5,519 matches
-
Afectivitatea” are, Într-adevăr, această particularitate aparte: cu cît este mai crescută În raport cu cineva, În sens pozitiv sau unul negativ, cu atît ea ne unilateralizează judecata, făcînd-o să susțină doar un anumit tip de argumente, sau să fie sensibilă pentru receptarea doar a unui anumit gen de informație În legătură cu respectiva persoană. * „Cuvîntul aparține pe jumătate celui care-l rostește, pe jumătate celui care-l ascultă.” (Mch. de Montaigne) Mihai Eminescu exprimă În termeni sugestivi această coparticipare, În egală măsură, a interlocutorilor
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
enunț percepe două entități distincte: un stimul puternic (care va fi numit ostensiv - În teoria pertinenței), adică enunțul, și un fundal, o Țesătură semiotică de alți stimuli / alte semne, mai mult sau mai puțin relevanți / relevante În raport cu textul la momentul receptării acestuia. Acest fundal formează contextul la nivelul interpretului. Este lesne de observat faptul că ceea ce numim context, În acest caz, este posterior producerii textului. Numai În raport cu textul, deja perceput, elementele circumstanțiale capătă contur, devin relevante și se constituie În contextul
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
impune anumite limite În utilizarea lui; semnificația constantă a semnului este dată de sistemul lingvistic izolat, În timp ce semnificația labilă se poate deduce doar În contextul utilizării semnului * comunicarea este un fapt social și are drept scop cooperarea socială * emiterea și receptarea sunt procese care nu pot fi analizate separat: emițătorul Își construiește mesajul pentru un anumit receptor, iar acesta din urmă interpretează mesajul În funcție de emițător * comunicarea este un proces dinamic, deoarece cu ajutorul ei se Încearcă reflectarea unor aspecte ale realității lumii
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
ci ca un produs cu o dinamică internă, unic, irepetabil, optim interpretabil doar În interiorul interacțiunii continue dintre participanții la actul de comunicare. Emițătorul și receptorul sunt ființe dinamice, care se află În această stare procesuală permanentă inclusiv pe durata emiterii - receptării mesajului, cu alte cuvinte, mesajul poate suferi modificări, ajustări, completări (prin utilizarea celor trei sisteme de semne pe care actanții le au la dispoziție, verbale, paraverbale și non verbale), chiar pe durata procesului de producere interpretare. Pe lângă aceste forme de
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
de sistem, de context, pentru alta mai restrânsă (cuvânt, frază, ansamblu discursiv etc.)” . Această perspectivă structuralistă modificată este numită structuralism contextual-dinamic. Contextul emițătorului și contextul receptorului se referă la situațiile concrete În care cei doi se află În momentul emiterii/receptării; noțiunea de situație, Însă, trebuie Înțeleasă „și În sensul de stare psihică, de intervenție a gândirii, a motivațiilor, a capacității de stocaj În memorie, a temperamentului, a concepției generale, a apartenenței receptorilor și emițătorilor la un anumit mediu etc” <ref
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Îi sunt accesibile, după cum, nici interpretul nu utilizează, În actul de interpretare, toate datele relevante ale contextului general și cele, accesibile, ale contextului emițătorului. Mesajul receptat/interpretat este diferit de cel produs deoarece cele două procese, de producere, respectiv de receptare/interpretare sunt puternic grevate de propriile coordonate interne, de propriile contexte, În special de propriile stări psihice la momentul producerii/receptării. Participanții la dialog sunt președintele Țării, B, și un grup de oameni de la Țară; locul este satul acestora din
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
ale contextului emițătorului. Mesajul receptat/interpretat este diferit de cel produs deoarece cele două procese, de producere, respectiv de receptare/interpretare sunt puternic grevate de propriile coordonate interne, de propriile contexte, În special de propriile stări psihice la momentul producerii/receptării. Participanții la dialog sunt președintele Țării, B, și un grup de oameni de la Țară; locul este satul acestora din urmă, care a fost devastat de inundații. Contextul general În care are loc dialogul este următorul: 1) Țara are probleme grave
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Însemna că nu au nici o legătură directă cu un anumit enunț, că ele sunt utilizate pentru emiterea - interpretarea oricărui enunț. Ori, această nuanță ar veni oarecum În dezacord cu viziunea dinamică asupra contextului. Dinamicitatea acestuia este regăsită În actul de receptare / interpretare. Aici, contextele sunt privite ca „ansambluri care se formează În momentul comunicării.” În acest sens, contextul este definit ca fiind o organizare specifică „În care elementele virtual expresive (semnele) sînt grupate Într-un anumit mod, și care totodată implică
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
