10,986 matches
-
puțin atunci nu mi s-a părut... XIV Dimpotrivă, m-a stăpânit tot timpul un sentiment de sărbătoare din chiar clipa când am ieșit din casă. Orașul, sub soarele unei dimineți de august, parcă sărbătorea și el ceva. Era o proiecție a stării mele de spirit? M-am întrebat totdeauna ce simte de pildă un sinucigaș într-o astfel de zi, ultima pe care o mai are de trăit, seara fiind hotărât să se culce și să nu se mai scoale
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
bineînțeles atât de tare încît mi-a pierit cheful s-o mai scot și am ieșit pe lume precum toți copiii... Mai curios era de unde știuse ginecologul, văzîndu-mi doar vârful capului, că sânt băiat și nu fată... Nu era o proiecție, fiindcă am citit pe chipurile oamenilor, pe străzi, aceeași descoperire care îi încînta: orașul trăia ceva deosebit, o bucurie a lui secretă. Vocile noastre, de pildă, găseau în el un ecou parcă muzical, pașii pe trotuare sunau învăluiți parcă în
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
furcă, dar nu așa de spectaculos ca prima dată. Începui să am îndoieli. Și dacă în ziua aceea vorbise tot așa, cu Tasia sau cu Petea, sau cine știe cu cine și ceea ce îi citisem eu pe chip era doar proiecția speranței mele refulate? Da, dar ura țâșnise din cuvintele ei și, pe urmă, dacă ar fi fost Tasia sau Vasia, dracu să-i ia, de ce închisese brusc și se făcuse ca și când ar fi avut pe cap, în loc de păr, șerpi? Se
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
lor. În vederea susținerii existenței percepției subliminale au fost folosite mai multe modalități experimentale. Una dintre ele constă în înregistrarea undelor electrice din creier în timpul prezentării rapide, sub pragul absolut, a unor cuvinte. Deși cuvintele prezentate pot fi denumite, în zona proiecției corticale a analizatorului excitat în experiment (vizual sau auditiv) se constată o activare a undelor electrice. Dacă într-o fază ulterioară cuvintele inițiale sunt prezentate amestecate cu altele, ele sunt mai ușor recunoscute. Se probează astfel că informația vizuală sau
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
bună. Experiențe mai numeroase în această direcție a făcut D. C. McClelland și grupul său; el pleacă de la presupunerea că trebuința de performanță dacă există și măsura în care există, se va manifesta în imaginația subiectului, determinată prin teste de proiecție. Pentru a realiza această trebuință autorii își propun să obțină un eșantion de gândire a subiecților scop în care li se prezintă 3 sau 4 imagini (unele din seria TAT a lui Murray), și li se cere ca, într-un
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
Rezultă că sursa emoțiilor o constituie excitațiile, semnalele provenite de la viscere, de la mușchi, reflectate în creier ca senzație. Primar este elementul vegetativ, iar secundar este emoția. Emoția are numai funcția de a dubla pe planul conștiinței o stare organică prin proiecția simplă a acesteia. Teoria lui James este numită periferică pentru că reduce conținutul emoțional la senzații de ordin periferic, și este fiziologică pentru că reacțiile fiziologice apar ca determinante în constituirea semnificației afective conștiente. În același timp, medicul danez Lange reducea emoția
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
doar câteva fracțiuni de secundă un zâmbet, o spaimă sau o cută de îngrijorare, în spatele cărora să-mi pot păstra proaspete și neatinse imaginile culese de dincolo de geam. Era ca și cum înlocuiam o viață cu alta, realitatea cu un set de proiecții optice. Îmi iubeam senzațiile și percepțiile așa cum alții își iubesc copiii sau amantele. Trebuie să fii un mare estet sau un mic egoist ca să vezi lumea învelită într-o peliculă transparentă de forme și mișcări; eu mă consideram și una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
închis pentru tulburarea ordinii publice. Îi confecționasem chiar și-o pereche de cătușe în miniatură, din cauciuc și-oțel inox, cu care să-l pot aresta după pofta inimii: repede și-n liniște. Sigur că Bismarck părea mai mult o proiecție decât un simplu deget (indiferent cât de impresionant), un soi de imagine obsesivă în mic a iubirii mele față de Maria; adorându-l, îmi exprimam constant satisfacția și recunoștința față de femeia de lângă mine. Așa cum unii iubesc parfumuri, iar alții colecționează chiloți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
și eu, și Dumneavoastră, altfel. Încă o dată, felicitări!“ „Stați, stați, că m-ați pierdut de tot!“, a izbucnit Maria, pe bună dreptate. „Din câte îmi aduc eu aminte, Patul lui Procust e un roman, iar personajele sunt pur fictive. Invenții, proiecții, făcături. Sunt lucruri elementare, care se învață încă din liceu: diferența autor-narator, persoană reală-personaj fictiv, biografie-ficțiune. Voi vreți să-mi spuneți că povestea e adevărată, iar oamenii ăștia au existat ca atare, cu numele reale trecute în pagină?!“ „Da.“ „Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
