5,173 matches
-
face o selecție pertinentă, cercetătorului Îi va fi necesară multă disciplină. De obicei, tendința este de a etala toată baza de date, În speranța (falsă) că volumul de informație Îi va impresiona pe cititori (lucru care, de fapt, Îi va plictisi). Un alt obiectiv este prezentarea unei cantități suficiente de probe pentru a câștiga Încrederea cititorilor În privința faptului că cercetătorul Își „cunoaște” subiectul. De exemplu, În efectuarea unui studiu de teren, datele trebuie să-l convingă pe cititor că au fost
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
Școala între ceva și nimic / 71 4.1. Educația ca narațiune / 71 4.2. Mcdonaldizarea școlii / 76 4.3. Școala ca "loc minunat" / 85 Capitolul 5. Etologia intră în scenă / 91 5.1. Oportunismul uman / 91 5.2. De ce ne plictisim la școală? / 97 5.3. Nevoia de stres și educația / 105 5.4. Educație formală versus educație informală / 111 5.5. Educație prin delegație / 114 5.6. Școala și spațiul public / 116 5.7. Școala și dilemele sale / 121 5
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
în dauna artei totale, universalizante a politicii; în acest context, cunoștințele și deprinderile practice, învățarea unor meșteșuguri, profesii etc. sunt ignorate și disprețuite pentru scopul lor (câștigarea traiului zilnic), dar și pentru irelevanța lor în plan paideic: Căci ceilalți îi plictisesc pe tineri; aceștia caută să scape de anumite discipline, iar sofiștii îi împing la ele împotriva voinței lor, învățându-i calculul și astronomia și geometria și muzica zicând acestea a privit către Hippias pe când venind la mine nu va învăța
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
speciile, omul este oportunistul suprem. Ca și celelalte, are o acută nevoie de explorare. Ca și ele, are o nevoie biologică înnăscută de a primi un influx mare de stimuli din partea mediului". (Morris, 2010, pp. 262-263) 5.2. De ce ne plictisim la școală? Dar școala oferă stimuli? Întrebarea nu este lipsită de interes, mai ales dacă plecăm de la premisa că rolul școlii este acela de a educa. Una dintre dilemele perene ale școlii este aceea a punctului de echilibru dintre obligatoriu
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
Desmond Morris: "Într-o grădină zoologică (sau într-un oraș), aceste specii oportuniste sunt acelea care vor suferi cel mai mult din cauza mediului artificial. Chiar dacă primesc o dietă bine echilibrată, au un adăpost excelent și sunt perfect apărate, se vor plictisi și vor deveni apatice, iar în cele din urmă nevrotice". (Morris, 2010, p. 263) Apatia pare o caracteristică a sălilor de clasă ale momentului, elevii animându-se doar în mediul virtual. Deși se vorbește mult de diferențierea procesului educațional, astfel încât
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
interesat de o experiență forțată și dureroasă". (Dewey, 1977, p. 81) A doua cale este de a inventa activități diferite, de a avea preocupări străine școlii, care oferă în plus și gustul riscului, al clandestinului provocator. Eliberat de grijile supraviețuirii, plictisit de posibilitățile oferite de supertrib, omul și-a utilizat creierul său uriaș pentru a răspunde dezabuzării pe cale de a se instala: a inventat artele frumoase, filosofia și știința: Acestea sunt activități care combat substimularea și solicită o implicare maxima a
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
de obicei răspunsuri-clișeu, cum ar fi "Binișor" sau "Nu prea rău". în sfârșit, Melissa a repetat aceeași întrebare în fiecare zi. Prin aceasta, nu numai că a sporit probabilitatea ca întrebarea să fie considerată un clișeu, dar pe Bob îl plictisea chiar și gândul de a tot răspunde la aceeași întrebare lipsită de imaginație. Melissei i s-a sugerat să citească regulat ziarul. Și astfel, ea a fost în stare să-i pună întrebări deschise, mai la obiect, despre lucruri interesante
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
Nu. Poate dacă ghidul nu ne-ar tot goni, ar fi mai bine. DAVE: Ți-ar plăcea să ne lase mai mult timp liber. JUDY: Da. Cred că o să-i spun chiar acum. DONNA: Nu ieșim niciodată nicăieri. JOE: Te plictisești și vrei să facem o excursie. (Ascultare activă. ) DONNA: Da. De mulți ani tot spunem că o să facem o excursie prin țară, când vom ieși la pensie. Hai s-o facem acum! Ascultarea activă a reușit nu o dată să salveze
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
că ni le și asumăm, folosind pronumele personal și forme verbale la persoana I, cam așa: "Sunt obosit și vreau să plec acum" sau "Nu cred că ne putem permite să plătim atât". A ne reține, de frică să nu plictisim cealaltă persoană Dacă cineva vrea doar să se amuze, un album Bill Cosby sau un monolog al lui Woody Allen e tot ce-și poate dori. Dacă vrea doar suspans, un roman de Agatha Christie e tocmai bun. Dacă vrea