cadrul spațial, dacă există diferențe Între contextul enunțării și cel al interpretării (cazul conversațiilor telefonice, al convorbirilor radio, al comunicării prin intermediul internetului ș.a.), nivelul de contextualizare se reduce corespunzător. Același lucru se Întâmplă dacă, Între momentul emiterii și cel al receptării, există un interval mai mare de timp. Comunicarea este de asemenea mai puțin contextuală la Începutul schimbului verbal, unde nu se folosesc expresii deictice discursive (de aceea, prin urmare, oricum etc.); Prin schimbul care urmează (Înregistrarea nr.5), Încerc să
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
pentru a putea comunica, ar trebui să cunoască maximele de conversație). Elementul de noutate cel mai important este acela că utilizând principiile și conceptele acestei teorii putem explica, În detaliu, toate etapele procesului de interpretare a unui enunț, pornind de la receptarea sa și terminând cu reconstruirea mesajului transmis de către locutor. 4.2.2.4. Pentru a comunica optim, locutorul trebuie să-și semnaleze intenția de comunicare Pentru ca un proces de comunicare să se declanșeze, inițiatorul acestuia, emițătorul/locutorul trebuie să producă
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
situa În poziția receptorului și voi Încerca să identific acțiunile pe care acesta le efectuează pentru a accesa/construi ipoteze optim pertinente apte să-l conducă spre recuperarea mesajului pe care locutorul a dorit să-l transmită. 4.3.1. Receptarea intenției de comunicare a locutorului. Receptarea intenției de comunicare nu se regăsește, explicit, În schema prezentată de Sperber și Wilson. Eu consider că este necesară delimitarea ei ca etapă deoarece, În funcție de identificarea sau nu a unei intenții comunicative, interpretul va
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Încerca să identific acțiunile pe care acesta le efectuează pentru a accesa/construi ipoteze optim pertinente apte să-l conducă spre recuperarea mesajului pe care locutorul a dorit să-l transmită. 4.3.1. Receptarea intenției de comunicare a locutorului. Receptarea intenției de comunicare nu se regăsește, explicit, În schema prezentată de Sperber și Wilson. Eu consider că este necesară delimitarea ei ca etapă deoarece, În funcție de identificarea sau nu a unei intenții comunicative, interpretul va continua sau nu demersul interpretativ al
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
În conversația față-În-față, În special, este acela, că În această fază incipientă, un rol foarte important este jucat de semnele non verbale, a căror semnificație contribuie În mod esențial la identificarea naturii ostensive a actului de comunicare declanșat de către locutor. Receptarea intenției de comunicare se realizează prin selectarea celui mai pertinent stimul produs În mediul fizic imediat perceptibil al interlocutorului. Ceea ce ne interesează În această primă etapă a actului de comunicare este cum reușește interpretul (fiecare din cei doi actanți este
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
ele Îi sunt adresate lui. De aceea, receptorul trebuie să se folosească de alte semne, non-verbale, de alți stimuli care, În coroborare cu semnificația literală a enunțului, să-l determine să concluzioneze că acesta i-a fost adresat intenționat lui. Receptarea celor patru stimuli lingvistici a Însemnat și decodarea lor automată de către modulul lingvistic periferic specializat. Produsul/Output-l primei etape de decodificare a enunțului lingvistic este forma logică, definită ca “un ansamblu structurat de constituenți asupra cărora se pot aplica
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
În timp este, de fapt, un proces simultan În care acționează module și submodule specializate care fac schimb de informații Între ele pe parcursul derulării procesului interpretativ. Astfel, ceea ce teoria pertinenței numește reconstituirea/ construirea explicitării nu Înseamnă, neapărat, o etapă ulterioară receptării intenției comunicative a locutorului. Așa cum am văzut În subcapitolul anterior, În procedura de identificare a intenției communicative a locutorului se realizează și decodarea propoziției enunțate ceea ce are ca rezultat forma logică a acesteia, un fel de nucleu de sens În
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
3. Protejarea mărcilor înregistratetc "10.4.3. Protejarea mărcilor înregistrate" Un ajutor deosebit pentru piața calculatoarelor îl poate constitui alegerea unui nume edificator pentru produsul lansat. Un nume ușor de reținut și remarcabil poate fi mai mult decât o simplă receptare a produsului. El poate identifica programul cu un comerciant și poate asigura cumpărătorul sau licențiatul că i se oferă programul care să-i satisfacă cerințele așteptate. Din acest motiv, un nume poate determina obținerea unei imense valori comerciale, iar cel
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
p. 10), personale, culturale etc.; * o raportare permanentă la eventualii factori perturbatori în sensul adaptării actului comunicativ, al păstrării acestuia la nivel maxim de eficiență, chiar în condițiile în care, într-un anumit context, apar zgomote de fond care obstrucționează receptarea mesajului de către interlocutor(i), probleme de ordin tehnic ce împiedică folosirea anumitor canale de comunicare (de exemplu, nefuncționarea laptop-ului, a internetului etc.), elemente de disconfort fizic pentru locutor/interlocutor(i) etc. (pentru prezentarea diferitelor tipuri de blocaje care pot