mațele la lumină. Simulam că mă pricep, foloseam cuvinte mari, copiate din antologii, mai puneam și de la mine; degeaba. Când terminam, începeau invențiile: cortext („spațiu virtual, de intersecție între cortex și cuvinte“), fugoid („succesiune infinită de picaje și ridicări“), extrospecție („proiecție psihologică asupra altei persoane“). Nu păcăleam pe nimeni: articolele pe care le trimiteam prin poștă nu primeau nici un răspuns, iar ușile redacțiilor nu se deschideau nici când băteam la ele. Dar nu de-asta renunțasem. Într-o zi, citisem într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
crâcnească. Bineînțeles, eu arătam altfel. Nu numai că nu puteam să închid un ochi (corpul ar fi dorit, dar mintea refuza să se supună legilor gravitaționale ale deplasării), dar recapitulam și zeci de imagini întortocheate, care tocmai atunci își cereau proiecția și-apoi dezlegarea. Insomnia bătea la ușă. În plus, n-aveam nici o idee ce fac Maria și Mihnea, suprapuși deasupra mea, cu feliile lor de viață și frământări. Când trenul oprea în câte-o stație, le auzeam respirațiile; dar oare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
recidivează prin susținerea "inventării" națiunii moderne, inclusiv a națiunii române (p. 27)28. Argumentul avansat pentru sprijinirea acestei teze eretice susține că națiunea română a fost imaginată de cărturarii Școlii Ardelene, urmați de intelectualii romantici, care după ce au construit ideatic proiecția statului național românesc s-au angajat în materializarea sa prin convingerea muntenilor, transilvănenilor și moldovenilor de românitatea care îi unește (p. 40). Teza șochează prin claritatea formulării: "în prima jumătate a secolului al XIX-lea, intelectualii romantici vor "inventa" națiunea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
comunistă, perioada actuală este... ?"). Principala critică ce poate fi montată împotriva acestei strategii metodologice de măsurare indirectă a gradului în care atitudinile se transferă intergenerațional este că răspunsul înregistrat nu este atitudinea reală a părintelui ori a profesorului, ci o proiecție a propriei atitudini a elevului pe care acesta o atribuie părintelui sau profesorului. Pe de altă parte, se poate contra-argumenta că ceea ce contează cu adevărat nu este atitudinea reală a agentului de socializare (părinții ori profesorii), ci modul în care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
examinează doar o dimensiune a ordinii mnemonice, dată de memoria textuală difuzată prin literatura didactică. Premisa teoretică pe care este așezată cartea de față înțelege memoria colectivă ca fiind sistemul retro-proiecțional de reprezentări sociale ale trecutului. Or, acest sistem de proiecții sociale ale trecutului nu este reductibil la reprezentările textuale înregistrate în materialele didactice. Dimpotrivă, sistemul de reprezetări sociale ale trecutului cuprinde, pe lângă dimensiunea semnificațiilor obiectificate textual, o întreagă altă serie de dimensiuni: a) dimensiunea obiectificată material, i.e., ordinea materială a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
generale ale ideologiei / 15 1. Trei concepții despre ideologie, societate și politică / 16 2. Modernitatea politică: de la ideologie la ideologii / 23 3. Reinventarea ideologiei în epoca noastră / 29 Întrebări și exerciții / 35 Capitolul II Ideologia și realitatea socio-politică / 37 1. Proiecția ideologică a realității / 40 2. Construcția ideologică a înțelesului socio-politic / 45 3. Caracteristici ale analizei ideologice / 48 Întrebări și exerciții / 52 Capitolul III Dimensiunile teoretice ale ideologiilor particulare / 53 1. Coordonate ale ideologiei liberale / 54 2. Coordonate ale ideologiei conservatoare
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
66 6. Coordonate ale ideologiilor post-contemporane / 74 Întrebări și exerciții /77 Bibliografie / 79 Introducere Ideologia: evoluție intelectuală și atribute fundamentale Una dintre întrebările care revin frecvent în cadrul teoriei sociale și politice, atunci când aceasta este preocupată să analizeze maniera în care proiecțiile ideologice influențează realitatea cotidiană, privește statutul pe care ideologia însăși îl deține. Este ideologia în mod fundamental un sistem de idei și credințe, sau este expresia modului în care sunt structurate practicile sociale și politice? Acestei întreări, care trimite la
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
abordare a ideologiei, îi urmează o serie de alte chestionări care nu fac decât să sublinieze importanța înțelegerii conceptului, în încercarea de a delimita procesul prin care noi, ca oameni, contribuim la construcția a ceea ce numim spațiu socio-politic. Sunt afectate proiecțiile ideoogice asupra realității de pozițiile sociale și de opțiunile politice ale celor care le emit? Ce împărtășesc, sub aspect ideologic, indivizii/grupurile situate pe poziții sociale sau/și politice diferite? Ceea ce îi diferențiază este dat de tipurile de cunoaștere pe
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
