19,544 matches
-
vedem, acum, pe cele din urmă. Toată lumea știe că, prin Eminescu, intră În literatură floarea albastră, simbol romantic misterios. Simboliștii cultivă tuberozele și, În genere, florile de parc: decorative, cu mirosuri grele. Dar primii noștri poeți? Conachi părea a avea preferință pentru trandafir: „Un trandafir ți-am ales Din florile ce am cules...” Însă lîngă trandafir există crinul, viorica, toporașul și „floricica numă-uita”. Floarea, În genere, este cultivată pentru valoarea ei de seducție. Pus la piept, Între rîvniții sîni, trandafirul devine
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
primii noștri poeți, care este ora favorabilă, minutul lor fericit? Heliade, CÎrlova, Grigore Alexandrescu au predilecție, am văzut, pentru seară. Cu cît Înaintăm În romantism, cu atît ora se deplasează spre o noapte complice și euforică. Conachi n-are propriu-zis preferință pentru un anotimp sau pentru o oră anumită. Lipsește dealtfel În poemele lui orice referință la rotirea anotimpurilor. Iubirea nu-i În funcție de schimbarea vremii. Înamoratul nu depinde de poziția astrelor. El iubește mereu, vara și iarna, cu statornicie și egală
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
dictu, o Îndeletnicire care aduce sfanți! Această mentalitate balzaciană, nouă În cultura română, se ascunde la Anton Pann În dosul teoriei juste, În esență, despre necesitatea educației morale și estetice a publicului! Poet de factură moralistă, Pann n-are propriu-zis preferință pentru latura senzorială a lucrurilor. Proverbele pe care le folosește cu abilitate În poem sînt golite de materie. Fabulele lui Pann nu lasă să se Întrevadă un peisaj liric specific, o preferință pentru o categorie de elemente, un mod de
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Poet de factură moralistă, Pann n-are propriu-zis preferință pentru latura senzorială a lucrurilor. Proverbele pe care le folosește cu abilitate În poem sînt golite de materie. Fabulele lui Pann nu lasă să se Întrevadă un peisaj liric specific, o preferință pentru o categorie de elemente, un mod de apropiere față de obiectul liric. Grija (și plăcerea) lui este să creeze un spectacol verbal În jurul unei teme morale. Aici, da, puterea de invenție e mare și originală. Pann se bizuie, În esență
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Zuk (1982) au sugerat că acele caractere care sunt ades preferate de femele, cum ar fi coada păunului sau coloritul strălucitor al penajului, ar putea funcționa ca și semnale conținând informație despre condiția corpului masculilor ce manifestă aceste caractere. Astfel, preferința femelelor pentru anumite caractere, care, uneori, par de-a dreptul bizare, nu este altceva decât un mod prin care acestea se asigură că au ales „cei mai buni” masculi. Hamilton și Zuk argumentează că paraziții sau bolile duc la o
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
asimetria în investiția parentală dintre femei și bărbați se transpune în diferențe la nivelul proceselor de alegere a partenerilor sexuali. Astfel, în acord cu teoria lui Trivers (1972), există numeroase studii ce arată că femeile, spre deosebire de bărbați, manifestă o puternică preferință spre atribute referitoare la resursele necesare creșterii și supraviețuirii copiilor lor. Astfel, femeile sunt de obicei orientate spre atribute ce indică puterea financiară a partenerului, statutul social, dorința de a avea copii, precum și dorința de implicare în relații de lungă
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
ceea ce, în mod tradițional, numim structuri cognitive superioare (gândire) sunt rezultatul unui proces de evoluție. Într-adevăr, abordarea evoluționistă a fost deja validată ca demers în înțelegerea unor fenomene complexe precum „detectarea trișorului/înșelătorului” (cheater detection) (Cosmides și Tooby, 1992), preferința pentru anumite peisaje (Orians, 1986), alegerea mâncării (Profet, 1992), formarea alianțelor și dinamica grupului (Price, 2005), patologia somatică și psihică (Wakefield, 1999; Williams și Nesse, 1991), comportamentele de împerechere (Sefcek et al., sub tipar), personalitatea umană (Buss, 1998), gelozia (Buss
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
dorințelor lor, unul dintre obiectivele intervenției noastre este ca pacienții să învețe să își urmărească cu realism scopurile, fără a emite expectanțe iluzorii asupra condițiilor de viață. Sintetizând (vezi figura 3.1), structurile cognitive evaluative generale (cognițiile evaluative centrale - trebuie/preferință -, care le influențează pe cele intermediare - catastrofare/non-catastrofare, toleranță scăzută la frustrare/toleranța la frustrare, evaluare globală/evaluare contextuală), în interacțiune cu evenimente activatoare specifice, generează structuri cognitive evaluative locale (cogniții evaluative centrale - trebuie/preferință -, care le influențează pe cele
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
