8,125 matches
-
Proorocul?" Și el a răspuns: "Nu!" 22. Atunci i-au zis: "Dar cine ești, ca să dăm un răspuns celor ce ne-au trimis. Ce zici tu despre tine însuți?" 23. "Eu", a zis el, "sunt glasul celui ce strigă în pustie: "Neteziți calea Domnului", cum a zis proorocul Isaia. 24. Trimișii erau din partea Fariseilor. 25. Ei i-au mai pus următoarea întrebare: Atunci de ce botezi, dacă nu ești Hristosul, nici Ilie, nici proorocul?" 26. Drept răspuns, Ioan le-a zis: "Eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85101_a_85888]
-
veți crede cînd vă voi vorbi despre lucrurile cerești? 13. Nimeni nu s-a suit în cer, afară de Cel ce S-a coborît din cer, adică Fiul omului, care este în cer. 14. Și, după cum a înălțat Moise șarpele în pustie, tot așa trebuie să fie înălțat și Fiul omului, 15. pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viața veșnică. 16. Fiindcă atît de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85101_a_85888]
-
este aceasta: să credeți în Acela, pe care L-a trimis El." 30. "Ce semn faci Tu, deci", I-au zis ei, "ca să-l vedem, și să credem în Tine? Ce lucrezi Tu? 31. Părinții noștri au mîncat mană în pustie, după cum este scris: "Le-a dat să mănînce pîine din cer." 32. Isus le-a zis: "Adevărat, adevărat vă spun, că nu Moise v-a dat pîinea din cer, ci Tatăl Meu vă dă adevărata pîine din cer; 33. căci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85101_a_85888]
-
văzut pe Tatăl, afară de Acela care vine de la Dumnezeu; da, Acela a văzut pe Tatăl. 47. Adevărat, adevărat vă spun, că cine crede în Mine, are viața veșnică. 48. Eu sunt Pîinea vieții. 49. Părinții voștri au mîncat mană în pustie, și au murit. 50. Pîinea, care se coboară din cer, este de așa fel, ca cineva să mănînce din ea, și să nu moară. 51. Eu sunt Pîinea vie, care s-a coborît din cer. Dacă mănîncă cineva din pîinea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85101_a_85888]
-
adune într-un singur trup pe copiii lui Dumnezeu cei risipiți. 53. Din ziua aceea, au hotărît să-L omoare. 54. De aceea, Isus nu mai umbla pe față printre Iudei; ci a plecat de acolo în ținutul de lîngă pustie, într-o cetate numită Efraim, și a rămas acolo împreună cu ucenicii Săi. 55. Paștele Iudeilor erau aproape. Și mulți oameni din ținutul acela s-au suit la Ierusalim, înainte de Paște, ca să se curățească. 56. Ei căutau pe Isus, și vorbeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85101_a_85888]
-
în holul casei ei și ne așezam pe treptele de marmură, într-o penumbră în care abia ne vedeam ochii. Atunci aprindea o țigară și începea să povestească. Ochii îi străluceau, sub ge nele încârligate, ca în scena din barul pustiu, din Citizen Kane. Un vis al ei dura, povestit, cel puțin jumătate de oră, dar mie mi se părea, ca în povestea aceea orientală, că ține vieți în șir, trecute sau vii toare. Când, plecând, închideam după mine ușa grea
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
ca și când fata uitase, din nou, tot ceea ce el n-ar fi uitat niciodată. Anul glisa pe osiile sale către primăvară. Victor străbătuse în lung și-n lat ținuturile stranii ale nefe ricirii. Scrisese poeme foarte lungi și înghețase pe străzi pustii. Nu-nțelegea cum ieșise viu din iarnă. Într-o zi, căutând ceva prin adâncul șifonierului părin ților săi, găsi un pachețel ciudat. Era o pungă de hârtie uzată în care părinții îi păstraseră toți din țișorii de lapte, dulci la
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
Am observat ceva la Petruța. Cred că doar faptul că nu mai era veselă. Nu știu ce-am simțit, de fapt, dar era ca și cum ceilalți din jur nu mai contau, de parc-aș fi rămas singur cu ea în sala pustie. Și de parcă ea se prinsese la cine mă gândisem. După ce am dat toate răspunsurile, ea a tras liniuțele și 96 oracolul a ieșit: „Te iubește, dar o ascunde“. Toți au început să râdă, dar chiar atunci a intrat Tova rășa
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
