5,132 matches
-
albastru. Într-o mână ține o scoică de aur și în cealălaltă - un baston. Imnul Warmiei a fost compus de Feliks Nowowiejski pentru poemul "O, Warmia, iubita mea"(în poloneză ”"O Warmio moja Miła"”). În fiecare zi la prânz imnul răsună din turnul din clădirea nouă a primăriei din Olsztyn. Sfântul Gheorghe ( în poloneză Święty Jerzy) este considerat patronul orașului polonez Olsztyn. Olsztyn a semnat acorduri de înfrățire cu următoarele orașe: Olsztyn este localizat în valea rîului Łyna, care împarte orașul
Olsztyn () [Corola-website/Science/297932_a_299261]
-
În tavernă” ("V mehanata"), sau, “Lupta” ("Borba"). Altele sunt romantice, balade (Hadzhi Dimitar, poate cea mai bună poezie a sa). Monumentul Botev din Vrața În fiecare an exact la ora 12:00 pe 2 iunie, sirene peste tot în țară răsună pentru un minut pentru a-i onora pe cei ce au murit pentru libertatea Bulgariei. Oameni de peste tot stau nemișcați 2-3 minute până sirenele tac. După Botev au fost numite:
Hristo Botev () [Corola-website/Science/298490_a_299819]
-
de nepotolita sa sete de răzbunare. De pe terasa palatului din Zaragoza al lui Don Juan de Aragon se aude ecoul serbării nunții acestuia cu Elvira. Printre invitați, își face loc o siluetă sumbră. Fericirea tinerilor miri durează însă prea puțin: răsună semnalul de corn - de Silva a sosit să-i amintească lui Ernani de îndeplinirea legământului și, neîndurător, îi lasă o singură alegere: pumnalul sau otrava. Implorările sunt zadarnice. Ernani își curmă viața, iar Elvira îl urmează. Răzbunarea s-a împlinit
Ernani () [Corola-website/Science/307553_a_308882]
-
Isus, dulcele pruncușor..., m-a făcut puternică și curajoasă; el m-a îmbrăcat cu armele sale și, din această noapte binecuvântată, nu am fost învinsă în nici o luptă, dimpotrivă, am început o cursă de uriaș, ca să spun așa". Chemarea Carmelului răsună din ce în ce mai puternic în sufletul ei. Dar există un obstacol: este prea tânără. Profitând de un pelerinaj făcut la Roma, vorbește cu papa Leon al XIII-lea. Când orice speranță părea deșartă, episcopul îi dă acordul, câteva zile după Crăciunul din
Tereza de Lisieux () [Corola-website/Science/306697_a_308026]
-
dezastru. La Salamina a luptat și Eschil, care a înregistrat și transmis teroarea și triumful acelei zile în tragedia „Perșii”. Xerxes, zguduit de teribila luptă navală purtată chiar în fața tronului său și de țipetele ostașilor săi de pe Psytaleia, care-i răsună în urechi, își pierde curajul. Regele lasă comanda satrapului Mardonius și ordonă întoarcerea la Hellespont. Ca și retragerea lui Napoleon din Rusia, întoarcerea lui Xerxes de la Salamina este însoțită de o mulțime de dezastre. Bolile și foametea răresc și mai
Bătălia de la Salamina () [Corola-website/Science/308356_a_309685]
-
asemenea. Aceștia, lăsând toate ale lumii, s-au retras în liniștea muntelui, spre a lupta cu patimile și păcatul și a se uni cu Dumnezeu. Călăuza și lumina acestei mănăstiri a fost, dintre cei vii, Serafim Roșe. Lucrarea să a răsunat nu doar în SUA, ci și în Europa, din Marea Brianie în România și Grecia, ba chiar și în Rusia și alte părți ale lumii. Geniul lui Serafim Roșe, curățat de slăbiciunea păcatului, s-a manifestat mai puternic și mai
Seraphim Rose () [Corola-website/Science/302541_a_303870]
-