generale (cognițiile evaluative centrale - trebuie/preferință -, care le influențează pe cele intermediare - catastrofare/non-catastrofare, toleranță scăzută la frustrare/toleranța la frustrare, evaluare globală/evaluare contextuală), în interacțiune cu evenimente activatoare specifice, generează structuri cognitive evaluative locale (cogniții evaluative centrale - trebuie/preferință -, care le influențează pe cele intermediare (catastrofare/non-catastrofare, toleranță scăzută la frustrare/toleranță la frustrare, evaluare globală/evaluare contextuală) exprimate în gândurile automate care, la rândul lor, produc răspunsuri afectiv-emoționale/subiective, comportamentale și psihofiziologice/biologice. Dacă aceste mecanisme sunt iraționale
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
comportamentul sexual și diferențele psihologice dintre sexe sunt mai bine explicate de psihologia evoluționistă decât de modelul psihosocial standard. Ideea fundamentală (vezi Sefcek et al., sub tipar) este că comportamentul sexual (de exemplu, patternurile sale: monogamie, poligamie, poliandrie, poliginie etc.; preferințele pentru: abilități parentale, fertilitate etc.; strategiile de împerechere: pe termen scurt, lung sau mixt), ca rezultat al procesului evolutiv, este în strânsă legătură cu factorii de mediu (de exemplu, resursele existente, încărcarea patogenă, rata bărbați/femei etc.). Diferențele psihologice dintre
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
liniștit între rugăciuni, studiu și muncă. Un monitor în fiecare zi trebuia să raporteze Starețului tot ce se-ntâmpla la bibliotecă. Studiul era călăuzit și organizat de călugării mai în vârstă, ei dădeau de fapt cărți fiecărui și nu permiteau preferințele unuia sau altuia. Lui Tommaso mai ales i se refuzau textele cerute. Nu lipseau însă urgențele: să adune lemne pentru vatră și bucătărie, să secere iarbă pentru vite, să ajute la repararea unui acoperiș, să frământe făină pentru păine. Sutana
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Îi arătă luna pe care ea o ignorase până atunci. Apoi deschise capacul tomberonului. — Dă-mi unul ca ăsta și o să-ți spun o grămadă de lucruri despre cei care locuiesc în casa care l-a umplut. Câți sunt, ce preferințe au, ce au de ascuns, cum luptă cu spaimele lor... Fiecare tomberon e altfel, inimitabil, ca o amprentă. — De ce trebuie să știi toate astea ? — În plus, răspunse el, de parcă avea răspunsurile gata pregătite pentru orice întrebare, să știi că nu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
când s-ar părea că o disprețuiește. Când construiește, el are totdeauna în gând o femeie, și am simțit, ca să fiu sincer, că pe Pica o iubește mai mult decât pe mine numai pentru că e de sex feminin. E veșnica preferință pentru ființele slabe care aduc omul în sclavie. Nu sunt pentru viața ascetică, nici pentru eliminarea femeii. Socotesc că un bărbat nu trebuie să cheltuiască energie spre a cerși dragoste femeii, ființă subalternă, care se supune omului puternic, și experiența
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
vorba de teatru, voi destăinui aici interesanta concepție a lui Carababă. După umila mea părere, Carababă este un actor de un talent covârșitor, mult mai profund decât al lui Moissi, cu care seamănă puțin la față, având ca și acela preferință pentru rolul lui Hamlet. Carababă zice că simte capodopera teatrală atât de sincer, încît are impulsul de a o transforma în dramă reală și că în general scena nu-l satisface. El conține atâta vitalitate, încît vrea să joace pe
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
își făcea Pomponescu interesantele confesiuni o împingea să-i zică "excelență" sau "domnule ministru". Ministeriabilul era prea impozant în amor.) - De ales, eu am ales-o, fără să sper că mama are săconsimtă. Din purtările mele, din aluzii, a înțeles preferința mea, și fiindcă era de acord, fără să mai întrebe cât de adâncă G. Călinescu este înclinarea, a și adus-o. De altminteri, soția mea a meritat pe deplin alegerea. Vezi deci, draga mea, că eu sunt obișnuit a fi
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
brumat, și după ghiuden. Dacă dăm aceste amănunte prozaice este fiindcă dintr-astea se alcătuia personalitatea lui Demirgian, un exponent a milioane de oameni. La cinematograf îi plăceau filmele cu pirați, la teatru - Shakespeare și Ibsen (fără a motiva aceste preferințe), darcînd venea circul, mergea de două ori la același spectacol. În materie literară, Demirgian poseda toată colecția romanelor de aventuri Le masque, avea operele lui Edgar Poe, citise pe Dickens, pe Tolstoi, pe Dostoievski, Zola, Alphonse Daudet, Bourget, Theuriet, Benoit
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