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
Scuture-și pe bulevarde capitala românească Galbeni tei și suie-și slavii inegal, semeț contur, Din vuirea de tramvaie și din ud pavaj să-ți crească Evocarea mea frățească, încâlcit ștrengar, Arthur!” (Arthur Rimbaud) Dacă în unele strofe abundă neologismele: „Plictisiți de băutură, răzvrătit numele tău îl Pomădează flaști alcoolici în subsolul monoton. Când în curtea ta răsareși înalță crunt ilăul Cu severii ochi privindu-i țintă, gravul „Fangeron” (Arthur Rimbaud) în altele, cuvintele noi se îmbină armonios cu cele populare
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
fie, nici măcar ceea ce susțin experții în domeniu că sunt; haideți să adoptăm o atitudine științifică și să vedem ce sunt ele. Sunt conștient de faptul că mare parte din ceea ce voi spune, în special despre natură și matematică, îi va plictisi pe mulți matematicieni. Abordarea mea experimentală este destul de străină de mentalitatea și prejudecățile lor. Asta este! Inspirația pentru acest articol mi-a venit de la un articol similar, intitulat Irezonabila eficiență a matematicii în științele naturale 8, al lui E.P. Wigner
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
ce s-ar putea aștepta studenții, să afle la ce se așteaptă ei cu adevărat și să puncteze la ce ar trebui ei să se aștepte în mod rezonabil. Dacă studentul este mai puțin inteligent și, mai ales, dacă este plictisit, este probabil că va face presupuneri năstrușnice și iresponsabile. Profesorul ar trebui să arate că presupunerea în domeniul matematic poate fi rezonabilă, respectabilă și responsabilă. Mă adresez profesorilor de matematică de la toate nivelurile și le spun: Hai să-i învățăm
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
neamurilor, o tagmă de mișei cu năravurile lor copiate după religia geților însă invocînd scrierile mozaicilor și plesniți peste bot cînd se obrăzniceau în public de către împărații geți care conduceau imperiul roman. În anul 115 mozaicii din Egipt și Cyrene, plictisindu-se rău de cetățenia pe care o primiseră plocon de la Traian, doreau ceva mai ochios și le mai pun romanilor de o fierbințeală pe la gioale răsculîndu-se în mai multe orașe dar au fost reprimați de Marcius Turbo. Revolta lui Bar
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
singura hărnicie autentică a meridionalului". Aceste particularități nu scapă nici celei numite Aghiuță: ("Spiritul lui era uluitor. Juca teatru pentru alții și pentru el. Te lua în vîrtejul sofismelor, te subjuga cu farmecul lui de grec subtil, iar dacă-l plictiseai te părăsea, ștergîndu-ți pe veci amintirea.") și nici tatălui acesteia care, necăjit pentru textul persiflator Cum vorbesc țăranii îl numise ciocoi: "Un grec mai rafinat în sentimente [...] nu s-ar putea găsi decît în timpul lui Pericles." Caragiale care caracterizase drama
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
ce lucrează în publicitate măsoară numărul „repetițiilor” prin de câte ori trebuie să ajungă la dumneavoastră cu același mesaj, pentru a vă convinge să cumpărați produsele și serviciile clienților lor. Agențiile de publicitate știu că exact atunci când ați obosit și v-ați plictisit să vedeți la nesfârșit aceeași reclamă ajung la dumneavoastră și vă întipăresc în minte produsul și serviciile pe care încearcă să vi le vândă. +++ În castă +++ TEMĂ Începeți să scrieți pe o pagină toate oportunitățile pe care le aveți și
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
singur spot TV sau radio să vă facă să alergați să cumpărați cel mai nou și minunat produs. La fel, pentru a vă „vinde” compania către angajați trebuie să vă spuneți de nenumărate ori povestea. +++Epilog Atunci când sunteți obosit și plictisit de mesajul dumneavoastră angajații abia încep să îl înțeleagă. +++ Ideea 9. Furați-vă succesul, nu îl inventați Orice lider de succes are nevoie de o „bază de date” mentală cu principii de afaceri, idei bune și strategii competitive, care să
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
individuale sunt implicate în situații intime; 3. universul mixt, în care universul macrosocial se înterpătrunde cu universul microsocial, comportamentul fiind implicat în situații private. Pariziana simbolizează depășirea cadrului comun al condiției feminine. Modelul tradițional este pentru ea inhibitiv și neinteresant, plictisind-o de moarte și împingând-o la diferite aventuri și extravaganțe: "Cette existence, qui durăit à présent depuis sept ans, sans la fatiguer, sans lui paraître monotone, car elle adorait cette agitation incessante du monde, lui laissait pourtant parfois désirer
