5,533 matches
-
pedagogice mai vechi sau mai noi. De exemplu, principiul „înaintării de la simplu la complex” și principiul „pașilor mici”. Din păcate, aceste înțelepte norme didactice au fost și sunt rareori respectate în practica instruirii. Ele vor fi probabil chiar abolite de retorica stupidă care însoțește așa-numitele „noi provocări” și „management al schimbării”. Guthrie - și înaintea sa vracii papali, fermierii occidentali și țăranii olteni - știa că acestea din urmă nu sunt decât violentări ale naturii învățării, care induc stres, tulburări și boală
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
perioadei axiale” din istoria umanității (K. Jaspers)2, adică Lao Zi, Confucius, Socrate, Buddha și Iisus Hristos, au respectat principiul „interdicției imposibilului”, reușind să genereze nu doar mari religii, ci și generații de credincioși ai acestora. Educatorii mediocri preferă, apaidetic, retorica puterii nelimitate a educației asupra naturii umane și încalcă „interdicția imposibilului”, alegându-se doar cu un nesfârșit șir de eșecuri școlare. Guthrie insistă asupra situațiilor educative simple. El observa eroarea educativă prin care mama își împinge copilul spre negativism. De
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
notat în scrisul criticului calități care-l înalță mult peste nivelul general al publicisticii acelor ani. Lucidității analitice, acuității și inteligenței lui Ov. S. Crohmălniceanu, Paul Georgescu îi răspunde printr-o eseistică subtilă, sugestivă, colorată, cu nu puține procedee de retorică supravegheată, atent mereu la clipa de ecloziune a talentelor, ca și la depistarea autenticei valori, cu predilecții disociative, cu vervă nu o dată pamfletară, cu fantezie și cu ideație de autentică originalitate. FLORIN MIHĂILESCU SCRIERI: Încercări critice, I-II, București, 1957-1958
GEORGESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287223_a_288552]
-
în ceara posterității. De aceea, el investește în scrierea acestei alegorii tot ce cunoaște, în ambiția de a exprima totul. În acest mod, literatura aparține unui proces de cunoaștere de cea mai pură speță, care absoarbe elemente de filosofie, de retorică, de dialectică, de teologie, de etică și profită de un imens repertoriu de reprezentări zoomorfe simbolice, cu forță normativă, cu care nu ezită să intre într-un dialog polemic, ludic. Totul de dragul tezei pe care trebuie să o confirme, de dragul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
începe să concureze etimonul slavon, este explicabilă sărăcia fondului de bază al vocabularului. Cu ce avea la îndemână, Cantemir nu avea cum să scrie Istoria ieroglifică, text în care sunt vehiculate idei, concepte, în care sunt folosite reguli clare ale retoricii, logicii ș.a.m.d. Și în această privință trebuie însă controlat entuziasmul care îi face pe unii cercetători să îi atribuie cărturarului intenții străine. Dacă tânărul principe frustrat a introdus în alegoria sa termeni alogeni, "neologisme", cum le numim astăzi
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
în pofida gabaritului său neimpresionant. El este un monstru absolut, un reprezentat eficient al demonului. Cantemir manifestă chiar o preferință barocă pentru grotesc. În spiritul ei, imaginația autorului nu este de sorginte românească și că ea se lasă atrasă, excitată de retorica și figurația "spaimelor" pedagogice occidentale. Dacă multe, prea multe "documente" imagistice nu au mai ajuns până la noi, putem, în schimb, reconstitui măcar aproximativ modul în care scenele biblice erau înfățișate în biserici. Asta în primul rând datorită unui manual de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
lumii, cel crescut în moravuri mai alese, le mustră cu asprime"89 (s.m.). Nu ceea ce urmează ne interesează aici, ci atitudinea autorului, modul în care înțelege el să se plaseze într-o situație incomodă, sensibilă. Cantemir are de ales între retorica de protocol pe care astfel de împrejurări o reclamă de regulă (mult mai convenabilă) și obiectivitatea obligatorie într-un demers care se vrea științific. De aceea simte nevoia să mărturisească de la bun început dificultatea în care se află și să
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Corbul și deznodământul narațiunii există o inadecvare fundamentală, căci în final ținta nu este atinsă, cu alte cuvinte eroul "nu-și îndeplinește misiunea" și nu-și biruiește dușmanul, deși contrariul este afirmat, declarat, anticipat pe toate "căile" imaginarului și ale retoricii"90. Inorogul acceptă să se împace cu tiranul Corb și se consolează prompt cu o poziție diplomatic avantajoasă, dar oricum nu categoric victorioasă. Este un compromis, dar e limpede că mai mult nu e posibil într-o lume lipsită de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
