12,551 matches
-
eseistice sunt torențiale și polifonice, elanul intelectual asociindu-se cu sarcasmul cel mai caustic. Puțini scriitori reușesc, prin talentul lor, să acopere un atât de întins registru al afectivității, de la entuziasm (eruptiv și solemn) și până la dispreț. [...] Talentul ei literar, remarcabil, se manifestă cu predilecție în dramatizarea ideilor [...]. Chiar și când este vorba doar de idei, și nu de personaje, ea reușește să realizeze un spectacol, al argumentării, al contrazicerii, al reducerii la absurd. Povestită de Monica Lovinescu, viața ideilor devine
LOVINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287853_a_289182]
-
poetică. Obiectivul pe care și-l fixează autorul este nu numai estetic, dar și ontologic: el vizează construirea unui univers nonoedipian, eliberat de constrângerile și frustrările mitului grec, reinterpretat de Freud. Carte după carte, L. își urmărește proiectul cu o remarcabilă coerență. Toate descoperirile suprarealiștilor sunt puse în serviciul acestei ontologii, chiar dacă ea nu este decât una de uz personal. Un sfert de secol mai târziu, Gilles Deleuze, el însuși autor împreună cu Félix Guattari al tratatului Anti-Oedip, îl va omagia pe
LUCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287859_a_289188]
-
1911), Din umbra satelor (1913), Zile senine (1913) și Însăilări (1914; Premiul Academiei Române), Gura iadului (1915), Clacă și robot (1916) ș.a. Nuvela titulară a culegerii Pădurarul Stoichiță (1957) ilustrează tipic incapacitatea prozatorului de a conferi o armătură durabilă unei materii remarcabile. Scenele în care, întorși de la un proces nedrept, moșierul și arendașul sunt atacați și sfâșiați de lupi, iar pădurarul, om de bine, scapă, dar cu mințile rătăcite, rămânând să plătească pentru două crime de care nu e vinovat, au tensiune
LUNGIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287917_a_289246]
-
a progresiei sentimentului față de Tina, de la camaraderia protectoare la iubirea fierbinte, înfrângând inhibiții firești (legate de marea diferență de vârstă, de relațiile vechi, amicale cu familia ori de opinia lumii), dar pusă tocmai atunci în imposibilitatea de a se împlini. Remarcabil este faptul că motivul profund al neîmplinirii rămâne nedeterminat, în egală măsură putând fi vorba de un sentiment neîmpărtășit, de un accident fatal (întâlnirea Tinei cu cinicul scriitor Adam Adam) sau de un contratimp ori de o neînțelegere. Dacă Sandu
STAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289855_a_291184]
-
făcând „hăț cu sbilțul”. Printr-o stratagemă Tofana îl atrage pe Rudy, după miezul nopții, în camera Crinei, logodnica lui și prietena ei, și, pentru ultima oară, îi cere imperativ să se însoare cu ea. Scena, construită cu o măiestrie remarcabilă, atinge culmea intensității dramatice. Jocul sentimentelor amândurora devine foarte complex. Respinsă de Rudy, Tofana, care sperase într-o convertire de ultim moment a tânărului, se gândește totuși să îl cruțe și ezită să descarce revolverul, încercând un compromis. Îl va
SORBUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289795_a_291124]
-
minte.” E în Sbilț o variantă românească a „omului de prisos” din proza rusească, într-o ultimă etapă a involuției lui. Deprins a-și crea dificultăți spre a le birui, S. fixează cadrul altei „comedii tragice”, Dezertorul (1919), de asemenea remarcabilă, într-o mahala a Bucureștilor, probabil spre a dovedi că periferia, din care I. L. Caragiale recoltase atâtea situații comice, poate oferi și material de dramă. Se află aici o lume care vorbește cu „căzutără”, „înnebunitără”, „lăsatără”, „cumpăratără”, „vrutără”, cu „meletar
SORBUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289795_a_291124]
-
Fișier istorico-literar, Buzău, 1980, 122-123; Cenaclul literar „V. Voiculescu”, Buzău, 1987, passim; George Pruteanu, Iubirea între mister și kitsch, CL, 1988, 10; Constant Călinescu, Dincolo de cotidian, LCF, 1989, 9; Ecaterina Țarălungă, Lumea cărții, CNT, 1989, 19; Mariana Ionescu, Un roman remarcabil, „Universul cărții”, 2001, 3; Valeriu Nicolescu, Buzău - Râmnicu Sărat. Oameni de ieri, oameni de azi, II, partea I, Buzău, 2001, 520-523. F. P.
STEFAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289899_a_291228]
-
în teatru este profund, adânc. S. a mai dat câteva texte intitulate Aforisme pentru un actor tânăr, ca și unele percutante și pedagogice indicații de regie și Alte aforisme, a realizat, de asemenea, o monografie închinată actorului Ștefan Braborescu (1965). Remarcabil prin ardența ideilor este schimbul de scrisori cu Ion Negoițescu, din care s-a născut volumul Un roman epistolar (1978). Prin opera lui, S. rămâne, cum afirma Ștefan Aug. Doinaș, „una din acele personalități fascinante care însumează în ele splendoarea
STANCA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289860_a_291189]
-
vârf artistic în creația lui S., ilustrând maxima performanță a prozatorului în acest tip de literatură. Prozele impresionează prin densitatea specifică lumii minerale investigate (și legendelor ei), ca și prin echilibrul artistic obținut de autor. În compoziția de acum este remarcabil dozajul între fantastic și paremiologic, legenda cu deschidere cosmogonică și aceea cu unghi - mai ascuțit - sociogonic, în fine, între culoarea, atmosfera, umbrele și penumbrele originare și, pe de altă parte, coridoarele posibile ce fac legătura între mit și rit. Participarea
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
craiovean, cu prilejul singurei călătorii făcute în Occident, în iarna lui 1981, constată că nu ar putea respira în climatul de libertate individuală și socială întâlnit în Vest. Ca și Adio, Europa!, volumul Șoarecele B și alte povestiri arată un remarcabil stilist, un prozator pentru care limba română (plus altele, de el cunoscute), în diferite registre de utilizare, nu mai prezintă secrete. Autorul o modulează, aparent fără efort, trecând de la limbajul comun la jargonul filosofic ori științific, de la expresia neaoșă la
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
1943), semnificațiile Sfintei Treimi, Biserica și rosturile ei, energiile divine increate (abordate încă din monografia Viața și învățăturile Sfântului Grigorie Palama, 1938), raționalitatea creației, a firii omenești și a lumii în genere - totul dezvoltându-se în lucrări ce realizează o remarcabilă sinteză de teologie dogmatică a Bisericii Ortodoxe. Preocupat de mersul prin timp al ortodoxiei românești - și, în particular, al credinței strămoșești în Transilvania (Din urmările Edictului de toleranță în ținutul Hațegului, O luptă pentru ortodoxie în Țara Hațegului, Din urmările
STANILOAE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289881_a_291210]
-
și la Sfântul Munte. Comentariile care însoțesc aceste texte de edificare spirituală alcătuiesc, în interiorul marii colecții, un tratat aproape independent de dogmatică, dar și de morală și de ascetică, fiind emblematice pentru gândirea lui S., la rândul ei o realizare remarcabilă a teologiei ortodoxe românești din secolul al XX-lea. Instalat, o vreme, între apropiații lui Nichifor Crainic (pentru care Lucian Blaga, „Iulian Apostatul”, „renegatul”, era autor al unor construcții filosofice antiortodoxe), S. scrie o carte întreagă, Poziția d-lui Lucian
STANILOAE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289881_a_291210]
-
Em. Galan, A cincea roată la căruță, pref. edit., București, 1989; Nichita Stănescu, Îngerul cu o carte în mâini, introd. edit., București, 1999. Traduceri: André Frossard, Dumnezeu există, eu L-am întâlnit, București, 1993. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Un debut remarcabil, RL, 1977, 30; Alboiu, Un poet, 20-25; Dobrescu, Foiletoane, II, 261-270, III, 185-191; Piru, Debuturi, 56-60; Zaciu, Cu cărțile, 204-210; Nicolae Manolescu, Un nou chip de a face critică, RL, 1983, 5; Grigurcu, Între critici, 289-293; Sângeorzan, Anotimpurile, 193-205; Nicolae
STEFANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289910_a_291239]
-
versurile în limba franceză adaugă o nouă coardă, cea a dorului de acasă, poetul încercând, doar exterior, fără vibrație, să asimileze experiența metafizică a unui Paul Claudel sau entuziasmul umanist al lui Saint-Exupéry. Discursul poetic străbate, adeseori, zone minore, încât remarcabilă rămâne doar cealaltă ipostază a lui S., legată de efortul promovării culturii române în străinătate. SCRIERI: Pajiștile sufletului, Focșani, 1923; Vremelnicii, Focșani, 1924; Rumeurs sans aurores, Focșani, 1926; Ceramică, București, 1928; Soveja ou Le Retour du coeur, Paris, 1930; Aux
STERIADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289923_a_291252]
-
1968, 2; Biobibliografski recnik ucsnika medjunarednog naucnog skupa Vuk Karadzić i njegovo delo u svome vremenu i danas, Belgrad, 1977; Victor Vescu, Znacajan trenutak u stvaralastvu knjizevnika srpske narodnosti u SR Rumuniji, „Knjizevni zivot”, 1986, 3; Miomir Torov, O antologie remarcabilă, O, 1986, 29; Borislav Krstić Velimirov, Trajanje kroz Vuka, „Knjizevni zivot”, 1988, 1; Bitte-Chiș-Sârbu, Dicț. scriit. Caraș, 241-242; Aquilina Birăescu, Diana Zărie, Scriitori și lingviști timișoreni, Timișoara, 2000, 203-204. D.H.M.
STOIANOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289949_a_291278]
-
sută șase Omilii despre Sfînta Scriptură (De scriptura), douăzeci și șapte de Omilii despre sărbători (De tempore), nouăsprezece Omilii despre sfinți (De sanctis) și șaisprezece Omilii pentru călugări (Ad monachos). Ca predicator, Cezar se situează, cu siguranță, la un nivel remarcabil; cercetătorii apreciază vioiciunea și ușurința cu care comunică, atenția acordată nevoilor materiale și spirituale ale credincioșilor, cărora le vorbea renunțînd la orice ornament literar (și aici se observă diferența dintre spiritul secolului al V-lea, înclinat spre literatură, și cel
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
topografie, cît și ca nivel al exigenței în selectarea artiștilor, spune suficient despre importanța manifestării pe care o găzduiește. Puțini artiști din generația lui Tolan au expus aici, iar atunci cînd acest lucru s-a întîmplat, rezultatele au fost întotdeauna remarcabile. Chiar și numai pentru a umple fizic sutele de metri pătrați de simeză este o performanță, în condițiile în care efortul susținut și consecvența în proiect nu sînt atributele cele mai evidente ale locului. Și totuși, cîțiva artiști din generația
Un enciclopedist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17149_a_18474]
-
-și apuce adversarul de trunchi, imediat după cupă, și să-l îndoaie, întorcându-i-o spre sol. Lipsit de fluxul vital, acesta murea spre seară, dacă operația era începută în zori, când rezervele de energie erau relativ scăzute." Umor științifico-fantastic Remarcabil este și umorul din unele povestiri. În Marea încleștare "vedem" cum se va trăi în România secolului următor. Oamenii vor avea pantofi de duralit, iar pe ruta Brănești-Pantelimon-Piața Unirii va circula un aerobuz. Extraordinar! Numai că obiceiurile vor rămâne aceleași
UN CRISTIAN TUDOR POPESCU MAI PUȚIN CUNOSCUT by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17138_a_18463]
-
sînt oamenii obișnuiți, mulți dintre ei lipsindu-se de o parte din puținul lor pentru a-i ajuta pe concetățenii lor care nu mai au nici atît. Încît, chiar dacă și aici putem citi semne ale unei campanii - efectele ei sînt remarcabile și se cuvin citate ca atare.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17152_a_18477]
-
