12,874 matches
-
soare, Cu unda dimineților pe gene Și bunătatea lor înnoitoare Cădeau mărgăritare-n diademe. „Ierusalime, Ierusalime,- Șoptea mereu cu buze tremurânde. Cum nu Îmi înțelegi a Mea venire! „Ierusalime, Ierusalime, Aș vrea să fii Mireasa Mea, De nu mă vei pricepe și nu mă vei urma, Când voi veni pe nor la judecata Mea, Și Eu te voi respinge, și Eu te voi uita! Ierusalime, Ierusalime, cetate dragă Mie! Nu mă primești și mă respingi mereu. Ești îndărătnică, neprimitoare... Și din
PLANSUL DRAGOSTEI ETERNE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374502_a_375831]
-
merg, sunt, totuși, eu! M-a onorat fără să-mi ceară nimic, decât să-I urmez legile care, toate, toate, sunt în favoarea mea!... Infinitul trebuie să-l simt prin golul stelelor, pe care golurile sufletului meu adesea nu-l poate pricepe; nici muzica sferelor nu pot prea des s-o disting, deși este un murmur continuu de orgă astrală, discret auzit doar de lacrimile ochilor noștri, numai dacă izvorăsc din iubire ori când amurgul de rubine și aur curge domol și
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
am învățat de la pământ tăcerea și de la floare unde se-ascunde mierea, că n-am privit mai cu atenție-al furnicii mers, ca să-nțeleg că drumul vieții oricum e ne-nțeles, că nu am observat ce forme norii desenează, ca să pricep că cerul prin ei m-avertizează, că nu am stat mai mult ca să mă spele ploaia, ca-n iadul vieții viu să-mi stingă vâlvătaia, că n-am visat mai mult culcată-n iarba- naltă, să simt cum universul în
REGRET... de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1900 din 14 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374606_a_375935]
-
19 septembrie 1880). Încercați o scurtă caracterizare a culturii noastre naționale la început de mileniu III? Populația autohtonă scade și sărăcește; cărți nu se citesc; pătura dominantă, superpusă rasei române, n-are nici sete de cunoștinți, nici capacitate de a pricepe adevărul. Dacă acest sediment învață, o face de silă, gonind după o funcție. Încolo leagă cartea de gard. Și pentru a avea o funcție trebuie să fii înrudit cu ei. (ziarul „Timpul” din 30 iulie 1881). Peste tot credințele vechi
INTERVIU CU MIHAI EMINESCU de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374561_a_375890]
-
Eu sunt și înțeleg prin intelect și pe calea simțirii înțeleg că este Domnul și că sunt înlăuntrul luminii Taborului, că nu numai o văd ci și viețuiesc în mijlocul ei. Mai presus de orice sunt fericit, fericit, fericit. Sunt și pricep că sunt și mi-o spun. Și lumina parcă este mai luminoasă decât lumina și parcă ea vorbește și-mi spune cine este. Visul mi se pare a dura mult, mult de tot. Fericirea nu numai că durează încontinuu, dar
ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A PĂRINTELUI NICOLAE STEINHARDT… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 22 [Corola-blog/BlogPost/374584_a_375913]
-
răspândit în Ierusalim cu așa iuțeală încât nici măcar acești adepți ai acestui Iisus nu și-au imaginat-o probabil! Arhiereul va da vina pe noi pentru ceea ce se întâmplă iar noi vom trebui să avem pregătit un raport al anchetei, pricepeți? -Vă temeți mărite procurator? spuse din nou calm magistratul Comus. -Chiar acum am primit vești de la informatorii noștri obișnuiți iar acestea sunt cât se poate de proaste. Ierusalimul este din nou în fierbere iar Caiafa amenință cu un război fratricid
PRIMUL FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373286_a_374615]
-
