5,266 matches
-
apel la cunoscutul autor francez Jean Jacques Servan-Schreiber, edificatoare este părerea sa referitoare la acest aspect "Managementul este cea mai nouă dintre științe și cea mai veche dintre arte”. Necesitatea managerilor în orice regim ideologic, juridic, politic, de a asigura prosperitatea economiei în ritm 19 inovator și creator, a fost reliefat de către James Burnham în lucrarea The Managerial Revolution, publicată în 1941 la New York, moment considerat de lansare a termenului de management în sfera economicului. Cum însă exercitarea efectivă a acestor
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
V-II î. I.C.) Începînd cu secolul al V-lea î.I.C., Galia primește o dublă influență: celtică în nord și greco-romană în sud. Ea cunoaște, în prima zonă, mai rurală, și în a doua, mai deschisă schimburilor, o oarecare prosperitate. Sosirea celților în Franța de Est și dezvoltarea coloniilor grecești în Franța de Sud: acestea sînt datele fundamentale ale anilor 500 î.I.C. cînd se regăsesc cele două mari curente de influență deja notate, Europa centrală danubiană și Mediterana. Cu
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
fidelitatea față de Roma și noul împărat Vespasian: nobilimea galică alege pacea romană. Odată revolta înfrîntă, Galia se angajează, începînd cu Vespasian, într-o integrare profundă în lumea romană, care îi asigură pentru un secol o perioadă de pace și de prosperitate. DOCUMENT 1 Fortificațiile lui Cezar în fața Alesiei "(...) Cezar întreprinse lucrările următoare (...) El săpă două șanțuri largi de 15 picioare (4,5m) și de adîncime egală; el umplu șanțul interior, în părțile care erau în vale și joase, cu apă provenită
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Alte divinități sînt în relație cu animale: Epona, călare, este patronul călăreților; Arduina, călare pe un porc mistreț, este zeița ardenilor. Divinitățile feminine sînt de asemenea onorate ca zeițe-mame, adesea în grupuri de cîte trei cu simboluri ale fecundității și prosperității (cornul abundenței, coșuri cu fructe) sau ținînd un copil în brațe. Multe culte sînt legate de un loc anume, de un izvor: Sequana, pentru Sena, Borvo pentru apele termale din diverse localități din Bourbon (Bourbon-Lancy, Bourbonne-les-Bains etc.). În sfîrșit, multe
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
reînnoire în secolul al IV-lea. Însă reluarea invaziilor accentuează transformările lumii galice, unde regatele barbare se instalează în cursul secolului al V-lea. După începutul de criză sub domniile lui Marcus Aurelius și a lui Commodus, Galia își regăsește prosperitatea cu dinastia Severilor (193-235). Dar acest echilibru fragil este din nou pus sub semnul întrebării de reluarea brutală a invaziilor germanice. După ele, Galia rămîne rănită, dar și transformată. Din nou barbarii sînt cei care pun capăt acestei reînnoiri galice
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
în ciuda dificultăților în creștere după moartea lui Colbert, economia franceză este, în timpul lui Ludovic al XIV-lea, într-o situație care, global, este mai bună decît cu cincizeci de ani mai devreme și care pregătește, din multe puncte de vedere, prosperitatea din secolul al XVIII-lea. Afacerile religioase Gallicanismul și jansenismul. Rege Prea Creștin, "fiul cel mare al Bisericii", Ludovic al XIV-lea nu ține mai puțin la drepturile sale asupra bisericii Franței, ceea ce îl determină să intre în conflict cu
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
sclavi negri obținuți prin troc pe coastele Africii. În ajunul Revoluției, Insulele, adică Antilele, ocupă un loc considerabil în comerțul exterior al regatului (document 1, p. 233). Creștere și societate. Nu toți francezii sînt în mod egal beneficiari ai acestei prosperități, care, de altfel, face loc, începînd cam din 1770, unei stagnări, apoi unui început de depresiune a producției și a veniturilor. Oamenii de finanțe, negustorii fabricanți, armatorii și exportatorii din marile porturi de la Atlantic, rentieri de pămînturi și cultivatorii bogați
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
mișcarea "luminilor". 19. Franța lui Ludovic al XV-lea și a lui Ludovic al XVI-lea (1715-1789) După Regență și după experiența financiară a lui Law (1715-1723), guvernul cardinalului Fleury (1726-1743) înseamnă o perioadă de pace în exterior și de prosperitate economică în interior. Sfîrșitul domniei lui Ludovic al XV-lea (1743-1774) este marcat de două războaie grele, de creșterea deficitului financiar și de agitația parlamentelor. Ludovic al XVI-lea, rege în 1774, este constrîns să convoace stările generale. Regența (1715-1723
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
1718, reconcilierea cu Spania lui Filip al V-lea în 1720, reîntoarcerea curții la Versailles în 1722. În februarie 1723, Ludovic al XV-lea devine major; în decembrie al aceluiași an, ducele de Orléans moare. Franța cardinalului Fleury Pace și prosperitate. Hercule Fleury, episcop de Fréjus, fost preceptor al lui Ludovic al XV-lea, a păstrat o mare influență asupra elevului său. La sfatul său acesta alege ca Prim Ministru pe ducele de Bourbon, pentru a-l înlocui pe ducele de
