbaterile teologice dețineau un rol major. Prima campanie începe în momentul constituirii Consiliului de regență, în urma decesului regelui Ferdinand, la 20 iulie 1927, în care intră și Patriarhul Miron Cristea. În această campanie care s-a desfășurat de-a lungul câtorva luni de zile și care a mobilizat o serie de ierarhi, Nae Ionescu, printr-o impresionantă erudiție canonică și dogmatică, reușește să demonstreze imposibilitatea Patriarhului de a
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
intră și Patriarhul Miron Cristea. În această campanie care s-a desfășurat de-a lungul câtorva luni de zile și care a mobilizat o serie de ierarhi, Nae Ionescu, printr-o impresionantă erudiție canonică și dogmatică, reușește să demonstreze imposibilitatea Patriarhului de a sluji la doi stăpâni, situație gravă pentru buna funcționare a Bisericii. A doua campanie de presă care va constitui și obiectul studiului de față privește data prăznuirii Paștilor în 1929, ca urmare a unei încălcări canonice. În această
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
pierduse legătura cu izvoarele gândirii patristice la care Nae Ionescu făcea apel în această campanie a cărei semnificație ierarhii nu au înțeles-o deloc, diabolizând-o. O probă a acestei diabolizări este chiar fresca din tinda Bisericii Patriarhiei în care Patriarhul a pus ca Nae Ionescu să fie reprezentat sub formă de diavol. Campania pascală din 1929 privea o altă încălcare canonică, și anume: fixarea Paștilor la o dată ce nu corespundea nici cu canoanele Bisericii Ortodoxe, nici cu creștinismul apusean. În 1923
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
atunci când Nae Ionescu redă în "Cuvântul" un sighilion patriarhal din 1583 care îi anatemiza pe cei care ar fi intenționat să aducă modificări în problema prăznuirii sfintelor sărbători. De fapt, materialul transpus reprezintă unul din cele trei răspunsuri pe care Patriarhul Ieremia al II-lea al Constantinopolului îl dă unor teologi protestanți din Tübingen, între 1573-1581. Acest text este considerat de unii dogmaticieni ai Bisericii Ortodoxe precum I. N. Karmiris, în Monumente dogmatice și simbolice ale Bisericii Ortodoxe Sobornicești (Editura Limba
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
februarie 21. Prin publicarea scrisorii pastorale, "un monument de ignoranță dogmatică și canonică", Sinodul Bisericii Ortodoxe Române și-a știrbit din prestigiu, văduvindu-se de orice fel de autoritate, morală și dogmatică. Nae Ionescu consideră vinovați pentru această situație pe Patriarh pentru faptul că nu își asumă responsibilitatea "persistenței în eroare" și nu intervine pentru a-i pune capăt, precum și pe P. S. Neculai Bălan care a făcut din toată această stare de lucruri o problemă de ambiție personală 22. Filosoful român
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
real al acestei campanii pascale fără a aminti mai vechea dispută care măcina spațiul teologiei răsăritene și care nu a fost în vreun fel soluționată cu privire la raportul dintre autoritatea harismatică și la autoritatea ierarhică. Se știe că în Imperiul Bizantin patriarhul și împăratul constituiau autoritatea ierarhică, în timp ce monahii și laicatul reprezentau autoritatea harismatică. În istoria creștinismului s-au întâmplat numeroase cazuri în care monahii (de la Părinții Pustiei până la călugării din Bizanț și, ulterior, la isihaști și stareți), deși neconfirmați ca succesori
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
readuce în atenția opiniei publice mărturiile unor călugări athoniți care doreau să se rupă de Patriarhia română, considerată "eretică"27. Acțiunea concertată a ziarului "Cuvântul" este una benefică, în sensul în care generează două momente esențiale: audiența lui Iorga la Patriarh și întâlnirea dintre acesta din urmă și Mitropolitul Nicolae Bălan ce pare, inițial, să conducă la o rezolvare a situației 28. Din păcate, intervine și aici "dizolvanta metodă a amânării"29, procedeu care se aplică în chestiunea pascală. Mai mult
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
este anti-mund pentru că stă în capul lumii, pentru că a înfrânt lumea, trecând dincolo de ea"10. Pornind de la cazul "năprasnicei urgii de la Costești" din 1930, unde Patriarhia a trimis un ajutor de zece mii de lei, Nae Ionescu ia în discuție comportamentul Patriarhului Miron, ca urmare a emiterii unei pastorale, ce vine să oficieze cezaro-papismul în Biserica Ortodoxă Română. Amestecul Patriarhului în Eparhia Argeșului, ce avea drept episcop pe P. S. Nichita Duma (1923-1936) este de neînțeles, încălcându-se autoritatea sinodalității Ortodoxiei. În virtutea ei
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