misiune de a relua, cu amănunte și în cea mai bună tradiție retorică, întreaga poveste a conflictului dintre Inorog și Corb, dintr-o perspectivă care convine spiritului justițiar al cărții. Discursul acesta, situat spre finalul romanului, preia funcția perorației din retorica pe care Cantemir și, după el, personajele favorite, o stăpânesc atât de bine. De altfel, întregul roman este construit conform unei structuri retorice, nu epice, cum s-a mai spus. Șoimul se dovedește nu doar un inițiat în ale filosofiei
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
care Cantemir și, după el, personajele favorite, o stăpânesc atât de bine. De altfel, întregul roman este construit conform unei structuri retorice, nu epice, cum s-a mai spus. Șoimul se dovedește nu doar un inițiat în ale filosofiei, eticii, retoricii, logicii, dar și un orator desăvârșit, de mare talent și convingere. Rolul său nu este cel de a-l convinge pe Corb, ticălos irecuperabil, ci pe cititor. De aceea, discursul său face apel la teme și motive la care, din
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
absent din adunare)"25. După ce și-a îndeplinit rolul, Liliacul mai joacă o carte înainte de a se retrage definitiv din scenă. El definește poziția insului independent, autocefal, care nu are nevoie nici de viclenie, nici de diplomație, nici măcar de învățătura retoricii pentru a-și impune punctul de vedere, câtă vreme se situează de partea adevărului (căci, comentează autorul într-o paranteză, "cuvântul drept din gura proastă ieșind, pre cuvântul cu meșterșug din gura ritorului scos astupă"26). Întrebat, în cele din
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
pentru Literatură, Bucureti, 1969, p. 37: Fondul de idei va rămâne, tot timpul, mai important ca splendoarea verbală și cuvântul va continua să fie un semn ce nu trădează o frumusețe și o muzicalitate intrinseci". 22 Mircea Anghelescu, "Barocul și retorica persuasiunii în Istoria ieroglifică", în vol. Scriitori și curente, Editura Eminescu, București, 1982, p. 44. 23 Idem, p. 45. 24 Idem, p. 46. 25 Idem, pp. 46-47. 26 Adriana Babeți, Bătăliile pierdute. Dimitrie Cantemir. Strategii de lectură, Editura Amarcord, Timișoara
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
p. 46. 25 Idem, pp. 46-47. 26 Adriana Babeți, Bătăliile pierdute. Dimitrie Cantemir. Strategii de lectură, Editura Amarcord, Timișoara, 1998, p. 156. 27 Ibidem. 28 Idem, p. 157. 29 Fapt demonstrat de Gabriel Mihăilescu, Universul baroc al "Istoriei ieroglifice" între retorică și imaginar, Academia Română, Fundația Națională pentru Știință și Artă, Institutul de Istorie și Teorie Literară " G. Călinescu", București, 2002, pp. 120-132. 30 Doina Curticăpeanu, Orizonturile vieții în literatura veche românească, Editura Minerva, București, 1975, p. 154. 31 D. Cantemir, op. cit
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
pentru Literatură, Bucureti, 1969, p. 37: Fondul de idei va rămâne, tot timpul, mai important ca splendoarea verbală și cuvântul va continua să fie un semn ce nu trădează o frumusețe și o muzicalitate intrinseci". 58 Mircea Anghelescu, Barocul și retorica persuasiunii în Istoria ieroglifică, în vol. Scriitori și curente, Editura Eminescu, București, 1982, p. 44. 59 Idem, p. 45. 60 Idem, p. 46. 61 Idem, p. 46-47. 62 Adriana Babeți, Bătăliile pierdute. Dimitrie Cantemir. Strategii de lectură, Editura Amarcord, Timișoara
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
p. 46. 61 Idem, p. 46-47. 62 Adriana Babeți, Bătăliile pierdute. Dimitrie Cantemir. Strategii de lectură, Editura Amarcord, Timișoara, 1998, p. 156. 63 Ibidem. 64 Idem, p. 157. 65 Fapt demonstrat de Gabriel Mihăilescu, Universul baroc al "Istoriei ieroglifice" între retorică și imaginar, Academia Română, Fundația Națională pentru Știință și Artă, Institutul de Istorie și Teorie Literară " G. Călinescu", București, 2002, p. 120-132. 66 Doina Curticăpeanu, Orizonturile vieții în literatura veche românească, Editura Minerva, București, 1975, p. 154. 67 D. Cantemir, op. cit
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
și această proză rezultată din flecăreală trebuie înțeleasă pe fundalul unui raport specific cu literatura. Când poate un poet să aleagă dacă face poezie din "literatură" sau din vorbire, conversație, rostire - adică din non-literatură? Când se poate alege între o retorică și o tehnică a spontaneității? Pentru marea majoritate a scriitorilor opțiunile sunt limitate și nu ajung niciodată atât de departe. Un autor născut în 1890, educat în școală cu poeziile lui Eminescu, hrănit în adolescență de noul val al sensibilității
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
reevaluare bruscă a existentului. Nu e nimic de recuperat, nimic de "învățat". Capitalul simbolic nu trebuie importat și localizat, el e altundeva. Genialitatea face să basculeze sistemul valorilor literare: literatura nu trebuie căutată în nomenclatoarele de autori consacrați, nici în retoricile savante predate în academii, ci în practicile cotidianului, în ceea ce comunitatea deținea fără să știe, într-un interval de inconștiență a colectivității. E o cultură care se descoperă bogată fără să facă nimic diferit. De aceea politicile genialității au aspect