magrebianul din Paris rămân cu imaginea sadicului securist Brucan, indignându-i de barbara cruzime a ceea ce a fost reprezentat în film ca populație "românească". Ce știu ei de limbajul de lemn al protestului diplomatic, protest sortit să strălucească printr-o remarcabilă confidențialitate? Însă cine e de vină pentru asta? Bineînțeles, e, străinii, răii. Iar noi? La fel ca întotdeauna în milenara noastră istorie, încă o dată, ne regăsim voluptuoasa condiție de victimă. O altă situație exemplară pentru a ilustra vocația, de astădată
Condiția de victimă by Valentin Protopopescu () [Corola-journal/Journalistic/17172_a_18497]
-
fost prezente din plin și pe gustul tuturor celor prezenți. Gospodinele comunității noastre în frunte cu d-na preoteasa Diana Acsente și inimoasa noastră Rodica Grigoraș, alături de alte multe mâini harnice și pricepute au dat dovadă de un talent culinar remarcabil: micii, sarmalele și prăjiturile servite au fost delicioase! O toamnă frumoasă și bogată, românească în cuget, faptă și simțire, o toamnă care ne-a adunat laolaltă, cu bucurie, pe toți cei a caror inimi, desi departe de casă, încă mai
FESTIVALUL DE TRADIŢII ROMÂNEŞTI DIN LILBURN, GEORGIA de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381293_a_382622]
-
atribute", copii cu inserții personale ale copiștilor, "tradiții orale" în cele din urmă fixate în scris), precum și modul cum s-a făcut "inseminarea" ideilor creștine în cele două importante limbi ale Europei: greaca și latina. într-adevăr varietatea stilistică este remarcabilă, în ciuda mesajului unic, cel creștin: epistole (un fel de îndrumar de la distanță), evanghelii (se vorbește de specificitatea "stilului evanghelic"), omilii, didahii, ode, predici, ori un gen conținând aglomerări biografice expuse disjunctiv, numit "faptele lui..." Spre sfârșitul perioadei apar și poemele
Pe falezele sihăstriei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14984_a_16309]
-
muzicale și a unor momente încremenite, mai mult sau mai puțin identificabile, în adevărate universuri dinamice și expansive, nu se sprijină pe gesticulații mărețe sau pe cine știe ce alte acte de eroism creator. Deși Jacobi gîndește plastic și narativ cu o remarcabilă profunzime și cu o tot atît de mare finețe, ceremonialul creației sale nu este unul prometeic, măreț și inhibant pentru privitorul neprevenit. Forța lui ieșită din comun nu este consecința vreunei retorici copleșitoare, ci rezultatul direct al unei mari capacități
O sculptură în timp by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15005_a_16330]
-
că acest vis cere mari sacrificii, de imaginație și de spontaneitate în primul rînd. Vasile Rizeanu, între clasicism și modernitate Dintr-un anumit punct de vedere, sculptura lui Vasile Rizeanu trebuie privită în perspectiva relației sale cu Ion Lucian Murnu, remarcabil profesor și artist, dar, din păcate, astăzi aproape uitat. Este util și interesant acest exercițiu al receptării, nu pentru a se stabili filiații mecanice sau prelungiri formale între profesor și student, ci pentru a circumscrie mai exact un filon de
Artiști în penumbră by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14958_a_16283]
-
vrând să spună că Dumnezeu datorează celor aleși (din veac) o (mare) pierdere (suferință, tragedie). Reprezentând un câștig, deopotrivă pentru autorul volumului și pentru literatura română, Această pierdere îl situează, firesc, pe autor în prima linie a liricii române contemporane. Remarcabilă este însă nu numai valoarea acestui poet prea puțin cunoscut deocamdată publicului, ci și deschiderea poeziei sale, pe care o scrie cu o mare îndrăzneală a imaginației și a spunerii, cu o concentrare uneori aproape telegrafică, împinsă până la (aparenta) stângăcie
KIROPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287716_a_289045]