7,913 matches
-
din motive care se subînțeleg, a fost dezvelită un an mai târziu. În afară de valoarea documentară a celor două medalii prezentate, se impune să reținem atenția și asupra realizării lor artistice. Chipurile în relief pronunțat ale oamenilor de stat impresionează prin realismul expresiei feței, prin finețea executării detaliilor și, deși nu poartă nici o semnătură, avem suficiente motive să afirmăm că ele sunt opera profesorului Celesti Fabio de la Școala de Arte și Meserii din Iași (care după cum se știe nu și-a semnat
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
M.FETIȚA (numele gravorului). Pe reversul medaliei (fig. 93rv) este prezentată imaginea originalului și încărcatului de mister castel de la Câmpina (la centenar) și inscripții adecvate. Medalia nu are elemente deosebite cu care să impresioneze. Chipul savantului este realizat în maniera realismului fotografic impus în medalistica actuală de gravorii Monetăriei Statului. TITU MAIORESCU Personalitate complexă a culturii românești din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, Titu Maiorescu, după studii strălucite de filosofie și drept în Germania și în Franța, își
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
apare, după cunoștințele noastre, în anul 2000, și pe unul dintre cele opt reversuri ale medaliei FUNDAȚIA ȘCOALA SOCIOLOGICĂ DE LA BUCUREȘTI, cum ne informează legenda aversului. Chipul lui Dimitrie Gusti este surprins grafic, de același gravor, Maximillian Fetița, în maniera realismului grafic impus de artiștii salariați ai Monetăriei Statului din București. EMIL CONDURACHI A fost elev al Liceului Național din Iași și un strălucit student al Facultății de Litere și Filozofie de aici, având între profesori personalități de talia lui Ilie
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
legenda CTITORII ÎNVĂȚĂMÂNTULUI AGRONOMIC UNIVERSITAR IEȘEAN, având în zona centrală trei medalioane, îmbrățișate de ramuri de lauri, cu efigiile profesorilor HARALAMB VASILIU, AGRICOLA CARDAȘ și NECULAI ZAMFIRESCU (fig. 50rv). Reprezentarea medalistică este realizată după macheta sculptorului Vasile Gabor, în maniera realismului clasic, de tip fotografic, specific gravorilor de la Monetăria Statului, cu grijă pentru nota de expresivitate care le individualizează trăsăturile puternice de personalitate: inteligență sugerată de înălțimea frunții, tenacitate și perseverență sugerate de maxilare puternice, de proeminența pomeților și a bărbiei
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
de pe aceasta reamintește de aceea de pe medalia de la Iași, din 1918. O altă medalie (fig.110av și 110rv), realizată în anul 1963, la centenarul nașterii marelui savant, este operă a sculptorului Vasile Anghel, (bronz, 70 mm) și iese din nota realismului clasic, care presupune, între altele, fidelitate față de imaginea fotografică. Fără să se depărteze de notele definitorii ale chipului savantului, reliefurile puternic accentuate, predilecția, ușor sesizabilă, pentru linia ondulată, jocul de lumini și umbre al patinei, dau personalității acestuia dimensiune de
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
de cel ce a fost ales de două ori consecutiv ca președinte al sesiunii ordinare a Adunării Societății Națiunilor, la dezvoltarea relațiilor cu România a popoarelor lumii. Cât privește reprezentarea medalistică a chipului, credem că cei trei gravori transpun cu realism imagini fotografice din bogata fototecă a lui Titulescu. Acest diplomat de excepție al României și al lumii interbelice nu se impunea neapărat prin chipul său cu alură mongoloidă, ci prin marile calități etalate în preambulul acestui medalion. VESPASIAN V. PELLA
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Ernst Robert Curtius Europäische Literatur und lateinisches Mittelalter (Literatura europeană și evul mediu latin - 1948), care urmărește eu o erudiție uimitoare locurile comune existente în întreaga tradiție apuseană, și cartea lui Erich Auerbach, Mimesis (1946), care reprezintă o istorie a realismului de la Homer la Joyce, bazată pe analiza stilistică plină de sensibilitate a anumitor pasaje individuale *13, constituie realizări erudite care ignoră naționalismele incarnate și dovedesc în mod convingător unitatea civilizației apusene, vitalitatea moștenirii antichității clasice și a creștinismului medieval. Istoria
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
majoritatea genurilor noastre .au fost considerabil modificate și îmbogățite în timpul evului mediu. Chiar și istoria metricii, deși strâns legată de diferitele sisteme lingvistice, este internațională. Mai mult, marile mișcări și stiluri literare ale Europei moderne (Renașterea, barocul, neoclasicismul, romantismul, (e) realismul, simbolismul) depășesc cu mult hotarele unei națiuni, chiar dacă între producțiile acestor stiluri există importante diferențe naționale.*17 Răspândirea lor geografică poate varia și ea. Renașterea, de exemplu, a pătruns în Polonia, dar nu și în Rusia sau Boemia. Stilul baroc
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
