10,156 matches
-
două artiste. Iată comentariul unui "artist indian" contemporan, afișat în vara lui 2002 la Muzeul de Arte și Culturi Indiene din Santa Fe (Noul Mexic, Statele-Unite): "În limba noastră nu există cuvîntul artă. În limba mea se vorbește de obiecte pictate cu desene care istorisesc ceva. Să o numim "artă"? Mai bine nu. Ar putea să-și piardă sufletul. E vorba de viață, de oameni."40 Reacția noastră este, deci, un nonsens: artă și artist sunt idei cu totul străine de
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
Europa pe la 40.000. Potrivit paleoantropologilor, primii stăpînesc focul, inventează tehnici sofisticate de fabricare a uneltelor, construiesc colibe, își îngroapă fără îndoială morții, se adaptează la medii de viață dificile și la importante schimbări climaterice. Dar ei nu desenează, nu pictează pe pereții grotelor. În privința primilor Homo sapiens, strămoșii noștri direcți, avem de a face nu cu o evoluție ci cu o discontinuitate: "În arta oamenilor de CroMagnon se vede ce anume diferențiază specia noastră nu doar de celelalte animale, ci
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
Salagnon, nu putea fi mai rău, făcuse războiul de douăzeci de ani care ne obsedează, care nu se mai termină, parcursese lumea cu banda sa înarmată, probabil că era înglodat în sînge pînă la cot. Dar m-a învățat să pictez. Trebuie să fi fost singurul pictor din întreaga armată colonială, dar acolo nimeni nu era atent la asemenea detalii. El m-a învățat să pictez și, în schimb, eu îi scriam povestea. El a spus-o, și am putut-o
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
înarmată, probabil că era înglodat în sînge pînă la cot. Dar m-a învățat să pictez. Trebuie să fi fost singurul pictor din întreaga armată colonială, dar acolo nimeni nu era atent la asemenea detalii. El m-a învățat să pictez și, în schimb, eu îi scriam povestea. El a spus-o, și am putut-o arăta, și am văzut fluviul de sînge care traversează orașul meu atît de calm, am văzut arta franceză a războiului care nu se schimbă, și
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
al unei tinere scriitoare finlandeze, Sofi Oksanen, un fel de sosie nordică a Angelinei Jolie altoită cu Amy Whinehouse, de 37 de ani, frumoasă, brunetă, stranie, cu niște ochi mari, verzi și aparent inocenți, cu buzele vopsite în mov, mîinile pictate cu henne, și capul încadrat de dread-locks roz și negre care îi curg în valuri pînă la genunchi. Născută dintr-o mamă estoniană și un tată finlandez, a studiat întîi literatura, apoi dramaturgia, înainte de a începe să scrie. Despre romanele
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
reînvie. ca vulpile ce-mpușcă vulturi prin iernile de vis meschine, se urcă rugile la ceruri dar poate-s Doamne prea puține... D Lestine iterare 56 EDENUL TRĂDĂRII domnișoara Pogonat umblă despletită. polițistul treaz împușcă zilnic teroriști. orbul de la colț pictează albatroși de fum. în senat deliberează domnii altruiști. o duduie nașparlie croiește polemici. pe un șold mai evident voi visa diseară. Pufi scrie prin ziare despre-asasinate rozând calm un os de ros și se crede fiară. un nebun mai vinde
George Filip. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Poezii () [Corola-journal/Imaginative/87_a_63]
-
s-ar zice că pot rămîne aici 4 Poate că am iubit prea mult și de-asta sunt aici pînă la izvor fac cinci sute de pași la cîteva zile iau apă într-o găleată pe capacul de lemn e pictat un bonzai și-o perie de jad pictura e roasă și spălăcită norii nu se mai pot oglindi în luciul ei 5 Am înjghebat un ceas solar din patru bolovani și-un băț de bambus de la un scaun vechi timpul
Cinci sute de trepte și marea by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/8696_a_10021]
-
permisă călătoria în trăsuri pentru pasărea paradisului Ca și cum ziua fulguie funingine din cruciadele în care am murit iar noaptea crini evadați din "Le Bois sacré" a lui Denis Ca și cum aș fi fagurele în care toamna adună miere din "Le Buisson" pictat de Van Gogh Ca și cum aș fi făcută ferfeniță de foarfeca picioarelor Ca și cum aș descifra cartea scrisă cu vîrful salciei Ca și cum în compartimentul meu ai fi numai tu călător Ca și cum verdele pinului lui Cézanne e negru în zi mohorîtă Ca și cum te-
Poezii by Minerva Chira () [Corola-journal/Imaginative/8807_a_10132]
-
ale lui Dostoievski (consemnate în cutremurătorul roman memorialistic Amintiri din casa morților). Dar ceea ce interesează direct studiul meu se găsește în capitolul al zecelea din același volum. O parte consistentă din acesta pare o reînscenare sui generis a celebrului tablou pictat de Théodore Géricault, Le Radeau de la Méduse, cu mențiunea că în proza lui Stere s-ar putea descoperi deznodământul de la mal al teribilei lupte pentru supraviețuire din valurile agitate ale apei. Peisajul ostil al Siberiei, detaliile tumultuosului fluviu asiatic Obi