o pereche de pantofi cu tocuri înalte, alături de niște sandale tocite de dimensiuni mai mici. Recunoscu sandalele ca fiind ale Pichii când era în liceu, dar pantofii nu se acordau cu figura cunoscută a fetei. G. Călinescu Știa că are preferința pantofilor de șevro cu toc jos, care îi schimbau cadența mușchilor și a rochiilor. Ioanide consultă și fotografiile. Aci erau instantanee luate de cineva cu un aparat de amator: Pica la braț cu o fată brună de vârsta ei, Pica
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
nu sunt atât de simple precum par la prima vedere. Dar dacă celor cărora le dați porunca le place deja să sară, așa cum le place nepoțelelor mele? Atunci când măsurăm puterea în funcție de schimbarea comportamentului celorlalți, se cuvine mai întâi să cunoaștem preferințele acestora. Altfel s-ar putea să ne înșelăm în privința puterii noastre, asemenea cocoșului care crede că face să răsară soarele cu cântatul lui. Iar dacă se schimbă contextul, este posibil ca puterea să dispară. Bătăușul care îi sperie pe ceilalți
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
prin forța militară amenințătoare sau prin sancțiuni economice. Această putere blândă prin care ceilalți sunt determinați să-ți împărtășească obiectivele este menită să coopteze oamenii și nu să-i constrângă.11 Puterea blândă se bazează pe abilitatea de a forma preferințele celorlalți. La nivel personal, suntem cu toții familiarizați cu puterea de atracție și de seducție. Într-o relație sau într-o căsnicie, puterea nu este deținută în mod necesar de partenerul mai mare, ci se regăsește în chimia tainică a atracției
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
dictatorii pot apela la constrângere și pot da ordine, politicienii din țările democratice trebuie să se bazeze mai mult pe un amestec de stimulare și atractivitate. Puterea blândă reprezintă produsul principal al unei politici democratice cotidiene. Abilitatea de a stabili preferințe tinde să fie asociată cu avantaje nemateriale cum ar fi personalitatea captivantă, cultura, valorile și instituțiile politice, politica însăși, care sunt considerate ca legitime sau ca avînd autoritate morală. Dacă un lider este reprezentant al unor valori pe care ceilalți
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
resursă a puterii blânde prin care aceasta exercită atracție poate fi stabilită prin sondaje de opinie sau prin chestionarea unui focus-grup. Dacă acea atractivitate produce la rândul ei rezultatele politice dorite, trebuie estimat în cazuri particulare. Atracția nu determină întotdeauna preferințele celorlați, însă această discrepanță între puterea estimată ca resursă și puterea estimată ca rezultat al actului comportamental nu este tipică exclusiv puterii blânde. Ea se remarcă la toate formele puterii. Înainte de înfrîngerea Franței în 1940, Marea Britanie și Franța aveau mai
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
prezis întocmai rezultatul final al luptei. O modalitate de a gândi diferența între puterea dură și cea blândă este aceea de a lua în considerare varietatea mijloacelor prin care se pot atinge obiectivele urmărite. Îmi poți ordona să-mi schimb preferințele și să fac ceea ce vrei, obligându-mă prin amenințări sau prin sancțiuni economice. Mă poți motiva să fac ceea ce vrei tu, folosindu-te de puterea ta economică spre a mă plăti. Îmi poți limita preferințele stabilind o agendă în așa
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
poți ordona să-mi schimb preferințele și să fac ceea ce vrei, obligându-mă prin amenințări sau prin sancțiuni economice. Mă poți motiva să fac ceea ce vrei tu, folosindu-te de puterea ta economică spre a mă plăti. Îmi poți limita preferințele stabilind o agendă în așa fel încât dorințele mele ceva mai extravagante să pară de nerealizat. Sau poți apela la atractivitate, la sentimentul de iubire sau la simțul datoriei în relația noastră, poți invoca valorile noastre comune și justețea contribuției
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
abilitatea de a forma dorințele celorlalți se poate baza pe atractivitatea propriei culturi și a propriilor valori sau pe abilitatea de a manipula agenda opțiunilor politice într-un mod care să-i facă pe ceilalți să eșueze în exprimarea anumitor preferințe, deoarece acestea par nerealiste. Tipurile de comportament între comandă și cooptare sunt cuprinse într-un spectru larg care variază de la constrângere și stimulare economică până la stabilirea agendei și la atracția pură. Resursele puterii blânde tind să fie asociate cu latura
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
interesele și valorile proprii, probabilitatea ca acțiunile sale să apară drept legitime în ochii celorlalți este mai mare. Dacă se folosește de instituții și urmează niște reguli care încurajează celelalte țări să-și canalizeze sau să-și limiteze activitățile conform preferințelor ei, nu va mai avea nevoie de prea mulți morcovi costisitori și nici de bețe. Sursele puterii blânde Puterea blândă a unei țări se sprijină în primul rând pe următoarele trei resurse: cultura proprie (atunci când aceasta exercită putere de atracție
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]