expunere prezente. 7.Comentează semnificația unei figuri de stil din propoziția: Felix privi spre capătul scării ca spre un cer deschis. 8.Exemplifică o trăsătură de caracter a lui Felix, așa cum se desprinde din fragmente. 9.Ilustrează două trăsături ale realismului, care se regăsesc în afirmația criticului Pompiliu Constantinescu: Prin romanele lui, Călinescu depășește realismul clasic, creează caractere dominate de o singură trăsătură definitorie, realizând tipologii (avarul, arivistul), modernizează tehnica narativă, folosește detaliul în descrieri arhitecturale și în analiza personajelor, înscriindu
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
capătul scării ca spre un cer deschis. 8.Exemplifică o trăsătură de caracter a lui Felix, așa cum se desprinde din fragmente. 9.Ilustrează două trăsături ale realismului, care se regăsesc în afirmația criticului Pompiliu Constantinescu: Prin romanele lui, Călinescu depășește realismul clasic, creează caractere dominate de o singură trăsătură definitorie, realizând tipologii (avarul, arivistul), modernizează tehnica narativă, folosește detaliul în descrieri arhitecturale și în analiza personajelor, înscriindu-se astfel în realismul secolului al XIX-lea, cu trimitere certă către creația lui
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
în afirmația criticului Pompiliu Constantinescu: Prin romanele lui, Călinescu depășește realismul clasic, creează caractere dominate de o singură trăsătură definitorie, realizând tipologii (avarul, arivistul), modernizează tehnica narativă, folosește detaliul în descrieri arhitecturale și în analiza personajelor, înscriindu-se astfel în realismul secolului al XIX-lea, cu trimitere certă către creația lui Balzac. Barem de notare: se acordă câte 1 punct pentru fiecare cerință corect rezolvată și 1 punct din oficiu. CAPITOLUL TEXTUL NARATIV Testul nr. 37 Rezolvă cerințele, cu privire la fragmentul de
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
Redactează un eseu, de 1-2 pagini, în care să demonstrezi apartenența romanului Enigma Otiliei, de George Călinescu, la specia literară roman realist de factură balzaciană. În redactarea eseului, vei urmări: • Definirea conceptului roman;(1 p.) • Precizarea a patru trăsături ale realismului balzacian;(1 p.) • Ilustrarea celor patru trăsături;(2 p.) • Exprimarea unei opinii argumentate despre modul în care se reflectă balzacianismul în textul călinescian. (1 p.) SUBIECTUL AL II-LEA (3 puncte) Ilustrează, prin trei trăsături, stilul funcțional în care este
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
Motivează folosirea cratimei în structura le-a (fost). 4.Menționează modul de expunere din paragraful al doilea. 5.Exemplifică două trăsături ale textului narativ. 6.Ilustrează conceptul de simetrie, pornind de la fragmentele date. 7.Argumentează, prin două trăsături, apartenența la realism. 8.Comentează titlul, în relație cu textul literar. 9.Exprimă-ți un punct de vedere despre vorbele bătrânei din incipit, având în vedere sfîrșitul tragic al personajelor. Barem de notare: se acordă câte 1 punct pentru fiecare cerință corect rezolvată
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
altora ideile” (2007, p. 54). Pepiniera presupune crearea unui mediu diferit de cel obișnuit zilnic În companie, În care critica este suspendată și ideile sunt nutrite să crească. În pepinieră acționează soarele, soarele = suspendarea obiectivității + aprofundarea + reîncărcarea cu energie. 3. Realismul - este un comporatament bazat pe Întrebarea „Cum aș putea să realizez chiar acum ideea nouă?”. Realismul la locul de muncă, susțin autorii citați (2007, p. 18) Înseamnă să Încetezi să mai vorbești, să mai trimiți note de serviciu, să convoci
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
companie, În care critica este suspendată și ideile sunt nutrite să crească. În pepinieră acționează soarele, soarele = suspendarea obiectivității + aprofundarea + reîncărcarea cu energie. 3. Realismul - este un comporatament bazat pe Întrebarea „Cum aș putea să realizez chiar acum ideea nouă?”. Realismul la locul de muncă, susțin autorii citați (2007, p. 18) Înseamnă să Încetezi să mai vorbești, să mai trimiți note de serviciu, să convoci ședințe - realismul cere să te apuci să schimbi ceva. „Zonele doar cu vorbe” blochează comportamentul creativ
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
un comporatament bazat pe Întrebarea „Cum aș putea să realizez chiar acum ideea nouă?”. Realismul la locul de muncă, susțin autorii citați (2007, p. 18) Înseamnă să Încetezi să mai vorbești, să mai trimiți note de serviciu, să convoci ședințe - realismul cere să te apuci să schimbi ceva. „Zonele doar cu vorbe” blochează comportamentul creativ. 4. Elanul - comportamentul ce presupune lucru interesat, fluxul creativ susținut de „sentimentul irațional de urgență”, de pasiune și deschidere emoțională pentru realizarea ideii noi. 5. Semnalizarea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