bucurie, am trecut la lectură. Nu voi face o recenzie, pentru că au făcut-o alții într-un mod extraordinar și nici măcar nu îndrăznesc să afirm că aș putea face ceva mai frumos. Voi relata doar câteva impresii personale, așa cum mă pricep eu mai bine. Ruginoasa..., un loc binecuvântat de Dumnezeu, încărcat de istorie, credință, cultură, tradiții..., fostă moșie boiereasca, azi o localitate prosperă, cu oameni harnici și gospodari, păstrători ai tradițiilor străbune. Am descoperit în carte nu doar date despre istoria
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373424_a_374753]
-
editarea și difuzarea în tiraje consistente, atât în Limba română cât și în cea franceză, a nenumărate ediții ale cărților Domniei sale, contribuind astfel la reconstituirea, în ochii umanității, a adevăratei imagini a poporului român. În contextul dat, nu pot să pricep, oricât m-aș strădui, de ce reputatul academician Ioan-Aurel Pop, istoric și profesor universitar la Facultatea de Istorie și Filosofie din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, rectorul acestei universități, îl face cu ou și cu oțet pe Dl Boia, acuzându-l că
ISTORIC SAU MIT? de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373439_a_374768]
-
față doar elemente negative și uitând de cele pozitive care... numeric, simbolic dar și ca importanță și urmări le surclasau de departe pe precedentele” (în Contributors.ro, din 28 februarie 2013). Nici noua generație de filozofi români nu reușește să priceapă pe de-a-ntregul mesajul Dlui Boia. Spre pildă, Dl Cătălin Avramescu, specialist în istoria gândirii politice, în filozofie politică și în etică, cadru universitar la Facultatea de Științe Politice Universității din București , ajunge până acolo încât îl acuză pe profesorul
ISTORIC SAU MIT? de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373439_a_374768]
-
zis: Acestea sunt cuvintele pe care le-am grăit către voi fiind încă împreună cu voi, că trebuie să se împlinească toate cele scrise despre Mine în Legea lui Moise, în prooroci și în psalmi. Atunci le-a deschis mintea ca să priceapă Scripturile. Și le-a spus că așa este scris și așa trebuie să pătimească Iisus Hristos și așa să învieze din morți a treia zi. Și să se propovăduiască în numele Său pocăința spre iertarea păcatelor la toate neamurile, începând de la
DESPRE PRAZNICUL ÎNĂLŢĂRII DOMNULUI, DESPRE SĂRBĂTOAREA ŞI POMENIREA SFINŢILOR ÎMPĂRAŢI CONSTANTIN ŞI ELENA ŞI DESPRE ZIUA EROILOR ÎN VIAŢA BISERICII NOASTRE DREPTSLĂVITOARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/373454_a_374783]
-
întregită, a cărei soartă mi-a fost îngăduit să o văd împlinită. Fii tu veșnic îmbelșugată, fii tu mare și plină de cinste, să stai veșnic falnică printre națiuni, să fii cinstită, iubită și pricepută. Am credința că v’am priceput: n-am judecat, am iubit...”. Pe 18 Iulie se împlinesc 73 de ani de când ne-ai făcut un ultim dar-Inima Ta. Ai vrut să ne-o lași, să fie mereu aici pentru noi, așa cum a fost și în timpul vieții Tale
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]
-
să nu vorbească ! Popoarele-n puteri mai noi, mai lângă Mine, să grăiasca!" Srăpânitorul Critului, la Ierusalim la dus, Ca să cunoască-Învățătura Dumnezeiască-A lui IISUS ! Era mereu atent la toate ; iscusit în auzire La tot ce-A spus ÎNVĂȚĂTORUL și priceput în povestire ! A fost la Patimi și-Îngropare ; și la-Înviere s-a aflat Când L-au văzut acei 500, și când la Cer S-A Înălțat ! În cei 120, la Cincizecime numărat Sub DUHUL SFÂNT, în cei 3.000.,ce
SF.PROOROC SAMUEL de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373494_a_374823]
-