am fost prieteni. Anotimpul s-a-ntâmplat să fie vara, o vară bucu reșteană din care crezi că nu te vei mai trezi nici odată, adâncă și plină de praf, în care nu-ți vine decât să umbli pe străduțe pustii și sonore. Ester era o colegă a surorii mele și stătea chiar pe una dintre aceste străduțe dintr-un cartier cu vile. Aparta men tul părinților ei (am fost la ei doar o dată) arăta exact ca sala de la Klezmer Hois
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
-i aud cuvintele. Apoi am înghețat. Ne propuseserăm tacit să nu ne-ndră gostim unul de altul dar probabil că, fără să-mi fi dat seama, eu sau ceva din mine transgresase limi tele impuse. Eram într-un parc mizer și pustiu, spri ji niți de o masă de șah din ciment. Am condus-o acasă, ca-ntotdeauna, ne-am sărutat ca-ntot dea una, nu ne-am spus adio, nici măcar la revedere, apoi nu ne-am mai văzut niciodată. Avionul ei a
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
atunci cînd și-au făcut un vițel turnat, și au zis: "Iată, Dumnezeul tău care te-a scos din Egipt!" Și s-au dedat la mari ocări față de Tine. 19. În îndurarea Ta fără margini, nu i-ai părăsit în pustie, și stîlpul de nor n-a încetat să-i călăuzească ziua pe drum, nici stîlpul de foc să le lumineze noaptea drumul, pe care aveau să-l urmeze. 20. Le-ai dat Duhul Tău cel bun, ca să-i facă înțelepți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85121_a_85908]
-
20. Le-ai dat Duhul Tău cel bun, ca să-i facă înțelepți; n-ai îndepărtat mana Ta de la gura lor, și le-ai dat apă să-și potolească setea. 21. Patruzeci de ani, ai avut grijă să-i hrănești în pustie, și n-au dus lipsă de nimic, hainele nu li s-au învechit, și picioarele nu li s-au umflat. 22. Le-ai dat în mînă împărății și popoare, ale căror ținuturi le-ai împărțit între ei, și au stăpînit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85121_a_85908]
-
naște. 5. Ea a născut un fiu, un copil de parte bărbătească. El are să cîrmuiască toate neamurile cu un toiag de fier. Copilul a fost răpit la Dumnezeu și la scaunul Lui de domnie. 6. Și femeia a fugit în pustie, într-un loc pregătit de Dumnezeu, ca să fie hrănită acolo o mie două sute șase zeci de zile. 7. Și în cer s-a făcut un război. Mihail și îngerii lui s-au luptat cu balaurul. Și balaurul cu îngerii lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85065_a_85852]
-
vreme." 13. Cînd s-a văzut balaurul aruncat pe pămînt, a început să urmărească pe femeia, care născuse copilul de parte bărbătească. 14. Și cele două aripi ale vulturului cel mare au fost date femeii, ca să zboare cu ele în pustie, în locul ei unde este hrănită o vreme, vremuri și jumătatea unei vremi, departe de fața șarpelui. 15. Atunci, șarpele a aruncat din gură apă, ca un rîu, după femeie, ca s-o ia rîul. 16. Dar pămîntul a dat ajutor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85065_a_85852]
-
zis: "Vino să-ți arăt judecata curvei celei mari, care șade pe ape mari. 2. Cu ea au curvit împărații pămîntului, și locuitorii pămîntului s-au îmbătat de vinul curviei ei!" 3. Și m-a dus, în Duhul, într-o pustie. Și am văzut o femeie șezînd pe o fiară de culoare stacojie, plină cu nume de hulă, și avea șapte capete și zece coarne. 4. Femeia aceasta era îmbrăcată cu purpură și stacojiu; era împodobită cu aur, cu pietre scumpe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85065_a_85852]
-
ziua când venea pe lume fratele meu, am găsit poarta deschisă și, cum mă plictiseam tare să mă mai joc de unul singur prin curte, am ieșit în uliță. Nici aici nu mă aștepta o perspectivă mai îmbucurătoare: strada era pustie. Și, cum nici unul din copiii cu care obișnuiam să mă-ntâlnesc, din când în când, la joacă nu era prezent, pașii mi s-au îndreptat către râul ce desparte satu-n două. N-am stat mai mult pe pod, căci nu
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
de energie. Printre copaci zburau nori negri de muște care pe Codrin îl enervau. Începu iarăși să urce culmea. Marea avea nuanțe de turcoaz, muntele părea albastru-cenușiu. Se făcuse după amiază când el ajunse pe plajă. Era ca de obicei pustie. S-a uitat de jur împrejur, printre stânci, dar n-a zărit nimic. A înotat ca de obicei, apoi a mâncat acolo pe plajă, pâine cu salam și roșii cu brânză. Undele mării se răsfrângeau într-un clipocit melodic, iar