bine de amintit și cum s-a făcut "difuzarea în sălile de cinema". "Producția de film românesc", așa cum era la 1948 era ca și inexistentă. Începutul timid al producției de film românesc l-a făcut regizorul Paul Călinescu cu filmul "„Răsună Valea”". Tema subiectului asemănătoare cu cea arătată mai sus. Ori la asemenea "bogată producție națională" erau necesare și alte filme în repertoriul difuzării. De aceea orientarea a fost către importul de filme tot din "țările care pornise pe drumul construirii
Filmul românesc după 1948 () [Corola-website/Science/302589_a_303918]
-
început a cinematografiei noi, "socialiste" s-a caracterizat prin tematici cu totul ignorate până la instaurarea "regimului popular". În noile producții de film apar pentru prima dată "oamenii muncii". Aceștia deveneau "eroii principali"; ei sunt "brigadierii" de la Șantierul Bumbești-Livezeni în filmul "Răsună valea" (Paul Călinescu, 1951), ei sunt "țăranii", care dintr-o dată ies din izolarea lor și vor "gospodărie colectivă" ca a "fraților din răsărit" în filmul "În sat la noi", ei sunt "clasa muncitoare" care luptă pentru o viață bună in
Filmul românesc după 1948 () [Corola-website/Science/302589_a_303918]
-
cultura română în Bucovina" (Cernăuți), "Glasul" (București). Biblioteca Județeană Sălaj, din Zalău, poartă numele de „”. În turnul Palatului Administrativ din Vaslui funcționează un ceas cu două cadrane. Odată cu montarea ceasului a fost imprimată pe bandă de magnetofon și melodia " Trompetele răsună", pe versuri de Scipione Bădescu, muzica aparținînd compozitorului Gavril Muzicescu.
Ioniță Scipione Bădescu () [Corola-website/Science/303309_a_304638]
-
un moment dat a observat în ușa glisantă de sticlă cum Misugi a rezemat arma de umăr, și a îndreptat-o spre spatele său. Cu toate că știa că arma nu era încărcată, a închis ochii și a așteptat țăcănitul cocoșului să răsune rece în liniștea verandei. Nu s-a auzit. În ziua morții lui Saiko, Midori a surprins-o pe Saiko îmbrăcată în același chimono pe care l-a purtat pe plaja din Atami în acea zi de februarie. O răsturnare de
Pușca de vânătoare () [Corola-website/Science/302474_a_303803]
-
și din afara aristocrației române, oameni de la care se aștepta urmărea ordinelor sale. Din păcate, a lăsat majoritatea instituțiilor republicane aparent intacte, slabe că organizare. Consulii au continuat să fie aleși, tribunii plebeilor au continuat să ofere legislație și dezbaterile încă răsunau prin Curia română. Din păcate, Octavian influență totul și avea ultimul cuvânt de spus, dispunând de legiunile sale oricând, dacă era necesar. Senatul român și cetățenii români, obosiți de războaiele civile care parcă nu se terminau niciodată și neliniștiți, erau
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
diplomaților austrieci) și între 10.000 și 20.000 (cifrele diplomaților francezi). Istoricii pun cifrele între 3.000 și 18.000, cea mai des întâlnită fiind aceea de 11.000 de victime. Consecințele răscoalei au fost: Evenimentele au continuat să răsune în conștiința română, fiind subiectul unuia dintre cele mai bune romane interbelice, "Răscoala", de Liviu Rebreanu, publicat în 1932. În ceea ce privește artele plastice românești, imaginea țăranului începe să apară în arta românească în secolele XIX și XX și aceasta sub influența
Răscoala Țărănească din 1907 () [Corola-website/Science/303619_a_304948]
-
în miturile canaanite-feniciene și arameice siriene ca un erou, războinic fără prihană, purtând un coif cu coarne (simbol al fertilității), care ține într-o mână o măciucă, iar în celalaltă un fulger. Coarnele simbolizează fertilitatea. Baal calcă norii, glasul său răsună ca tunetul. Sălașul său este pe muntele mitic Sapan (în ebraică Tzafon = Nord)identificat în zilele noastre cu muntele Jebel al Aqra de la frontiera siriano-turcă la vărsarea râului 'Asi (Oronte) în Marea Mediterană. Pe acest munte cad în fiecare an ploi