erai când te știam Alăturea de mine, Când gemănați ne însoțeam Prin parcuri și grădine Și când pământul se cocea Pe vatra fericirii Iar sufletul nostru ardea În liniștea gândirii . Dar lungă cale a trecut De când gândesc aiurea Că nu pricep ce am făcut Și unde mi-i iubirea! De-aceea poate scumpă stea Veninul mă pătrunde, De-aceea tu din calea mea Dispari în alte unde , De-aceea codrul stă plecat În patima uitării, De-aceea fierbe în oftat Singurătatea
SINGURĂTATEA ZĂRII de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373543_a_374872]
-
astăzi - se vădea pasionată, aș putea spune chiar îndrăgostită de literatura noastră. Drept urmare, se străduia din răsputeri să ne transmită și nouă - elevilor ei - această pasiune. În una din orele de română, chinuit de genul poeziei pe care nu o pricepeam, m-am pomenit dând glas exasperării: „Decât așa ceva, prefer poeziile lui Alecsandri!” Replica profesoarei mele a venit prompt, menită să mă pună la punct și să-mi arete unde îmi e locul: „Aceasta este dovada cunoștințelor dumitale, care au rămas
ALBASTRU TRANSCENDENT de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373551_a_374880]
-
română, m-am prezentat cu poezia scrisă în caiet. Cu o mutră spășită și cât se poate de serioasă, i-am spus doamnei profesoare: „Mi-am însușit critica. Am citit poezii ermetice și mi-am dat toată osteneala să le pricep, însă efortul a fost zadarnic. Am aici una din ele”. Am ridicat caietul deschis la pagina pe care scrisesem poezia și l-am întins cu umilință spre „doamna de română”. Contrariată de brusca mea aplecarea spre ermetism, a luat caietul
ALBASTRU TRANSCENDENT de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373551_a_374880]
-
m-a întrebat: „Știi tu ce înseamnă «transcendent»? „Nu știu” - am răspune eu cu privirea în pământ, abia stăpânindu-mi tremurul vocii, din pricina râsului care prinse să-mi zguduie întreaga ființă. „Ei vezi?” - a continuat profesoara - „N-ai cum să pricepi! Este o poezie de atmosferă. Încă din titlu, poetul crează atmosfera. «Transcendent» - cum să-ți explic eu ție ca să înțelegi? - înseamnă ceva... ceva de jos și până sus... ceva care învăluie totul. Și ce culoare, din spectrul luminii albe, este
ALBASTRU TRANSCENDENT de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373551_a_374880]
-
din 08 ianuarie 2017. Sunt pământean, trăiesc... respir... simt... văd... aud... zâmbesc.. tânjesc... învăț... mă enervez... cânt... plâng... iubesc... greșesc... mă ridic... iau aminte... ajut.. sunt ajutat... îmi deschid ochii... îmi găsesc echilibrul (...) Sunt pământean și înțeleg de ce oamenii suferă, pricep de ce oamenii n-au speranță, sunt revoltat pentru că alți pământeni mor de foame, mă întreb de ce alții nu vor să înțeleagă, sau de ce se ascund și se prefac că nu înțeleg. Sunt pământean și mă revolt că unii fac tot
EMILIA AMARIEI [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
sunt revoltat pentru că alți pământeni mor de foame, mă întreb de ce alții nu vor să înțeleagă, sau de ce se ascund și se prefac că nu înțeleg. Sunt pământean și mă revolt că unii fac tot posibilul ca majoritatea să nu priceapă ce se întâmplă în jurul lor, manipulează mințile și viețile oamenilor care sunt prea hipnotizați să spună nu! FRICA omoară mintea! Ți-e prea frică să spui nu, ti-e prea frică să gândești pentru tine și accepți orbește orice. NU
EMILIA AMARIEI [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
