8,364 matches
-
persistînd și acum. Din reacția față de pedagogia filosofică a apărut pedagogia experimentală; din opoziția față de pedagogia individualistă, dar și din tendința de a pune la baza teoriei educației cunoașterea prin metode științifice a societății, s-a conturat pedagogia socială și pedagogia sociologică. 2.1. Pedagogia experimentală În secolul al XIX-lea științele îndeosebi științele naturii au cunoscut un ritm de dezvoltare cu totul neîntîlnit în epocile anterioare. Revoluția tehnică punea mereu noi probleme în fața științei, forțînd-o să-și intensifice investigațiile, să
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
reacția față de pedagogia filosofică a apărut pedagogia experimentală; din opoziția față de pedagogia individualistă, dar și din tendința de a pune la baza teoriei educației cunoașterea prin metode științifice a societății, s-a conturat pedagogia socială și pedagogia sociologică. 2.1. Pedagogia experimentală În secolul al XIX-lea științele îndeosebi științele naturii au cunoscut un ritm de dezvoltare cu totul neîntîlnit în epocile anterioare. Revoluția tehnică punea mereu noi probleme în fața științei, forțînd-o să-și intensifice investigațiile, să-și perfecționeze metodele de
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de ultimele legături care o mai mențineau sub dependența filosofiei. Ribot însuși spusese că în laboratorul său se studiază fenomenele psihice, nu se face metafizică. Un astfel de curent pozitivist și experimentalist nu putea să nu se manifeste și în pedagogie. Și aici a apărut după cum s-a arătat o reacție față de pedagogia veche, acuzată de a fi avut un conținut constituit din norme deduse exclusiv din scopul educației, scop furnizat de filosofie. Pedagogiei filosofice încărcată de opinii și norme neverificate
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
spusese că în laboratorul său se studiază fenomenele psihice, nu se face metafizică. Un astfel de curent pozitivist și experimentalist nu putea să nu se manifeste și în pedagogie. Și aici a apărut după cum s-a arătat o reacție față de pedagogia veche, acuzată de a fi avut un conținut constituit din norme deduse exclusiv din scopul educației, scop furnizat de filosofie. Pedagogiei filosofice încărcată de opinii și norme neverificate i se opunea "pedagogia științifică", întemeiată pe experiment și eliberată de filosofie
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
putea să nu se manifeste și în pedagogie. Și aici a apărut după cum s-a arătat o reacție față de pedagogia veche, acuzată de a fi avut un conținut constituit din norme deduse exclusiv din scopul educației, scop furnizat de filosofie. Pedagogiei filosofice încărcată de opinii și norme neverificate i se opunea "pedagogia științifică", întemeiată pe experiment și eliberată de filosofie. Vechea pedagogie era criticată și pentru faptul că își întemeia tezele pe simple observații necontrolate prin experimente comparative. Această situație îi
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
apărut după cum s-a arătat o reacție față de pedagogia veche, acuzată de a fi avut un conținut constituit din norme deduse exclusiv din scopul educației, scop furnizat de filosofie. Pedagogiei filosofice încărcată de opinii și norme neverificate i se opunea "pedagogia științifică", întemeiată pe experiment și eliberată de filosofie. Vechea pedagogie era criticată și pentru faptul că își întemeia tezele pe simple observații necontrolate prin experimente comparative. Această situație îi îngăduia unui psiholog să afirme că în pedagogie totul a fost
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
acuzată de a fi avut un conținut constituit din norme deduse exclusiv din scopul educației, scop furnizat de filosofie. Pedagogiei filosofice încărcată de opinii și norme neverificate i se opunea "pedagogia științifică", întemeiată pe experiment și eliberată de filosofie. Vechea pedagogie era criticată și pentru faptul că își întemeia tezele pe simple observații necontrolate prin experimente comparative. Această situație îi îngăduia unui psiholog să afirme că în pedagogie totul a fost spus, dar nimic n-a fost probat. Inițiatorii experimentalismului în
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
i se opunea "pedagogia științifică", întemeiată pe experiment și eliberată de filosofie. Vechea pedagogie era criticată și pentru faptul că își întemeia tezele pe simple observații necontrolate prin experimente comparative. Această situație îi îngăduia unui psiholog să afirme că în pedagogie totul a fost spus, dar nimic n-a fost probat. Inițiatorii experimentalismului în domeniul educației considerau că pedagogia va deveni științifică în momentul în care toate tezele ei vor fi formulate sau confirmate cu ajutorul experimentului și în afara oricărei influențe filosofice
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