figuri a gândirii politice pentru ordinea politică de factură democratică. În cel de-al doilea capitol, ceea ce mă preocupă vizează maniera în care ideologia contribuie la configurarea realității socio-politice. Încerc, în acest sens, să relev mecanismele prin care se realizează proiecția ideologică a acesteia din urmă și să indic modul în care, ca element fundamental, ca "figură tare" a imaginarului soial existent în fiecare comunitate ideologia contribuie la construcția unui anumit tip de "înțeles" asupra lumii sociale și politice, "înțeles" ce
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
percepuți și ca gânditori preocupați de progresul cunoașterii, dar și ca "filosofi ai lucrurilor pământești". Deloc întâmplător, o asemenea situare le permite teoreticienilor contemporani preocupați de condițiile socio-politice și istorice ale cunoașterii și, deci, de relația dintre cadrul socio-politic și proiecțiile epistemologice ale unei epoci de tipul modernității să identifice, în astfel de cazuri, existența unor "strategii" discursive. În această direcție, se subliniază că "acesta este motivul pentru care întrebarea relativă la conexiunile dintre teoriile epistemologice și cele politice ale filosofilor
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
în care ideile și, deci, cunoașterea sunt produse. Sceptici sau failibiliști, revizioniști ai epistemologiei, metodologiști, anti-metodologiști sau pur și simplu rebeli, gânditorii modernității nu au putut fi indiferenți la condițiile sociale, politice și istorice ale acestei epoci, promovând în consecință proiecții epistemologice în care elementul ideologic, în sensul său general, își manifestă prezența. La nivel particular, situarea lor într-o anumită epistemă configurată ideologic a marcat, de asemenea, proiecțiile cu privire la cunoaștere și, prin intermediul acestora, propunerea anumitor modele politice de societate. Faptul
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
la condițiile sociale, politice și istorice ale acestei epoci, promovând în consecință proiecții epistemologice în care elementul ideologic, în sensul său general, își manifestă prezența. La nivel particular, situarea lor într-o anumită epistemă configurată ideologic a marcat, de asemenea, proiecțiile cu privire la cunoaștere și, prin intermediul acestora, propunerea anumitor modele politice de societate. Faptul că aceste modele s-au plasat, adeseori, în cadrele unui dezbateri ideologice care a cunoscut, în secolul al XX-lea, și spectrul reprobabil al violenței politice nu anulează
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
fenomenul dominației. Capitolul II Ideologia și realitatea socio-politică > În acest capitol veți parcurge următoarele teme: * Contribuția ideologiei la configurarea realității socio-politice. * Rolul metodologic al analizei ideologice în "decuparea" semnificațiilor realității socio-politice. * Caracteristicile analizei ideologice. > Concepte cheie: realitate socio-politică, convenții ideologice, proiecție ideologică, contextualism epistemic, analiză ideologică. > Autori: Bernard P. Dauenhauer, Daniel Șandru, Teun A. Van Dijk, Steve Fuller, Cornelius Castoriadis, John B. Thompson, Charles Taylor, Roger Griffin, Raj P. Mohan, Graham C. Kinloch, Irwin Louis Horowitz, Howard Williams, Wolfgand von Leyden
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
ideologic de construcție a realității și, implicit, a cunoașterii sociale. Conferind conceptului de ideologie o semnificație pozitivă, conjectura mea este aceea că și ceea ce denominăm ca fiind realitate socială, și ceea ce înțelegem prin sintagma de cunoaștere socială reprezintă rezultatul unei proiecții ideologice. Fundamentele acesteia din urmă se regăsesc la nivelul credințelor pe care le incumbă imaginarul social și care influențează anumite strategii acționale în baza unor cadre normative la a căror instituire ideologia contribuie, de asemenea. În alți termeni, ideologia îndeplinește
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
construcția realității sociale; pe de altă parte, deține rolul de instrument al cunoașterii sociale. Pentru a pune în discuție o astfel de ipoteză sunt interesat ca, într-o primă secțiune a acestui studiu, să analizez maniera în care se realizează proiecția ideologică a realității sociale. O atenție deosebită este acordată, în această direcție, imaginarului social și manierei în care "realitatea" este instituită prin contribuția nemijlocită a proiecției ideologice. Nu asum, desigur, ideea că acest tip de proiecție este singura care contribuie
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
într-o primă secțiune a acestui studiu, să analizez maniera în care se realizează proiecția ideologică a realității sociale. O atenție deosebită este acordată, în această direcție, imaginarului social și manierei în care "realitatea" este instituită prin contribuția nemijlocită a proiecției ideologice. Nu asum, desigur, ideea că acest tip de proiecție este singura care contribuie la configurarea cadrului în care se manifestă ceea ce noi numim realitate socială. Consider însă că ideologia reprezintă "figura tare" a imaginarului social, prin comparație cu alte
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]