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
zis: - Caut un vapor pe care să urc clandestin. Nu a răspuns nici măcar cu un semn. Stătea drept, cu privirea ațintită asupra mea, cu un oarecare aer de mânie, fără nicio expresie. Am privit din nou în jur. Totul părea pustiu. Niciun semn. Cuvintele parcă nu mai aveau rost. M-am ridicat grăbit parcă, i-am mulțumit pentru compania plăcută și fară niciun gest explicativ am început să străbat malul. Din când în când îl mai căutam cu privirea înapoi. Am
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
Era impresionantă și se străduia să fie tandră cu mine. Mă hrăneam din dragostea ei zi de zi ca o lipitoare senzuală. Într-o luni, am mers la plimbare într-un parc din Londra unde exista o pădure frumoasă, destul de pustie. Am făcut sex în iarbă și ne-am sărutat îndelung. Ea mi-a făcut niște apropouri despre un singur trup și o singură simțire. Îmi doream să fiu cu ea, dar “moartea” mea nu-mi permitea acest lucru. A plâns
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
îmi exprimam regretul și afecțiunea, dorința de a o avea în pat, dacă ar fi fost cumva posibil. I-am spus că m-aș fi bucurat dacă ne-am fi putut revedea. Seara, am coborât în port, care era aproape pustiu. Am servit o cafea turcească și m-am întors apoi, închipuindu-mă ca de obicei în micul meu dormitor. Aveam aici multe cărți și albume. Le-am răsfoit pe rând, dar nu m-am oprit asupra niciuneia dintre ele. Cerul
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
de pază, dar nu reușeam niciodată să aflu de ce naționalitate era el. Dimineața, m-am trezit foarte obosit; era aproape ora zece, așa că m-am dus să-mi iau micul dejun și să-mi beau cafeaua. Casa mi se părea pustie. Eram disperat: ce puteam să fac? M-am decis să pornesc către faleză. Am înotat apoi în larg, dar valurile veneau din ce în ce mai mari și mai amenințătoare, așa că am hotărât să mă întorc. Urma oricum să mă
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
mister: nu mi se permitea să rămân în vreo țară, eram imediat "reperat" din cauza telefonului mobil la care nu puteam nicidecum renunța din cauza Internetului și a Bursei. Așteptam mereu. Eram într-o permanentă așteptare.Toate zilele erau însă la fel de pustii și goale...Încercam să-mi alung plictiseala. Aveam senzația că viziunea mea asupra vieții aparține secolului următor. Dar, într-o seară, o fată mi-a zambit într-un bar-expres. Părea a fi italiancă și se uita insistent la mine de parcă
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
și tot poporul acesta, și intrați în țara pe care o dau copiilor lui Israel. 3. Orice loc pe carel va călca talpa piciorului vostru, vi-l dau, cum am spus lui Moise. 4. Ținutul vostru se va întinde de la pustie și Liban pînă la rîul cel mare, rîul Eufrat, toată țara Hetiților, și pînă la marea cea mare, spre apusul soarelui. 5. Nimeni nu va putea să stea împotriva ta, cît vei trăi. Eu voi fi cu tine, cum am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85104_a_85891]
-
și-a făcut niște cuțite de piatră și a tăiat împrejur pe copiii lui Israel pe dealul Aralot. 4. Iată pricina pentru care i-a tăiat Iosua împrejur. Tot poporul ieșit din Egipt, bărbații, toți oamenii de luptă muriseră în pustie, pe drum, după ieșirea lor din Egipt. 5. Tot poporul acela ieșit din Egipt era tăiat împrejur; dar tot poporul născut în pustie, pe drum, după ieșirea din Egipt, nu fusese tăiat împrejur. 6. Căci copiii lui Israel umblaseră patruzeci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85104_a_85891]
-
i-a tăiat Iosua împrejur. Tot poporul ieșit din Egipt, bărbații, toți oamenii de luptă muriseră în pustie, pe drum, după ieșirea lor din Egipt. 5. Tot poporul acela ieșit din Egipt era tăiat împrejur; dar tot poporul născut în pustie, pe drum, după ieșirea din Egipt, nu fusese tăiat împrejur. 6. Căci copiii lui Israel umblaseră patruzeci de ani prin pustie pînă la nimicirea întregului neam de oameni de război care ieșiseră din Egipt și care nu ascultaseră de glasul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85104_a_85891]