5,252 matches
-
la acea epocă psihiatria ocupându-se numai de bolnavii alienați, suferind de psihoze majore. Nici mai târziu, în lucrările lui Alex. Brăescu și P. Zosin, nu vom găsi acest punct de vedere modern care îl apropie pe Lukaszewski de orientarea psihiatrică actuală. El dovedește aceeași înțelegere evoluată a psihiatriei și atunci când observă: "Cât timp psihiatria era subordonată psihologiei, filozofiei și chiar teologiei, nu puteam avea încredere în ea. Astăzi însă a devenit o știință independentă, o știință reală, care ocupă cel
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
mai mic numit murdăria și infecția... Bogata informație științifică, râvna și fervoarea organizatorică vor face din el una dintre personalitățile intelectuale cele mai marcante ale Iașilor sfârșitului de veac. Ideea lui dominantă era aceea de sincronizare a acțiunilor de asistență psihiatrică din țara noastră cu cele din Europa Occidentală, unde studiase și se făcuse cunoscut. La scurtă vreme după întoarcerea definitivă în țară, inițiază o suită de acțiuni energice în vederea construirii unui spital de psihiatrie la Iași. În fața numărului crescând de
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
nu fie îngrijit, să moară în închisoare sau să fie aruncat într-un azil sau într-un ospiciu de infirmi?". De aceea, imediat ce s-a construit noul spital de la Socola, eforturile directorului Brăescu se vor îndrepta spre ridicarea calității asistenței psihiatrice la nivelul existent în străinătate. Față de Scoția și Belgia, România avea de 15 ori mai puțini bolnavi, iar calitatea acestei asistențe era mult inferioară. Deopotrivă inteligență critică și inteligență constructivă, el nu numai că critica o situație precară, ci dădea
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
se află la Spitalul Socola ca donația Al. Brăescu, își așteaptă și în prezent cercetătorul avizat. Autorul singurului chestionar științific tipărit ce urma să fie completat la internarea bolnavilor, doctorul Brăescu a pus bazele metodologiei pentru studierea epidemiologiei și clinicii psihiatrice în Moldova, marcând astfel începutul cercetării științifice. Este printre primii care a recomandat terapia chirurgicală în epilepsie, electrofizioterapia în bolile psihice și, pentru prima dată la noi, repausul la pat în formele acute ale psihozelor, înțelegând în spirit medical caracterul
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
și la acelea psihice, domeniu în care modificările anatomice erau (și încă sunt) mai greu de individualizat. Sub acest aspect, credem că nu greșim dacă subliniem că, în evoluția Școlii ieșene de psihiatrie, Al. Brăescu a stabilit premisele unei orientări psihiatrice materialiste, orientare care va fi apoi decisivă (completată pe parcurs cu ideile de psihiatrie socială aparținând lui Zosin și, în special, cu aportul unei vederi umorale biochimice, datorat Școlii lui C. I. Parhon). Reflectând concepția școlii anatomo-clinice a școlii de la
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
asistență primitivă și chiar barbară a alienaților în azile; nici un fel de asistență pentru 4000 alienați care sunt pe afară iată bilanțul asistenței alienaților în România la începutul anului 1903". Al. Brăescu a investigat statistic, în mai multe lucrări, morbiditatea psihiatrică din țară. În studiile sale, aflăm resurse interesante pentru istoria patologiei psihiatrice. După datele publicate de el, în România, la 1900, erau asistați numai 750 bolnavi repartizați astfel: 500 bolnavi la ospiciul Mărcuța, 80 bolnavi la ospiciul Madona Dădu, 80
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
asistență pentru 4000 alienați care sunt pe afară iată bilanțul asistenței alienaților în România la începutul anului 1903". Al. Brăescu a investigat statistic, în mai multe lucrări, morbiditatea psihiatrică din țară. În studiile sale, aflăm resurse interesante pentru istoria patologiei psihiatrice. După datele publicate de el, în România, la 1900, erau asistați numai 750 bolnavi repartizați astfel: 500 bolnavi la ospiciul Mărcuța, 80 bolnavi la ospiciul Madona Dădu, 80 bolnavi la Golia, 60-70 bolnavi la mănăstirea Neamțu. Azilurile erau "într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
un preambul în care se fixează datele de identitate ale bolnavului, ca în orice foaie de observație contemporană, se trece la chestionarea propriu-zisă, din care selectăm cele mai reprezentative pagini. Din aceste selecții sperăm să rezulte nivelul concepțiilor și orizontul psihiatric al autorului. Cel dintâi capitol, Lămuriri ereditare, cuprindea următoarele întrebări: Tata, mama, băieți, fete, frați, surori, frații tatălui, surorile tatălui, bunicul tatălui, bunica tatălui, bunicul mamei, bunica mamei, frații mamei, surorile mamei, alte rude, erau tata și mama rude și
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