Baal () [Corola-website/Science/304142_a_305471]
-
din Iași. A debutat ca actor în rolul unui bancher, în perioada studenției, în piesa „Zece milionari” la Teatrul „Muncă și lumină”, teatru ce era o filială a teatrului lui Victor Ion Popa. Debutul cinematografic l-a făcut în filmul „Răsună valea”. Deși a fost un prețuitor constant al farmecului feminin, actorul nu a fost căsătorit decât o singură dată. A avut un fiu, Gheorghe (Gheorghiță) Maftei care este un artist plastic cunoscut . Ernest Matei își începe cariera politică în Mișcarea
Ernest Maftei () [Corola-website/Science/304280_a_305609]
-
in dieser da mögen Sie von mir kein eigenes Wort erwarten." ("În această mare epocă pe care o cunosc de când era încă foarte mică, care va deveni din nou mică, dacă va mai avea timp; [...] în această epocă zgomotoasă care răsună după groaznica simfonie de fapte pe care progeniturile ei ne-o povestesc, în care poveștile sunt de incriminat pentru fapte : într-o asemenea epocă, nu aveți de ce să mai așteptați vreun cuvânt de la mine"). Ulterior, Kraus va scrie totuși împotriva
Karl Kraus () [Corola-website/Science/312520_a_313849]
-
un zgomot asurzitor-povestește Joinville-îi întâmpină pe cruciați, care strânși pe puntea vaselor priveau spectacolul ce li se înfățișa dinaintea ochilor, convinși că nu din prietenie pentru ei se stârnise atâta larmă. Deodată de pe galera aflată înaintea celorlalte, vocea regelui a răsunat limpede: Cavaleri înainte! Nu mă priviți ca pe un principe, ci ca pe unul de al vostru, a cărui viață nu este decât un suflu gata să se risipească oricând. Înainte cu încredere!. Cuvinte puține, dar pline de simțire rostite
Ludovic al IX-lea al Franței () [Corola-website/Science/310833_a_312162]
-
100 000 tineri, chiar copii unii dintre ei, din întreg principatul, au fost duși în grea robie. După 171 de ani de stăpânire de către Casa de Hauteville, Principatul Antiohiei dispărea în zgomotul loviturilor date de sultanul mameluc Baibars, ecoul lor răsunând până în Europa. Boemund al VI-lea reușise să se refugieze la Tripoli, care, împreună cu Acra, rămâneau încă stăpâniri cruciate, dar Baibars nu le scăpa din planul său de ofensivă viitor. Deocamdată considera mai importantă să se îndrepte spre Mecca, să
Ludovic al IX-lea al Franței () [Corola-website/Science/310833_a_312162]
-
tenor. A efectuat nenumărate turnee în țară (mai ales alături de interpreta Maria Marcu, față de care era foarte apropiat) și peste hotare. A lansat nenumărate șlagăre : „De cine doru' se leagă”, „Câte fete's bihorene”, „Mărie, dragă Mărie”, „Eu doinesc, codrul răsună”, „Bate vântul printre duzi”, „De dor, mândră, și de drag” etc. A lansat un album cu vechi melodii populare interpretate în trio, împreună cu marii interpreți de operă tenorul Ion Cojar, și basul Teodor Coresi. A murit subit, prea devreme, în
Dumitru Sopon () [Corola-website/Science/309489_a_310818]
-
interpreți de operă tenorul Ion Cojar, și basul Teodor Coresi. A murit subit, prea devreme, în 12 noiembrie 2006, de infarct. Ultima apariție pe scenă, live, a fost la Festivalul Cântecului și Dansului Popular Românesc Mamaia 2006. "Eu doinesc, codru’ răsună/ Mândra patru boi adună/ Eu doinesc, pădurea crapă/ Mândra patru boi adapă/ Nu-i adapă că li-i sete/ Ci-i adapă că mă vede" - sunt versuri ale unei doine de la început de drum, un început care-a confirmat încă