năprasnicei urgii de la Costești" din 1930, unde Patriarhia a trimis un ajutor de zece mii de lei, Nae Ionescu ia în discuție comportamentul Patriarhului Miron, ca urmare a emiterii unei pastorale, ce vine să oficieze cezaro-papismul în Biserica Ortodoxă Română. Amestecul Patriarhului în Eparhia Argeșului, ce avea drept episcop pe P. S. Nichita Duma (1923-1936) este de neînțeles, încălcându-se autoritatea sinodalității Ortodoxiei. În virtutea ei, fiecare episcop este "stăpân nediscutat", neavând o altă autoritate superioară decât cea a Sinodului, în eparhia sa. Patriarh
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Patriarhului în Eparhia Argeșului, ce avea drept episcop pe P. S. Nichita Duma (1923-1936) este de neînțeles, încălcându-se autoritatea sinodalității Ortodoxiei. În virtutea ei, fiecare episcop este "stăpân nediscutat", neavând o altă autoritate superioară decât cea a Sinodului, în eparhia sa. Patriarh, mitropoliți sunt raguri, nu funcții administrative sau, în orice caz, nu funcții administrative superioare episcopatului. Patriarhul Miron Cristea dorea ca prin aceste gesturi Patriarhatul să constituie o autoritate administrativă absolută. Pastorala Patriarhului care depășea canoanele, se ocupa de un fapt
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
încălcându-se autoritatea sinodalității Ortodoxiei. În virtutea ei, fiecare episcop este "stăpân nediscutat", neavând o altă autoritate superioară decât cea a Sinodului, în eparhia sa. Patriarh, mitropoliți sunt raguri, nu funcții administrative sau, în orice caz, nu funcții administrative superioare episcopatului. Patriarhul Miron Cristea dorea ca prin aceste gesturi Patriarhatul să constituie o autoritate administrativă absolută. Pastorala Patriarhului care depășea canoanele, se ocupa de un fapt petrecut într-o altă eparhie. Dispozițiile patriarhale extinse la nivelul tuturor bisericilor ortodoxe reprezenta o încălcare
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
superioară decât cea a Sinodului, în eparhia sa. Patriarh, mitropoliți sunt raguri, nu funcții administrative sau, în orice caz, nu funcții administrative superioare episcopatului. Patriarhul Miron Cristea dorea ca prin aceste gesturi Patriarhatul să constituie o autoritate administrativă absolută. Pastorala Patriarhului care depășea canoanele, se ocupa de un fapt petrecut într-o altă eparhie. Dispozițiile patriarhale extinse la nivelul tuturor bisericilor ortodoxe reprezenta o încălcare flagrantă a autorității Sfântului Sinod. Tendința de a se ridica deasupra episcopilor și de a se
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Dispozițiile patriarhale extinse la nivelul tuturor bisericilor ortodoxe reprezenta o încălcare flagrantă a autorității Sfântului Sinod. Tendința de a se ridica deasupra episcopilor și de a se substitui Sinodului este o "alunecare spre cezaro-papism", cum foarte bine sublinia Nae Ionescu, Patriarhul neputându-și "îngădui asemenea gesturi de stricător de lege"11. Filosoful român citează chiar un fragment revelator din pastorala Prea Fericitului Miron care ne scutește de orice comentarii 12. Înțelegerea pentru duhul Ortodoxiei era exprimată de Patriarhul Miron Cristea tocmai
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
sublinia Nae Ionescu, Patriarhul neputându-și "îngădui asemenea gesturi de stricător de lege"11. Filosoful român citează chiar un fragment revelator din pastorala Prea Fericitului Miron care ne scutește de orice comentarii 12. Înțelegerea pentru duhul Ortodoxiei era exprimată de Patriarhul Miron Cristea tocmai în sâmbăta Mare, când creștinii ortodocși îl coborâseră în groapă pe Hristos, după ce, la Prohodul LUI, aceștia cântaseră cu toții grozava înfruntare a lui Iuda: "De iubești pe săraci și de mir te scârbești, ce se varsă curățind
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
săraci și de mir te scârbești, ce se varsă curățind multe suflete, apoi cum pe aur Mântuirea vinzi?". Pe bună dreptate, Nae Ionescu vorbește de un duh al Ortodoxiei de care nu s-a atins nimeni până la gestul grav al Patriarhului Miron și de aceea conchide destul de categoric: "să fim, deci, lămuriți: nu ne-am adus cap al Bisericii de peste munți, pentru a încălzi în Palatul Patriarhal cezaro-papismul autorității personale, cu înlăturarea Sinodului și protestantismul faptelor bune, cu înlăturarea cultului. Răspicat
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
acuzându-l că ar fi recurs "la o interpretare sofistică a pastoralei, spre a ajunge la concluzii ciudate". Răspunsul lui Nae Ionescu nu întârzie să apară, demontând cu argumente critica preopinentului său de la "Universul". Filosoful reia teza sa cu privire la comportamentul Patriarhului, reducând-o la două argumente esențiale: 1. Patriarhul Miron Cristea dă ordine în legătură cu fapte petrecute în alte eparhii, pe care le instituie ca fiind valabile pentru întreaga Patriarhie românească. Prin această atitudine necanonică pe care Nae Ionescu a calificat-o