distins specialist, practician și teoretician psihiatru. În istoria culturii românești, Panaite Zosin s-a consacrat, în special, prin opera sa politico-socială, fiind exponentul pozitivismului materialist în România 91. Deși personalitatea sa complexă trebuie apreciată în ansamblul ei, convenind că opera psihiatrică a lui Zosin nu poate fi pe deplin desprinsă de aceea culturală, în special din cadrul orientărilor social-politice de la Viața Românească și Contemporanul. În acest capitol ne vom referi în special la activitatea sa psihiatrică, domeniu în care se remarcă prin
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
în ansamblul ei, convenind că opera psihiatrică a lui Zosin nu poate fi pe deplin desprinsă de aceea culturală, în special din cadrul orientărilor social-politice de la Viața Românească și Contemporanul. În acest capitol ne vom referi în special la activitatea sa psihiatrică, domeniu în care se remarcă prin idei originale și căruia i-a imprimat o optică filozofică particulară. * S-a născut la Carbănești 92, județul Botoșani, în 1870, într-o familie de țărani săraci, cu șase copii. Condițiile materiale ale țăranilor
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
de mare ecou social "Substratul patologic al pesimismului contemporan" (1900), tânărul Zosin abordează psihiatria și medicina internă, frecventând, între 1900 și 1904, clinicile din Berlin, Heidelberg și Paris, după care, trecându-și examenul de docență în psihiatrie cu lucrarea "Expertiza psihiatrică sub raport medical, juridic și social, cu referire la legile române în vigoare", a ocupat postul de medic primar al Ospiciului de la mănăstirea Neamțului (1896-1906) și apoi aceeași funcție la Spitalul Socola (1906-1912). Timp de patru ani (1908-1912), a suplinit
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
istoria științei și culturii românești. Acuzația adusă lui Zosin de a fi făcut parte din galeria "generoșilor" a umbrit poate prea mult asupra imaginii sale reale, interesante, care trebuie restabilită pentru posteritate, în lumina întregii sale activități. * Prin opera sa psihiatrică, doctorul Zosin ocupă un loc de frunte între psihiatrii români de la începutul secolului al XX-lea. O analiză cuprinzătoare a acestei opere va delimita, pe viitor, contribuția sa la structurarea acestei științe în România. În lucrarea noastră vom urmări, mai
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
de originalitate se reflectă cu mai multă pregnanță, se remarcă și unele exagerări. Ne referim, mai întâi, la lucrarea sa de docență, care constituia, în epocă, una din cel mai ample lucrări de acest fel din țara noastră. Intitulat "Expertiza psihiatrică cu referire la articolele respective din legile române în vigoare sub raportul medical, juridic și social"99, studiul menționat a fost elaborat la Heidelberg (20 iulie-2 august 1902). Constituind o vedere de ansamblu a psihiatriei medico-legale, studiul cuprinde patru capitole
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
juridic și social"99, studiul menționat a fost elaborat la Heidelberg (20 iulie-2 august 1902). Constituind o vedere de ansamblu a psihiatriei medico-legale, studiul cuprinde patru capitole distincte: I. Considerațiuni generale, II. Chestiunea responsabilității, III. Recunoașterea alienației și IV. Raportul psihiatric. Pe parcursul lucrării, Zosin epuizează evoluția concepțiilor referitoare la aspectele medico-legale implicate de psihiatrie și fixează indici de bază ai problemei, interpretați critic și comparativ cu mai multe legislații în vigoare, în 1902, în Germania, Franța, Anglia, Belgia și România. Fixând
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
pentru utilizarea datelor diferite de grafologie ca element ajutător al psihiatriei legale. Capitolul "Recunoașterea alienației" constituie o expunere succintă a celor mai semnificative acte medico-legale efectuate de bolnavii mintali. Acest capitol constituie un rezumat al concepțiilor lui Zosin cu privire la clinica psihiatrică. În linii mari, punctele de vedere exprimate atunci sunt încă valabile. Este interesantă evoluția acestor idei la P. Zosin. Această evoluție este bine reflectată în articolul său "Nocivitatea ca sindrom în alienația mintală și ca substrat în pornirea criminală"106
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
amândouă lucrările cu contribuit al definitivarea locului pe care psihiatria românească încearcă să-l câștige nu numai în opinia publică, dar și în cea mondială. Sunt îndestul de cunoscute neîncrederea și chiar lipsa de interes cu care se întâmpină studiile psihiatrice, nu numai de lumea profană, nu numai de lumea cultă până la un punct, ci chiar de studenții în medicină și de mulți medici"120. Pentru Zosin, psihiatria, conturată ca știință, reprezintă o rezultantă istorică a unor condiționări lente și laborioase
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
crede că s-ar afla încă și că în multe privințe este poate ca știință pozitivă chiar mai afirmată decât multe altele necontestate sub acest raport cu mult înaintea ei". Lucrarea constituie, totodată, o bună punere la punct a concepțiilor psihiatrice determinate în geneza psihiatriei moderne. Studiul lui Zosin constituie încă o sursă de documentație pentru cercetătorii interesați de acest domeniu. Este de reținut spiritul critic al unui specialist excelent, cum era Zosin, care filtra informațiile prim prisma experienței, ca și