Dumitru Sopon () [Corola-website/Science/309489_a_310818]
-
printre lacrimi de fericire aplaudând apăsat. Apoi tot publicul îl ovaționa pe compozitor. Toți l-au aclamat și l-au lăudat. La final au pornit cinci salve de zgomote cauzate de faptul că mulțimea tropăia de cinci ori. Toată sala răsună de aplauze și urale. Toți ridicau mâinile și aplaudau. Contralto-ul Caroline Unger i-a spus și i-a arătat lui Beethoven mulțimea, întrucât Beethoven doar vedea gesturile publicului. Prima ediție germană a fost tipărită de Söhne B. Schott (Mainz
Simfonia nr. 9 (Beethoven) () [Corola-website/Science/309257_a_310586]
-
diferite vicii ale aparatului birocratic țarist ca: prostia demnitarilor („"Oracolul"”, „"Dregătorul"”), servilismul față de cei mari („"Elefantul și Javra"”, „"Vulturul și Păianjenul"”). Pe de altă parte, Krîlov dezvăluie cauzele nedreptăților sociale și abuzurilor claselor privilegiate. În fabula „"Țăranii și Rîul"” (1813) răsună protestul poporului jefuit și exploatat de ocîrmuire în cârdășie cu slugile ei. Țăranii vin la Rîul cel mare „ca să-l înduplece, să le asculte durerile și chinurile multe”. Dar curând își dau seama că jalba lor este zadarnică: Morala fabulei
Ivan Andreevici Krîlov () [Corola-website/Science/309370_a_310699]
-
membri executivi ai primăriei locale. În ceea ce privește toponimul localității Cricova în tradiția locală există mai multe versiuni. Una fiind că Cricova a apărut de la cuvîntul slavon "cric" (adică „strigat”), oamenii vorbeau că dacă strigi într-un capăt al stanei în celălalt, răsună ecoul. Are dreptul la existența și o altă versiune, ca la baza numelui ar sta numele unui vechi locuitor sau stăpân al satului: Cricovan sau Cricovici, în documente sub astfel de nume de familie a fost găsit un singur om
Cricova () [Corola-website/Science/305088_a_306417]
-
de aici, că locul, cică, era blestemat, dar au hotărît să se mute în partea, din care în primăvară vor auzi primul tunet de ploae. Satul e în imediata vecinătate cu Ucraina și "tunet" în ucr. înseamnă "grim". Tunetul a răsunat dinspre sud-est, adică de unde este situat satul astăzi, și încolo s-au mutat. La început, cică, satul chiar se numea Grimcăuți sau Hrămcăuți, nume, care se mai face auzit și azi. Dar nu se mutaseră, zice legenda, oamenii așa, la
Grimăncăuți, Briceni () [Corola-website/Science/305138_a_306467]
-
sus ale satului. Aci ,în vale, a fost și casa lui Nuțu lăutașu care duminile, cum a luat-o de acasă și până la „Uniune”, în drum i s-a alăturat și Tucu Iambor, în acordurile violinei și clarinetului care au răsunat peste sat, au anunțat că începe jocul. În sat au mai existat două prăvălii, la Nucu și după război la Iancu Ștainăr (în fosta prăvălie a lui Sotrel) ca mai târziu să se deschiă și altele. Au existat și două
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
acestui personaj pare să fie nimfa Echo, care sub impulsul dragostei pentru Narcis a devenit ecou; Uyulala, ca de altfel și Echo, este o ființă alcătuită numai din glas. Făptura ei nu poate fi decât auzită, pentru că e acolo unde răsună. Dar în plus Uyulala întruchipează și poezia, forța care este capabilă să deceleze misterele creației, ”lava imaginației a cărei erupție impiedică un cutremur“. Poezia pare a fi pentru lumea oamenilor ceea ce e Crăiasa Copilă pentru Fantazia. Ea este reprezentanta sufletului
Povestea fără sfârșit () [Corola-website/Science/304814_a_306143]