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
morceau de son corps, des lambeaux de șa chair et tout son cœur déchiqueté" [Maupassant, Notre coeur, p.204]. Incapabilă de stabilitate și curioasă vizavi de tot ce e nou, decepționata chiar și de bărbații cei mai iluștri, Pariziana se plictisește repede și îi abandonează. Scenariul se repetă în aproape toate românele timpului 301. Legăturile de durată nu mai sunt la modă302. Suntem în prezența unei demitizări progresive a dragostei: "Monsieur, prenez garde à l'amour! îl est embusqué partout; îl
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
propagandei, întâlnirea dintre ea și cinematograful abia născut era inevitabilă. Ba chiar se poate spune, așa cum observa Alejandro Armengol, că propaganda a salvat cinematograful. La sfârșitul anului 1897, în vârstă de abia doi ani, copilul cinema se sufoca. Publicul se plictisise de „vederile” de circa un minut cu tematică repetitivă, stagnante în raport cu primele filme Lumière : sosiri de trenuri prin gări, activități din viața cotidiană, travellinguri peisajere. În plus, numeroase incendii soldate cu victime, care porniseră de la aparatele de proiecție, îi descurajau
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
ceva de spus cu asta. Un chiabur nu e urât și plin de ură pentru că așa e el ca om, ci pentru că e chiabur, și un chiabur nu poate fi altfel. Ion nu o părăsește pe Maria pentru că s- a plictisit de ea ca femeie, ci pentru că îi despart concepții fundamental diferite despre lume și viață. Totul trebuia problematizat și politizat. Această mesajită cronică își face simțite urmările până în zilele noastre. Ea l- a obișnuit pe spectatorul român să vadă dublu
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
care sunt în mare măsură interese clientelare. Având în vedere acest tip de mentalități ale clasei politice la putere, v-aș întreba dacă un schimb de generații ar putea instaura o nouă relație între opinie și politică. Dacă nu cumva, plictisită de gesticulația reglărilor de conturi și de manipulările vizibile din PSD în 2006-2007, tânăra generație educată se retrage în sfera privată. Am asista, în acest caz, în ciuda aparențelor de ruptură cu vechiul regim din anii comunismului, la o continuitate tragică
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
a fost convingerea deplină că Meșterul era sănătos și n-avea ce căuta în str. Plantelor. — Adă-mi ceva de cetit, îmi zise Eminescu la plecare. Mă distrez studiind ticurile colegilor (și apăsă asupra cuvântului) de aici; dar tot mă plictisesc. — Ai cetit Corespondența lui Jules de Goncourt? — Nu. — Atunci ți-o aduc. — Și ceva gazete. Chiar pe toate dacă poți. Isprăvise de studiat ticurile bolnavilor, distracție groaznică fără îndoială. S-a uitat repede prin ziare. În vremea asta căutai în
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
sau al guvernului, a făcut cele mai importante descoperiri preistorice în România. În același timp el cultivă paleografia, epigrafia și istoria civilizației române. E un om extrem de conștiincios în toate cercetările sale, convins de înaltele datorii ale investigatorului, nu se plictisește niciodată și pentru observațiile psihice are darul de a se analiza cu o extremă finețe și fără milă. Aceste eminente calități de subiect și observator m-au pus pe calea acestor cercetări.” Așa este. Dar studiul acestor fenomene, fie că
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
nu gândea asupra esenței statului - sau cel puțin nu gândea cu plăcere -, ci asupra modului cum ar putea fi organizat rațional acest stat. Gândul că acest stat nu ar fi singurul posibil, în parte îl neliniștea și în parte îl plictisea. El dorea să ajungă cât mai repede posibil să reflecteze asupra fundamentelor acestui stat. În aceasta consta capacitatea lui și interesul lui; în timp ce reflecția filozofică propriu zisă îl neliniștea, până când dădea la o parte rezultatul ei (dacă avea vreunul) ca
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
și aspirațiile altuia, facilitînd astfel schimburi echilibrate nu numai de idei, ci și de sentimente; de asemeni, se evită astfel apariția unei tendințe egoiste de a considera că ai numai drepturi, nu și datorii În comunitatea În care trăiești. * „Mă plictisește să citesc cărți ca să știu ce voi spune despre ele! Asta nu mai Înseamnă să citești, să te lași furat de lectură; Înseamnă să reacționezi, să citești În tine mai mult decît În autor.” (Fr. Sarcey) Fără Îndoială, lectura se
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]