sofisticata artă a montajului de imagini mute. Era mult mai simplă acum scrierea unui scenariu care să corespundă cerințelor Partidului, nu mai era nevoie de „magicieni”, de „guru” ca KEPVD. În scurtă vreme, Stalin a instituit și în cinema principiile realismului socialist. Termenul, a cărui paternitate îi este atribuită lui Maxim Gorki, desemnează un set de reguli stabilite de Partid pe care orice creator din URSS are obligația să-l urmeze în procesul de creație. Dacă până în 1928 Partidul spusese cineaștilor
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
și accesibilitate pentru a fi receptat de popor ; klassovost, caracter de clasă, reflectat în lupta împotriva idealurilor, modului de viață și esteticii burgheze ; partiinost, alegerea acelor procedee de creație pe care le indică Partidul și respingerea celorlalte. În anii ’40, realismul socialist a degenerat în ceea ce s-a numit cultul personalității. Fie că era vorba de filme cu subiect inspirat din prezent, fie de mari montări istorice, imaginea lui Stalin devine omniprezentă. Practic zeificat după victoria din al doilea război mondial
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
personalității. Fie că era vorba de filme cu subiect inspirat din prezent, fie de mari montări istorice, imaginea lui Stalin devine omniprezentă. Practic zeificat după victoria din al doilea război mondial, Stalin relansează după 1946, prin culturnicul-șef Andrei Jdanov, teroarea realismului socialist, când creatorii care călcau strâmb nu mai erau criticați, ci arestați și executați sau deportați. „Jdanovșcina”, hăituirea culturală, a ținut până în 1956, când N.S. Hrușciov a prezentat în Congresul PCUS raportul secret privind crimele lui Stalin. Exact aceasta este
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
procurării de utilaj pentru studiourile cinematografice în construcție, ar constitui un ajutor neprețuit. Odată cu importul de aparate de filmat, peliculă și tehnicieni și cu „schimburile de experiență” cu cineaștii sovietici, cinematografia românească primește cadou și agregatul propagandistic, bazat pe metoda realismului socialist, intens utilizat în cinematografia sovietică a anilor ’30 și ’40. Până în 1954, filmele românești sunt exemple aproape didactice, febrile și servile, ale schemelor propagandistice de tip sovietic. Iată ce aducea Partidul Muncitoresc Român în 1949 la cunoștința activiștilor responsabili
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
divizarea Germaniei în RDG și RFG, în regia lui Eberhard Klagemann, propusă spre difuzare pe ecranele românești. 1. Toată intriga filmului este bazată pe împletirea dintre vis și realitate, lucru aspru criticat de critica sovietică, fiind în contradicție cu principiul realismului în artă. 2. Visul transportă pe eroină într-o lume extraluxoasă, autentic aristocratică, în contrast cu viața pe care o duce în realitate, ceea ce noi am combătut întotdeauna la filmele Holiwood-iene. 3. Există o tendință schițată ușor de a prezenta pe capitalistul
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
colegii pe urmele spionilor. Dar pentru rătăcirea lui plătește cu viața, fiind împușcat de unul de-ai lui Stavrescu. Femeie, băutură, depreciere morală, greșeală tragică, iată ceva ce eroul pozitiv nu mai cunoscuse în cinepropaganda românească. Cu Alarmă în munți, realismul nesocialist mai face un pas în terenul advers. Există în el, după părerea mea, un prim cadru de film european, după ani de imagini băștinaș-agitatorice. Fory Etterle, mascul malefic dominator, o înșfacă de păr pe fascinanta Dana Comnea și îi
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
spectacole „deșănțate” ale Vestului, dar până atunci ele erau criticate fără măcar a fi văzute. Absolut surprinzător este schimbul de replici între repor terița plină de ifose (Liliana Tomescu) și Kid (Radu Beligan) ; reporter : „Ce părere aveți despre așa- zisul realism socialist ? Comuniștii pretind că...”. Kid deschide un dicționar și citește cu glas tare : „Roșiii lucrează la comandă. Dacă un scriitor de dincolo de cortină refuză să scrie pe tema impusă de editor, e ridicat noaptea din sînul familiei și aruncat în
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
prudente a lui Ceaușescu de după marele său moment din august 1968 de a pune surdină oricăror referiri la URSS și Moscova, „ca să nu se interpreteze”. Cea de-a doua exprimă fixația respingerii de către culturnici a oniricului ca un atac la adresa realismului mai mult sau mai puțin socialist. În garderobă e probabil vorba de un act de lesbianism, homosexualitatea fiind considerată infracțiune sub comunism. În sfârșit, pilula este probabil un anticoncepțional - subiect interzis în condițiile decretului din 1968 vizând creșterea demografică forțată
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Sharif, Catherine Deneuve). (Informații selectate din Fondul Adrian Marino, vol. 16, BCU Cluj) 1970-1980 Evoluții politice Tezele din iulie 1971 introduc un control politic mult mai strâns asupra producției culturale, educației și presei. Practic, este o revenire neglijent deghizată la realismul socialist dominant în epoca Dej, atât de dur criticată inițial de Ceaușescu. Se pune capăt libertății intelectualilor de a se exprima în dispute politice și publice, evocată de același Ceaușescu în 1968. Ultimul opozant de marcă al lui Ceaușescu în
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]