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
loc central în mai multe culturi ale geniului, atât în Franța secolului al XVII-lea, cât și în Germania secolului al XVIII-lea. În plus, dezvoltarea acestui loc comun în cultura franceză s-a petrecut într-un moment în care retorica nu fusese încă discreditată. Mitologia geniului literaturii/ limbii franceze a fost lansată în secolul al XVI-lea, concepută ca doctrină în cursul secolului al XVII-lea și a funcționat ca un argument strategic pentru impunerea internațională a culturii franceze în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
internațională a culturii franceze în secolul al XVIII-lea. Această conjunctură istorică a permis dezvoltarea unei expresii riguros descriptive a "limbii ca literatură". În dezbaterile Academiei franceze dintre 1635 și 1690, acestei idei i s-a dat consistența unei veritabile retorici, cu indicații precise asupra resurselor limbii capabile de literatură și asupra modurilor în care ele pot fi angajate în producția operelor. În condițiile în care multe dintre doctrinele genialității sunt aluzive sau imprecise în privința tehnicilor pe care le presupun, această
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
înțelege mizele tehnice ale "geniului limbii" avem excelenta cercetare a lui Gilles Siouffi care a analizat dezbaterile Academiei franceze din 1635-1637 și 1670-1690. Acesta a arătat că pentru angajarea gramaticii în problemele literaturii a fost nevoie de o contestare a retoricii. Motivul se înțelege ușor: retorica era "știința" literaturii, arta specializată în producția de opere, care venea în prelungirea unei tradiții latine și orice aplicare, chiar în franceză, era resimțită ca o poziționare subalternă față de o literatură majoră. Ideea de conecta
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
limbii" avem excelenta cercetare a lui Gilles Siouffi care a analizat dezbaterile Academiei franceze din 1635-1637 și 1670-1690. Acesta a arătat că pentru angajarea gramaticii în problemele literaturii a fost nevoie de o contestare a retoricii. Motivul se înțelege ușor: retorica era "știința" literaturii, arta specializată în producția de opere, care venea în prelungirea unei tradiții latine și orice aplicare, chiar în franceză, era resimțită ca o poziționare subalternă față de o literatură majoră. Ideea de conecta literatura direct la limba franceză
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
în producția de opere, care venea în prelungirea unei tradiții latine și orice aplicare, chiar în franceză, era resimțită ca o poziționare subalternă față de o literatură majoră. Ideea de conecta literatura direct la limba franceză implica o emancipare de sub tutela retoricii, pentru a arăta că se pot face opere fără intermedierea unei științe hegemonice, transnaționale. Această critică a vizat două aspecte ale retoricii: ideea de ornare, de procedeu adăugat la materia lingvistică și ideea de alegere, de parcurs multiplu al expresiei
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
subalternă față de o literatură majoră. Ideea de conecta literatura direct la limba franceză implica o emancipare de sub tutela retoricii, pentru a arăta că se pot face opere fără intermedierea unei științe hegemonice, transnaționale. Această critică a vizat două aspecte ale retoricii: ideea de ornare, de procedeu adăugat la materia lingvistică și ideea de alegere, de parcurs multiplu al expresiei spre sens. Prin contrast, "geniul limbii" va acționa în raport cu literatura ca o constrângere și ca reducere a tehnicii creatoare la un dat
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
fel caracteristic de obișnuințele vorbitorilor, ea trebuie să se exprime ca lege de fier în operele pe care le generează. A vorbi și a face literatură trebuie să fie două activități solidare, conținute într-un singur gest. De aceea, dacă retorica exhibă procedeul, geniul limbii îl va camufla: a produce literatura pe baza practicilor comune ale limbajului înseamnă să constați emergența operei în sânul unei realități fără structuri specializate pentru literatură. Să descoperi figuri "ca din greșeală", acesta e idealul poeticii
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de miturile care modelează imaginația lingvistică, cât și de posibilitatea de a le atribui unor instituții și instanțe sociale. În cazul geniului francez, calitățile limbii capabile de literatură sunt determinate de două criterii. În primul rând, e vorba de concurența retoricii, principala referință polemică a "geniului". Ea impune identificarea unei activități figurale specifice limbii comune, în căutarea acelor figuri pe care vorbitorul le comite involuntar. Autorii se bazează de fapt pe eliminarea caracterului facultativ al retoricii, practicând un soi de retorică
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]