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
interpretare sofistică a pastoralei, spre a ajunge la concluzii ciudate". Răspunsul lui Nae Ionescu nu întârzie să apară, demontând cu argumente critica preopinentului său de la "Universul". Filosoful reia teza sa cu privire la comportamentul Patriarhului, reducând-o la două argumente esențiale: 1. Patriarhul Miron Cristea dă ordine în legătură cu fapte petrecute în alte eparhii, pe care le instituie ca fiind valabile pentru întreaga Patriarhie românească. Prin această atitudine necanonică pe care Nae Ionescu a calificat-o drept "cezaro-papism", Patriarhul încalcă drepturile de autonomie ale
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
la două argumente esențiale: 1. Patriarhul Miron Cristea dă ordine în legătură cu fapte petrecute în alte eparhii, pe care le instituie ca fiind valabile pentru întreaga Patriarhie românească. Prin această atitudine necanonică pe care Nae Ionescu a calificat-o drept "cezaro-papism", Patriarhul încalcă drepturile de autonomie ale episcopatului, încercând să instaureze un fel de autoritate personală în Biserica sinodală românească; 2. Patriarhul Miron optează pentru elementele de asistență în defavoarea celor cultuale în viața religioasă românească. Ergo, Nae Ionescu a caracterizat aceste opțiuni
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
ca fiind valabile pentru întreaga Patriarhie românească. Prin această atitudine necanonică pe care Nae Ionescu a calificat-o drept "cezaro-papism", Patriarhul încalcă drepturile de autonomie ale episcopatului, încercând să instaureze un fel de autoritate personală în Biserica sinodală românească; 2. Patriarhul Miron optează pentru elementele de asistență în defavoarea celor cultuale în viața religioasă românească. Ergo, Nae Ionescu a caracterizat aceste opțiuni drept expresii fundamentale ale protestantismului. În schimb, la aceste argumente naeionesciene, preopinentul de la "Universul" oferă trei puncte de vedere discutabile
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
protestantismului. În schimb, la aceste argumente naeionesciene, preopinentul de la "Universul" oferă trei puncte de vedere discutabile: 1. prin statutul de organizare al Bisericii Ortodoxe Române se stabilesc anumite cazuri în care se relevă dependența episcopului de mitropolit. În virtutea acestui principiu, Patriarhul poate, din punct de vedere canonic, să dea pastorala cu pricina; 2. Patriarhul nu era obligat să consulte Sfântul Sinod în această privință, nefiind vorba de o problemă dogmatică; 3. Ortodoxia nu are nimic în comun cu numărul lumânărilor și
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
de vedere discutabile: 1. prin statutul de organizare al Bisericii Ortodoxe Române se stabilesc anumite cazuri în care se relevă dependența episcopului de mitropolit. În virtutea acestui principiu, Patriarhul poate, din punct de vedere canonic, să dea pastorala cu pricina; 2. Patriarhul nu era obligat să consulte Sfântul Sinod în această privință, nefiind vorba de o problemă dogmatică; 3. Ortodoxia nu are nimic în comun cu numărul lumânărilor și cu felul ofrandei. În ceea ce privește primul punct de vedere exprimat de preopinentul de la "Universul
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
să-i citeze textele din acest statut care anulează autonomia episcopală, precum și canoanele respective. Este o întrebare retorică întrucât aceste texte și canoane pe care își sprijină argumentul jurnalistul de la "Universul" sunt inexistente. În privința punctului doi care vizează neconsultarea de către Patriarh a Sinodului, Nae Ionescu insistă tocmai asupra existenței chestiunii dogmatice, cu atât mai mult cu cât documentele personale de dispoziție asupra Bisericii Ortodoxe Române ating dogma sobornicității Ecclesiei românești. Cât privește ultimul punct de vedere, acesta este contrazis de sentimentul
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
variază de la imixtiunea în problemele interne ale Eparhiei Argeșului (Zece mii de lei și o pastorală, 27 aprilie 1930) sau ale Vadului (Duminica, 19 mai 1930), până la autoacordarea dreptului de a emite brevete și decorații (Duminica, 31 martie 1931). Introducerea "Ordinului Patriarhului Miron" nu este vorba de un ordin călugăresc -, o decorație conferită de părintele patriarh, reprezenta o anomalie evidentă în viața bisericească. Dreptul de a institui ordine și de a conferi ordine în România interbelică era o prerogativă regală, statuată prin
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]