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
la Versailles pe miniștri experimentați, ca Orry sau Maurepas, și în provincie pe excelenți intendenți, Fleury conduce aproape douăzeci de ani afacerile regatului, cu prudență și moderație, după metodele verificate ale colbertismului, preocupat să mențină pacea în exterior, ordinea și prosperitatea în interior. El susține eforturile lui Orry, controlor general al Finanțelor, care reușește să echilibreze bugetul și încurajează activitatea economică, în plină creștere. El face față unei noi agitații janseniste susținută de parlament și marcată în special în 1729-1731 de
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
într-un război dublu, maritim și continental. Într-adevăr, pe mare și în colonii, interesele Franței și ale Angliei se ciocnesc încă din secolul al XVII-lea. În Antile, cele două țări posedă fiecare insule producătoare de zahăr în plină prosperitate, Jamaica pentru Anglia, Santo-Domingo, Martinica și Guadelupa pentru Franța. În America de Nord, englezii sînt instalați pe coasta atlantică, în timp ce francezii, deși de douăsprezece ori mai puțin numeroși, ocupă valea fluviului Sfîntul Laurențiu și iau în posesie, în 1682, Louisiana, adică imensul
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
1783, la incitarea reginei, Ludovic al XVI-lea îl numește pe Calonne controlor general al Finanțelor. Acesta, profitînd de euforia provizorie de după pacea de la Versailles, duce o politică de mari cheltuieli publice acoperite de împrumuturi. Dar, în fapt, după 1770, prosperității economice i-a urmat un incontestabil marasm, pe care îl transpun stagnarea, apoi scăderea producției, a prețurilor și a veniturilor. În 1786, odată ușoara febră trecută, Calonne nu mai găsește creditori. El propune atunci regelui un plan vast de reforme
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
satisfăcute de avîntul economic și de ordinea regăsită, catolicii îl susțin masiv pe "noul Constantin", armata apreciază gloria pe care i-o conferă Războiul Crimeii din 1854-1856 împotriva Rusiei; în sfîrșit și mai ales, satele profită de ordinea și de prosperitatea generală. Hrănit cu idei saint-simoniene, împăratul se interesează personal de economie, pe atunci într-o perioadă de remarcabilă dezvoltare. Condiții noi, în special avîntul creditului și mobilizarea capitalurilor, modifică de o manieră decisivă peisajul economic în Franța: sub al Doilea
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
o politică de mari lucrări în provincie, precum drenajul și asanarea regiunii Sologne, crearea pădurii din regiunea Landes, dar și la Paris, unde Haussmann, prefect al Senei din 1853 pînă în 1866, modelează o capitală nouă, străbătută de artere largi. Prosperitatea Imperiului este deci incontestabilă și impulsionarea de către statul bonapartist a favorizat-o. Dar nu toate regiunile au beneficiat de această prosperitate în același grad și, după primii ani ai domniei, ritmul creșterii încetinește considerabil, chiar înaintea intrării în criza economică
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Paris, unde Haussmann, prefect al Senei din 1853 pînă în 1866, modelează o capitală nouă, străbătută de artere largi. Prosperitatea Imperiului este deci incontestabilă și impulsionarea de către statul bonapartist a favorizat-o. Dar nu toate regiunile au beneficiat de această prosperitate în același grad și, după primii ani ai domniei, ritmul creșterii încetinește considerabil, chiar înaintea intrării în criza economică ce face ravagii în 1867 și în anii următori. Cotitura. Chiar atunci cînd Imperiul pare pe culmea puterii sale, cu votarea
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
folosesc din ce în ce mai mult. Arăturile constituie în continuare partea cea mai mare a terenurilor agricole, dar pășunile se extind. Cîteva plante precum cartoful, porumbul și mai ales sfecla de zahăr cultivată în asolament cu grîul stimulează revoluția agricolă. Pînă către 1873, prosperitatea agriculturii permite progrese fără precedent. Anumite regiuni, precum Pas-de-Calais, pun bazele unei veritabile specializări agricole legate de comercializarea producției lor. O rețea industrială și comercială nouă. Industria cunoaște de asemenea o creștere remarcabilă. Elemente noi o fac posibilă: primul este
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
scăzut pe fiecare articol este compensat de masa vînzărilor, cu atît mai mult cu cît cataloagele vor atrage o clientelă nouă ajungînd pînă în satele cele mai îndepărtate: concurență redutabilă pentru prăvălii și mai ales pentru comerțul ambulant. Fenomenele ciclice. Prosperității din primii ani ai celui de-al Doilea Imperiu îi succede o scădere sensibilă începînd din 1857-1860, violent accentuată în anii 1880: crahul Uniunii generale în 1882 dă semnalul falimentului în cascadă în întreprinderi și în bănci de afaceri. Mizeria