faptul că își întemeia tezele pe simple observații necontrolate prin experimente comparative. Această situație îi îngăduia unui psiholog să afirme că în pedagogie totul a fost spus, dar nimic n-a fost probat. Inițiatorii experimentalismului în domeniul educației considerau că pedagogia va deveni științifică în momentul în care toate tezele ei vor fi formulate sau confirmate cu ajutorul experimentului și în afara oricărei influențe filosofice. "Un experimentator" scrie unul dintre primii reprezentanți ai pedagogiei experimentale, J. J. van Biervliet "este cu totul independent
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
fost probat. Inițiatorii experimentalismului în domeniul educației considerau că pedagogia va deveni științifică în momentul în care toate tezele ei vor fi formulate sau confirmate cu ajutorul experimentului și în afara oricărei influențe filosofice. "Un experimentator" scrie unul dintre primii reprezentanți ai pedagogiei experimentale, J. J. van Biervliet "este cu totul independent față de teoriile care împart pe filosofi și, dacă prin educația ce a primit, este împins să admită o anumită doctrină, el o uită cînd se coboară în laborator pentru a observa
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
totul independent față de teoriile care împart pe filosofi și, dacă prin educația ce a primit, este împins să admită o anumită doctrină, el o uită cînd se coboară în laborator pentru a observa faptele" (1, p. 27). Cei mai mulți dintre reprezentanții pedagogiei experimentale de la sfîrșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX considerau în mod eronat că pedagogia poate deveni științifică numai prin renunțarea la orice legătură cu filosofia și, totodată, aveau naivitatea să creadă că este cu putință ca un
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
să admită o anumită doctrină, el o uită cînd se coboară în laborator pentru a observa faptele" (1, p. 27). Cei mai mulți dintre reprezentanții pedagogiei experimentale de la sfîrșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX considerau în mod eronat că pedagogia poate deveni științifică numai prin renunțarea la orice legătură cu filosofia și, totodată, aveau naivitatea să creadă că este cu putință ca un experimentalist să poată interpreta datele cercetărilor sale desprins de orice concepție filosofică. Cu toate acestea, pedagogia experimentală
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
că pedagogia poate deveni științifică numai prin renunțarea la orice legătură cu filosofia și, totodată, aveau naivitatea să creadă că este cu putință ca un experimentalist să poată interpreta datele cercetărilor sale desprins de orice concepție filosofică. Cu toate acestea, pedagogia experimentală a constituit un moment important în dezvoltarea teoriei pedagogice. Practica educativă simțea nevoia înlocuirii opiniilor contradictorii, întîlnite în diverse scrieri pedagogice, cu un sistem de teze confirmate pe cale experimentală, prin măsurători riguros științifice. Unele din lucrările elaborate pe bază
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
opiniilor contradictorii, întîlnite în diverse scrieri pedagogice, cu un sistem de teze confirmate pe cale experimentală, prin măsurători riguros științifice. Unele din lucrările elaborate pe bază experimentală ofereau astfel de teze. Experimentele inițiate atunci au perfecționat tehnica de cercetare în domeniul pedagogiei, care rămăsese mult în urma altor științe. Experimentul se completa cu metoda statistică, cu metoda anchetelor și cu o mai riguroasă utilizare a observației. Inițial, pedagogia experimentală s-a orientat, mai ales, spre cercetarea, prin metoda experimentală, a copilului. Această orientare
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
experimentală ofereau astfel de teze. Experimentele inițiate atunci au perfecționat tehnica de cercetare în domeniul pedagogiei, care rămăsese mult în urma altor științe. Experimentul se completa cu metoda statistică, cu metoda anchetelor și cu o mai riguroasă utilizare a observației. Inițial, pedagogia experimentală s-a orientat, mai ales, spre cercetarea, prin metoda experimentală, a copilului. Această orientare era într-un fel o continuare a acelei pedagogii care reducea legile educației la legile dezvoltării vieții psihice a copilului. Această schimbare de obiect a
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
completa cu metoda statistică, cu metoda anchetelor și cu o mai riguroasă utilizare a observației. Inițial, pedagogia experimentală s-a orientat, mai ales, spre cercetarea, prin metoda experimentală, a copilului. Această orientare era într-un fel o continuare a acelei pedagogii care reducea legile educației la legile dezvoltării vieții psihice a copilului. Această schimbare de obiect a pedagogiei este, în parte, explicabilă; nu era cu putință efectuarea unor ample experimente asupra fenomenului educației fără a fi cunoscut elevul. Cercetările de atunci
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
experimentală s-a orientat, mai ales, spre cercetarea, prin metoda experimentală, a copilului. Această orientare era într-un fel o continuare a acelei pedagogii care reducea legile educației la legile dezvoltării vieții psihice a copilului. Această schimbare de obiect a pedagogiei este, în parte, explicabilă; nu era cu putință efectuarea unor ample experimente asupra fenomenului educației fără a fi cunoscut elevul. Cercetările de atunci ale pedagogiei experimentale au impulsionat puternic dezvoltarea psihologiei copilului. Nu întîmplător s-a constituit, după cum s-a