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
personal; supraconștiința, cu nota ei de inefabil și de taină; spiritul, personificat de regele David este al cincilea organ; al șaselea este Cuvântul Vestitor, adică Hristos, care indică și cel de al șaptelea organ, personificat de Mohammad. "Scara lui Iacob", pictată pe mânăstirile Bucovinei și în atâtea alte tablouri cu conținut religios creștin, indică drumul transcendent al sufletului, sinonim al procesului formării de sine a fiecărui credincios. Sunt prezente aici atât "istoria sfântă", cât și antiistoria ei; de asemenea, cele două
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
o linie de evoluție a picturii sale de la vis la viziune, de la legendă la poezie, prin disocierea treptată de realitate, care alunecă într-un plan secund, adesea cel al economiei strict tehnice a limbajului pictural. Fapt definitoriu pentru simbolism, pictorul pictează idei trecute prin filtrul oniric și transfigurate la nivelul unei viziuni. "De Chavannes cugetă. Gândirea-i se face vis, visul se face viziune. Ideia e pusă în imagini. Din departe fizionomia reală se perde, fețele plutesc ca într'o poesie
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
culori din pictura sa recomandă sensibilitatea simbolistă. Influența mediteraneeană asupra lui Böcklin este consecința contactului îndelungat cu Italia, este vorba de orașe precum Roma sau Florența. Pictorul face parte din grupa artiștilor intitulați Deutschrömer, artiști de origine germană retrași să picteze în Italia. Este perioada în care se fac săpăturile arheologice pentru dezgroparea de sub cenușă și lavă a orașului Pompei, care alături de Herculanum, Stabia și Oplontis, fusese înghițit de erupția Vezuviului în anul 79 î.e.n.. Aveau să fie aduse la lumină
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
jumătate cai, melanj de rațional și irațional. Fundamentul civilizațional este amenințat de forțele destructurante, obscure, ale pulsiunilor instinctuale, ale subconștientului, a căror eliberare Freud o anunța subversiv prin motto-ul care prefața Interpretarea viselor. Tabloul care va cunoaște celebritatea este pictat la cererea lui Marie Berna, viitoare contesă de Oriola, care-i comandă pictorului întru memoria răposatului ei soț, o pictură "care să te facă să visezi". Böcklin pictează astfel una din cele mai stranii tablouri ale sale, Insula Morților (1880
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
motto-ul care prefața Interpretarea viselor. Tabloul care va cunoaște celebritatea este pictat la cererea lui Marie Berna, viitoare contesă de Oriola, care-i comandă pictorului întru memoria răposatului ei soț, o pictură "care să te facă să visezi". Böcklin pictează astfel una din cele mai stranii tablouri ale sale, Insula Morților (1880), devenit apoi o continuă sursă de inspirație pentru artiști precum Max Klinger, Max Ernst, Salvador Dali, Hans Ruedi Giger, dar și Serghei Rachmaninoff, Hermann Hesse, August Strindeberg, Marguerite
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
leviteze deasupra podelei. Temele morbide nu lipsesc din pictura sa, care dobândește o tensiune tragică, urmare a sinuciderii primei sale soții, Elizabeth Siddal, în 1862, din cauza unei supradoze de laudanum, eveniment care l-a marcat puternic pe pictor. În 1863 pictează unul din tablourile celebre, Beata Beatrix, unde operează o identificare simbolică a defunctei soții cu iubita lui Dante. O comparație cu tabloul din 1859 rămas neterminat, Dantis Amor, este elocventă. Tabloul îl înfățișează pe Dante ca o apariție angelică, purtând
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
artă fiind stilizarea. Pentru lumea Orientului ortodox, arta decorativă constă în variațiuni pe tema crucii, crucile de lemn care au găsit în Nicolae Grant cel mai bun poet și primul lor pictor, vezi crucile celtice ale reginei Maria și cele pictate de Otilia Michail-Oteteleșanu, temele florale în broderie. Animalele, plantele trebuie concepute ca fiind "epurate, uneori chiar sublimizate printr-un efort care le face ornamentale și decorative". Pentru un plus de autoritate, Bachelin îl citează pe Grasset din prefața cărții elevului
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
gust pe care le împărtășea și pictorul român. Interesat într-un grad mai înalt de arta japoneză și de elementul decorativ a fost Samuel Mützner, dar care, deși a studiat în România între 1899 și 1900, a stat și a pictat departe de țară, călătorind foarte mult, atât în orientul apropiat, cât și în extremul orient. Dincolo de influența lui Claude Monet, în preajma căruia s-a aflat timp de doi ani petrecuți la Giverny, influență manifestată în pointilismul unei bune părți a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