tine... Citește mai mult Sunt pământean, trăiesc... respir... simt... văd... aud... zâmbesc.. tânjesc... învăț... mă enervez... cânt... plâng... iubesc... greșesc... mă ridic... iau aminte... ajut.. sunt ajutat... îmi deschid ochii... îmi găsesc echilibrul (...)Sunt pământean și înțeleg de ce oamenii suferă, pricep de ce oamenii n-au speranță, sunt revoltat pentru că alți pământeni mor de foame, mă întreb de ce alții nu vor să înțeleagă, sau de ce se ascund și se prefac că nu înțeleg.Sunt pământean și mă revolt că unii fac tot
EMILIA AMARIEI [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
sunt revoltat pentru că alți pământeni mor de foame, mă întreb de ce alții nu vor să înțeleagă, sau de ce se ascund și se prefac că nu înțeleg.Sunt pământean și mă revolt că unii fac tot posibilul ca majoritatea să nu priceapă ce se întâmplă în jurul lor, manipulează mințile și viețile oamenilor care sunt prea hipnotizați să spună nu!FRICA omoară mintea! Ți-e prea frică să spui nu, ti-e prea frică să gândești pentru tine și accepți orbește orice. NU
EMILIA AMARIEI [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
nu am. - Mulțumesc de compliment. Da, vestimentația mi-o creez singură, nu este de serie din magazine. - Am remarcat linia elegantă a croielii și mai ales că este ceva nou în domeniu și aș dori să mă credeți că mă pricep la haine. - Mă preocupă noul în vestimentația femeii. O femeie ca să fie bine primită în societate și să fie admirată, nu-i suficient să fie din naștere frumoasă, ci trebuie ca frumusețea să și-o scoată singură în evidență printr-
INCERCARI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371267_a_372596]
-
zici, ai curajul? - Eu ce să vă spun domnul Ivașcu decât că sunt salariat dumneavoastră și fac ce-mi spuneți. - Bravo așa te vreau. Știam eu că mă pot baza pe tine. Dacă mai ai nevoie și de alte persoane pricepute din fabrică, le ceri și ți le transfer în atelierul de creație. - Nu știu dacă este sau nu nevoie, ne știind dimensiunea contractului și ce doresc dumnealor să le creăm. - Tocmai asta este. Îți va explica domnul profesor despre ce
INCERCARI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371267_a_372596]
-
praf înșelător? De ce vrei să te dai călător faimos prin bune ori prin rele? Vrei să pari acum înțelepțit de viață?! Haida de! Ajungă-ți! Dispari din fața mea! M-auzi?! -Dă-mi doar un ceas. Și-n timpul ăsta poate vei pricepe cine sunt cu-adevărat. -Gata! Gata, căci silă îmi provoci! O mare scârbă! -Mărinimos te-arată, te implor! -Zău? De ce aș face asta? -Te-ai întrebat vreodată de ce îndestulatul presară fărâme din multul său și omului sărman, flămând la colț de
JOCUL DE CĂRŢI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371449_a_372778]
-
-ți vorbesc, acum te-am aflat! Curios?! Dar nu mi-e clar cum s-a putut așa transfer? Înnebunit, T. pare cu totul rătăcit. Privește alarmat în jur. Se-ntoarce cu ochi holbați spre celălalt. Tirada-i plicticoasă n-o pricepe. Nimic nu-i spune chipul. Stupefiat retoric aruncă întrebări: -Cine să fie insul? Om nu-i! E poate o nălucă? Și este foarte rea de gură! Mă ceartă, vai! Dar nu-nțeleg ce spune... Acum nici despre mine nu știu
JOCUL DE CĂRŢI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371449_a_372778]
-
Și el se ia de iepurii mei. O să iau și eu câteva rădăcini. (Își îndeasă în buzunare rădăcini de păpădie.) O să creadă că uscându-se nu mai sunt așa de voluminoase pentru a umple o găleată. De fapt el se pricepe la rădăcini. Aleargă după ele an de an. Pe cine mint? ( Scoate rădăcinile de păpădie din buzunar și le pune în găleată. Face acest lucru și cu cele de pe iarbă.) O să le iau pe toate și o să plec acasă. Când
RĂDĂCINI DE PĂPĂDIE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371444_a_372773]