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
reducea legile educației la legile dezvoltării vieții psihice a copilului. Această schimbare de obiect a pedagogiei este, în parte, explicabilă; nu era cu putință efectuarea unor ample experimente asupra fenomenului educației fără a fi cunoscut elevul. Cercetările de atunci ale pedagogiei experimentale au impulsionat puternic dezvoltarea psihologiei copilului. Nu întîmplător s-a constituit, după cum s-a arătat, în acei ani, pedologia. Psihologia experimentală și pedologia se susțineau reciproc, ambele ocupîndu-se cu studierea copilului prima accentuînd caracterul experimental al investigațiilor sale. Concentrarea
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
studierea copilului prima accentuînd caracterul experimental al investigațiilor sale. Concentrarea asupra copilului a dus pe plan teoretic la desprinderea cercetării acestuia de societatea în care s-a născut și în care creștea. Tocmai pentru a face "știință", unii reprezentanți ai pedagogiei experimentale au evitat să se ocupe de scopul educației. Scopul pretindeau ei se află în copil, și el trebuie descifrat în zestrea sa ereditară. Iată un alt punct unde pedagogia experimentală se întîlnea cu pedologia. Reprezentanții cei mai de seamă
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
care creștea. Tocmai pentru a face "știință", unii reprezentanți ai pedagogiei experimentale au evitat să se ocupe de scopul educației. Scopul pretindeau ei se află în copil, și el trebuie descifrat în zestrea sa ereditară. Iată un alt punct unde pedagogia experimentală se întîlnea cu pedologia. Reprezentanții cei mai de seamă ai curentului experimentalist în pedagogie au fost ALFRED BINET în Franța, sprijinit în activitatea sa și de TH. SIMON, iar pentru o scurtă perioadă de timp și de către românul N.
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
se ocupe de scopul educației. Scopul pretindeau ei se află în copil, și el trebuie descifrat în zestrea sa ereditară. Iată un alt punct unde pedagogia experimentală se întîlnea cu pedologia. Reprezentanții cei mai de seamă ai curentului experimentalist în pedagogie au fost ALFRED BINET în Franța, sprijinit în activitatea sa și de TH. SIMON, iar pentru o scurtă perioadă de timp și de către românul N. VASCHIDE; în Germania s-au remarcat AUGUST LAY și ERNST MEUMANN, în Belgia M. C.
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
C. SCHUYTEN și J. J. VAN BIERVLIET, în S.U.A. STANLEY HALL. ALFRED BINET (1857-1911) a făcut studii juridice, de științe naturale și medicină; a fost atras însă de psihologie, îndeosebi de psihologia copilului; pe această cale a ajuns în domeniul pedagogiei. În 1898 a publicat împreună cu V. Henri lucrarea La fatigue intellectuelle, în care demonstra necesitatea experimentului în pedagogie și a unei pedagogii experimentale. "Pedagogia veche" afirma el "cu toate că în amănunt are și părți bune, trebuie cu totul înlăturată, pentru că are
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de științe naturale și medicină; a fost atras însă de psihologie, îndeosebi de psihologia copilului; pe această cale a ajuns în domeniul pedagogiei. În 1898 a publicat împreună cu V. Henri lucrarea La fatigue intellectuelle, în care demonstra necesitatea experimentului în pedagogie și a unei pedagogii experimentale. "Pedagogia veche" afirma el "cu toate că în amănunt are și părți bune, trebuie cu totul înlăturată, pentru că are un păcat mare: ea este rezultatul ideilor preconcepute; ea operează cu afirmații necontrolate, ea confundă demonstrațiile riguroase cu
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
medicină; a fost atras însă de psihologie, îndeosebi de psihologia copilului; pe această cale a ajuns în domeniul pedagogiei. În 1898 a publicat împreună cu V. Henri lucrarea La fatigue intellectuelle, în care demonstra necesitatea experimentului în pedagogie și a unei pedagogii experimentale. "Pedagogia veche" afirma el "cu toate că în amănunt are și părți bune, trebuie cu totul înlăturată, pentru că are un păcat mare: ea este rezultatul ideilor preconcepute; ea operează cu afirmații necontrolate, ea confundă demonstrațiile riguroase cu citațiile literare, ea dezleagă
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
fost atras însă de psihologie, îndeosebi de psihologia copilului; pe această cale a ajuns în domeniul pedagogiei. În 1898 a publicat împreună cu V. Henri lucrarea La fatigue intellectuelle, în care demonstra necesitatea experimentului în pedagogie și a unei pedagogii experimentale. "Pedagogia veche" afirma el "cu toate că în amănunt are și părți bune, trebuie cu totul înlăturată, pentru că are un păcat mare: ea este rezultatul ideilor preconcepute; ea operează cu afirmații necontrolate, ea confundă demonstrațiile riguroase cu citațiile literare, ea dezleagă problemele cele
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]