către "templu antic". Printre primii care se ocupă de arta decorativă este și G.D. Mirea, realizând panourile din sala de onoare a consiliului Băncii Naționale, Prometeu aducând focul din cer și Mercur încoronând munca, picturile simbolist-alegorice înfățișând Muzica și Dansul, pictate pe plafonul din salonul de recepție al Casei Vernescu, actualmente Cazinou, cele patru panouri din scafă, Forța, Justiția, Temperanța și Adevărul, alte două plafoane pictate din palatul Cantacuzino, Primăvara și Muzica (Preludiul), care au fost expuse la două saloane consecutive
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Prometeu aducând focul din cer și Mercur încoronând munca, picturile simbolist-alegorice înfățișând Muzica și Dansul, pictate pe plafonul din salonul de recepție al Casei Vernescu, actualmente Cazinou, cele patru panouri din scafă, Forța, Justiția, Temperanța și Adevărul, alte două plafoane pictate din palatul Cantacuzino, Primăvara și Muzica (Preludiul), care au fost expuse la două saloane consecutive la Paris, în 1905 și 1906. Cu referire la ultimele două plafoane, criticul semnat discret V. subliniază "bogăția vagneriană a coloritului, care turbură și încântă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
personale pe care pictorul o dă motivelor renascentiste, exuberanța rococoului nu este stinsă, fiind topită într-un elan senzual specific Jugendstilului pe care culorile vii îl accentuează. Însă acolo unde rezonează o sensibilitate simbolistă sunt schițele celor opt panouri decorative pictate în ulei pe carton și expuse cu ocazia expoziției din 31 mai 1925. Tematica este concepută ca un ciclu al anotimpurilor, și, în ciuda dispunerii lor non-narative, Sanda Agalidi remarcă în indicațiile scrise pe marginea lucrărilor "un program al întregului ciclu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
românesc, faza sa simbolistă purtând amprenta indelebilă a profesoarei de la Școala de Belle Arte, Cecilia Cuțescu-Storck. Simbolismul gauguinizant al Ceciliei Cuțescu-Storck cu influențe prerafaelite mai ales din direcția unui Burne-Jones devine manierism, un simbolism mimetic la tânăra sa elevă, care pictează panouri decorative a căror similitudine cu cele ale Ceciliei Cuțescu-Storck este izbitoare. Cu lecția bine învățată, Mina Byk proiectează nuduri într-un peisaj exotic, care se face ecoul celui tahitian din tablourile lui Gauguin. E ceva de exuberanță horticolă, de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
liniștească prin sunetul dublului său flaut vibrația sensuală a nervilor, adulmecând apropiatul nou delir" 213. Istoricii consideră că sursa de inspirație ar constitui-o pictorii flamanzi ai secolului XVII-lea, în special Iordaens. Avem, într-adevăr, un tablou al senzualității, pictat după toate convențiile academice. La picioarele Bacantei se mai află un alt instrument muzical, corpul ei de o albeață marmoreană contrastează cu corpul musculos al Faunului. Chiar dacă G.D. Mirea nu iese din sfera convențiilor academice, există însă o tentație a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
peisaje și datorată desigur și unor influențe răzlețe venite din partea lui Gustave Moreau și a lui Böcklin, a căror creație artistul o cunoscuse. (Introducând mitul grec în pictură, Moreau realizase concordanțe între peisaj și taina unei scene mitice. El nu picta fapte, ci stări meditative într-un univers compus de el, ce depășea realul. Böcklin a reflectat de asemenea asupra trecutului și antichității. Pasionat ca și Moreau de legende, de mister, de simboluri, în compoziția imaginilor sale domină un sentiment clasicizant
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cu pietre, cu răcnetele de părere de rău târzie ale lui Iuda"237. Iar Constantin Prodan releva același conformism tematic al unei sensibilități simboliste dezvoltate în contextul secesionist Münchenez. "Vermont s-a pus și el în pasul vremei și a pictat și el Salomei și subiecte simbolice ca "Învierea fiicei lui Iair" din viața lui Iisus, aceasta cu atât mai mult cu cât și el fusese un elev al școalei de la München"238. Într-adevăr, pictura lui Vermont cu subiect religios
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Dramatizarea relației vizibilă în gesticulația patetică, menită să intensifice emoția se articulează simbolist. Theodorescu-Sion realizează un "portret" cristic halucinant, Lux in tenebris lucet, sau cum îl caracterizează Amelia Pavel "un chip al lui Cristos la fel de greoi, încărcat cu aluzii, dar pictat cu multă virtuozitate, într-o tehnică pointilistă"248. Tehnica pointilistă nu vizează un efect impresionist, ci unul simbolist, chipul lui Cristos dobândește o luminescență fantomatică, desprinzându-se palid de pe fundalul întunecat cu forța unei viziuni, viziunea Apariției lui Moreau. În
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]