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
intră, de asemenea, într-o situație de comunicare interpersonală cu particularități de același ordin, cărora li se adaugă asumarea unui anumit tip de rol de ascultător, maniera specifică de raportare la mesaj și la locutor 14 (inclusiv la nivel de receptare/percepție), un anumit orizont de așteptare etc. (c2) Variabilele de ordin interpersonal/relațional implică actualizarea, într-o situație de comunicare interpersonală, a unui anumit tip de relație locutor interlocutor, atât pe linia caracteristicilor de ordin personal/profesional (vezi, de exemplu
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
replică de tipul "da, draga mea", "da, sigur"), gesturi de indiferență, dispreț, revoltă etc. (relevante sunt, în acest sens, și stilurile de ascultare plasate pe axa negativă ascultător indiferent, ascultător care întrerupe mereu locutorul, ascultător recalcitrant etc.); * disfuncții în planul receptării și al decodării/interpretării mesajului: receptarea fragmentară a mesajului; decodarea mesajului verbal, cu ignorarea semnelor nonverbale; decodarea și interpretarea comportamentului nonverbal prin raportare la un singur semn din mai multe manifeste (de exemplu, ținerea strânsă a mâinilor la piept poate
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
da, sigur"), gesturi de indiferență, dispreț, revoltă etc. (relevante sunt, în acest sens, și stilurile de ascultare plasate pe axa negativă ascultător indiferent, ascultător care întrerupe mereu locutorul, ascultător recalcitrant etc.); * disfuncții în planul receptării și al decodării/interpretării mesajului: receptarea fragmentară a mesajului; decodarea mesajului verbal, cu ignorarea semnelor nonverbale; decodarea și interpretarea comportamentului nonverbal prin raportare la un singur semn din mai multe manifeste (de exemplu, ținerea strânsă a mâinilor la piept poate fi interpretată eronat ca închidere către
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
invocată cu predilecție este cea a competenței de comunicare a locutorului-profesor33, implicând: credibilitate (dată de pregătirea de specialitate și de cea psiho-pedagogică), logică (în prezentarea conținuturilor), implicare personală (Dumitriu, 1998, pp. 87-88), "abilități de transmitere a mesajului și abilități de receptare a acestuia" (McLeod, Fisher & Hoover, apud Curelaru & Criu, 2010, p. 211), "abilități de exprimare emoțională, prezente atât în etapa de transmitere, cât și în cea de receptare a mesajului" (Curelaru & Criu, 2010, p. 211), asertivitate, utilizare de tehnici discursive și
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
personală (Dumitriu, 1998, pp. 87-88), "abilități de transmitere a mesajului și abilități de receptare a acestuia" (McLeod, Fisher & Hoover, apud Curelaru & Criu, 2010, p. 211), "abilități de exprimare emoțională, prezente atât în etapa de transmitere, cât și în cea de receptare a mesajului" (Curelaru & Criu, 2010, p. 211), asertivitate, utilizare de tehnici discursive și teatrale, expresivitate 34, oferire de feedback (Sălăvăstru, 2004, pp. 224-226), cultivarea unei practici a dialogului (White 2009, p. 126; Sadler, 2006, pp. 330-331; Sălăvăstru, 2004, pp. 223-224
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
se raporta la anumite coordonate ale realității obiective, valorificând diferite valențe ale limbajului artistic; * regizorul care pune în scenă, într-o anumită manieră, opera dramatică 49 aleasă, subiectivitatea acestuia intervenind încă din momentul alegerii și continuând cu maniera particulară de receptare și interpretare a creației dramatice, respectiv cu modul în care alege să reprezinte scenic, sub forma spectacolului, acea operă (sau, uneori, un cumul de opere situație în care spectacolul se poate construi, ca un puzzle, din elemente provenind din creații
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
interpretarea pe care a dat-o, contextual, operei dramatice; interpretarea este una contextuală prin raportare la teoria lecturilor multiple, în condițiile în care același regizor poate pune în prim plan anumite coordonate interpretative ale aceluiași text, în contexte diferite de receptare, după cum același regizor poate opta pentru modalități diferite de punere în scenă a unui anumit text dramatic, prin raportare contextualizată la particularitățile publicului-țintă (de exemplu, copii vs. adulți), la coordonatele politice, sociale, culturale etc. ale situației de comunicare teatrală (vezi
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
textului 59; b) mediat, prin intermediul personajelor (în care autorul se disimulează) și al partiturilor vorbite încredințate acestora, adică al textului dramatic propriu-zis" (A. Ubersfeld, apud Măciucă, 1989, pp. 137-138); * decodificare tridimensională 60 a mesajului artistic la un prim nivel al receptării și interpretării, regizorul decodează mesajul transmis de către autor/dramaturg; la un al doilea nivel actorul decodează mesajul transmis de către autor/dramaturg și de către regizor (acesta din urmă reflectând, în mesajul său, atât maniera particulară în care a decodat și interpretat
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]