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
pe care le urmărea, refuzînd "reculegerea" ca urmare a înfrîngerii și decăderii Franței. 27. Războiul din 1914-1918, perioada de după război, criza din anii 30 Războiul din 1914-1918 este victorios, dar costisitor. Deceniul următor este dominat de aplicarea tratatului de la Versailles. Prosperității și unei funcționări convenabile a instituțiilor, le succede criza economică și politică. Nici Frontul popular, nici tentativa de redresare a lui Edouard Daladier nu sînt încoronate de succes. Aliată din 1891 a Imperiului Rus, care oferă o "alianță de revers
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și să muncească în demnitate și siguranță socială. Fără să renunțe la pîrghiile de activitate pe care le constituie inițiativa și beneficiul legitim, națiunea va ști să vrea ca bogățiile naturale, munca și tehnica, care sînt cele trei elemente ale prosperității tuturor, să nu fie deloc exploatate în profitul unora. Națiunea va ști să facă astfel ca toate resursele economice ale teritoriului său și ale Imperiului său să fie puse în acțiune, nu după bunul plac al indivizilor, ci pentru avantajul
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
un cap care să fie unul cu adevărat și ca omul astfel mandatat să răspundă de destin, mai ales în zilele grave, să-și ducă el însuși responsabilitățile. Da! Republica nouă vrea ca țara noastră să continue să înainteze în prosperitate, așa cum prevede legea Planului, astfel încît veniturile tuturor francezilor să crească odată cu produsul național, pe baza unei economii în concurență cu cea a tuturor celorlalți, pe baza unei monede de nezdruncinat și a unor bugete echilibrate. Da! Republica nouă vrea
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Opera filosofilor rezumată de Condorcet, 233 19. Franța lui Ludovic al XV-lea și a lui Ludovic al XVI-lea (1715-1789), 235 Regența (1715-1723), 235 Reacția, 235 Sistemul lui Law, 236 Consecințele sistemului, 237 Franța cardinalului Fleury, 237 Pace și prosperitate, 237 Începuturile Războiului de succesiune a Austriei, 238 Ultima parte a domniei lui Ludovic al XV-lea (1743-1774), 239 Războiul de Succesiune a Austriei și consecințele sale, 239 Războiul de Șapte Ani, 240 Choiseul și agitația parlamentară, 240 Maupeou și
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
muncitoare, al țărănimii muncitoare, al intelectualității progresiste, asigurăm clasa muncitoare, țărănimea muncitoare și intelectualitatea atașată cauzei poporului din Ungaria de solidaritatea și sprijinul nostru frățesc. Munca creatoare plină de abnegație patriotică a oamenilor muncii din Ungaria va asigura poporului maghiar prosperitatea și înflorirea posibile numai atunci când puterea se află în mâinile celor ce muncesc (Scânteia: 1956, 5 noiembrie; vezi și Grigorescu în Rusan: 2000, 612-616 sau Bărbulescu et. al: 1983, 222). Evenimentele din Ungaria au avut seriose repercursiuni asupra planurilor economice
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
au luat drumul construcției socialiste au o semnificație specială pentru noi comuniștii. Forțele imperialismului și reacțiunii caută să priveze poporul prima dată într-una, apoi în altă țară socialistă de dreptul suveran pe care l-au câștigat de a asigura prosperitatea pentru țara lor și bunăstarea și fericirea pentru masele largi muncitorești prin construirea unei societăți libere de orice opresiune și exploatare. Și când încălcarea acestui drept primește o respingere comună din partea lagărului socialist, propagandiștii burghezi fac caz de "apărarea suveranității
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
pe ceea ce este comun și fundamental în lupta noastră, să acționăm astfel încât consfătuirea să slujească unității zecilor de milioane de comuniști din întreaga lume, a giganticelor forțe sociale care se ridică împotriva imperialismului, pentru victoria idealurilor revoluționare, de pace și prosperitate ale popoarelor (Ceaușescu: 1970, 64-65). În general însă, tonul lui Ceaușescu a fost relativ "conciliant" în comparație cu luările de poziție din presa oficială și din discursurile politice ale acestuia din respectivii ani (SR/Romania: 10 June 1969, 1-2). Brejnev nu va
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
popoarelor" (Pânzaru în Cazacu: 1984, 94-95; vezi și Plopeanu în Practici imperialiste...: 1982, 19-24; Roșu Hamzescu: 1988, 274-275; SR/Romania: 11 March 1977, 10). În general, "Societatea capitalistă este, în fapt, o societate a iluziilor pierdute", în care "speranțele" de prosperitate socială își relevă pe zi ce trece falaciozitatea, conchide Ion Roșu Hamzescu (1988, 272-273); urmând această optică, societatea leninismului romantic nu s-a dovedit a fi decât una a "iluziilor regăsite" doar pentru a fi pierdute, mult mai dureros, în
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]