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
pesimismul contemporan, Teză, 541-a, București, 1900. 22. Zosin P., Colorarea sistemului nervos cu roșu de Magenta, în revista Nurologisches Centralblatt, nr. 5, 1902, Berlin. 23. Zosin P., Răul de mare (monografie), Constanța, 1901, p. 49. 24. Zosin P., Expertiza psihiatrică cu referire la articolele respective din legile române în vigoare sub raportul medical, juridic și social, București, 1902, p. 62. 25. Zosin P., Nevropatia în antichitate: neurastenia, paralizia generală și alcoolismul pe timpul lui Seneca, în revista Spitalul, nr. 11, 1903
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
etiologic și a permis conturarea unor noi premize terapeutice, fiziologice. Sub aceste incidențe, psihiatria se apropie progresiv de biochimie. În cadrul procesului respectiv, una din căile cele mai moderne era optica endocrină. Enorma cantitate de fapte descoperită în cazuistica endocrină și psihiatrică, întărind, confirmând suportul materialului anatomic, dar și biochimic, a conturat o concepție medicală materialistă. Etapa istorică a coincis cu apariția altor concepții, a unor școli cu interpretări excesiv psihologizante (Freud). Respingând nu realitatea faptului psihologic, ci simplismul unor interpretări subiective
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
cu timpul, tradițiile sale s-au cristalizat, iar prezența sa se resimte încă. În cele ce urmează, ne referim la activitatea profesorului C. I. Parhon, la Iași, încercând o prezentare a direcțiilor de preocupare, necesară unei mai bune sistematizări. Opera psihiatrică Publicarea volumului Opere alese ale lui C. I. Parhon, de către Academia Română, în 1957, a constituit o bună punere al punct a activității marelui profesor. Considerând colecția menționată ca o ediție definitivă, putem număra un total de 227 lucrări din domeniul
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
doar schițate sumar și însuși acest autoreferat dă impresia unei modestii oarecum exagerate. Cercetările operei în întregime denotă atât prin extindere, cât și prin profunzime o remarcabilă bogăție de idei și ipoteze de perspectivă. C. I. Parhon își divide opera psihiatrică și psihologică în următoarele capitole: I. Cercetări de psihologie și psihiatrie, II. Cercetări de endocrino-psihiatrie, III. Cazuistica psihiatrică, IV. Asistența, profilaxia și tratamentul bolilor mintale, V. Încercări de grafologie științifică. Primul grup de lucrări cercetări de psihologie și psihiatrie cuprinde
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
atât prin extindere, cât și prin profunzime o remarcabilă bogăție de idei și ipoteze de perspectivă. C. I. Parhon își divide opera psihiatrică și psihologică în următoarele capitole: I. Cercetări de psihologie și psihiatrie, II. Cercetări de endocrino-psihiatrie, III. Cazuistica psihiatrică, IV. Asistența, profilaxia și tratamentul bolilor mintale, V. Încercări de grafologie științifică. Primul grup de lucrări cercetări de psihologie și psihiatrie cuprinde lucrări de sinteză, referate sau note, contribuții practice sau ipoteze de lucru pentru viitor. Acest capitol este cel
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
de viață favorabile 142. Raportând apariția tulburărilor de involuție la substratul psihic preexistent, de diferențiază de către C. I. Parhon, în 1955, corelația dintre aceste tulburări și tipul de sistem nervos slab și dezechilibrat. O serie de alte lucrări prezintă cazuri psihiatrice totdeauna cu notații marginale foarte interesante (cazuistică). În epoca 1900-1930, această cazuistică constituia tezaurul care a alcătuit, în timp, fondul de dezvoltare al psihiatriei în România. În mai multe publicații, C. I. Parhon a analizat morbiditatea psihiatrică din România, fiind
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
lucrări prezintă cazuri psihiatrice totdeauna cu notații marginale foarte interesante (cazuistică). În epoca 1900-1930, această cazuistică constituia tezaurul care a alcătuit, în timp, fondul de dezvoltare al psihiatriei în România. În mai multe publicații, C. I. Parhon a analizat morbiditatea psihiatrică din România, fiind primul specialist în Moldova care a întreprins studii statistice sistematice și de anvergură. Astfel, preocupându-se de răspândirea bolilor psihice încă din 1910-1915, C. I. Parhon a stabilit unele date care ni se par interesante pentru istoria
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
România, fiind primul specialist în Moldova care a întreprins studii statistice sistematice și de anvergură. Astfel, preocupându-se de răspândirea bolilor psihice încă din 1910-1915, C. I. Parhon a stabilit unele date care ni se par interesante pentru istoria patologiei psihiatrice din țara noastră, permițând comparații instructive. Din datele sumare, referitoare la repartiția procentuală, pe diagrame, a internărilor în spitale de boli mintale, putem deduce unele corelații de actualitate. Reproducem, pentru exemplificare, următoarea repartiție pe diagnoze a bolilor psihice (cazuri internate
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]