5,013 matches
-
-cultivarea sugestiei; cu ajutorul acesteia sunt puse În evidență stări sufletești inedite, nedefinite, de melancolie și plictis; - cultivarea sugestiei muzicale, a sonorității verbale; - existența sinesteziei (perceperea simultană a unui ansamblu de senzații, auditive, vizuale etc.). Apărut ca o reacție Împotriva poeziei retorice a romanticilor și a impersonalității reci a parnasienilor, simbolismul dispune de o estetică proprie. Jean Moreas publica, la 18 septembrie 1886, În suplimentul literar al ziarului Le Figaro, o scrisoare intitulată Le Symbolisme, devenită manifestul literar al noii mișcări. În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de colaboratori ai oamenilor de stat moderni. ISR și-a propus și a reușit să devină un stimulent de gândire politică, un antidot împotriva inerției și a lenei de a gândi în materie politică și socială, a clișeelor, a „figurilor retorice și frazeologiei „indolente” în care trăiește și este „înecat” cetățeanul. Soluția optimă propusă de Gusti, în acest scop, a fost autoorganizarea competențelor în cadrul unui institut privat de utilitate publică, care aduce un element de „suplețe și devotament” ce adesea lipsește
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
antievreiești virulente și a măsurilor antisemite inițiate și aplicate de autoritățile militare române în colaborare cu cele germane, în timpul operațiunilor militare desfășurate în Basarabia, Bucovina de nord și Transnistria s-au înregistrat numeroase atrocități îndreptate împotriva populației evreiești 52. Inclusiv retorica antisemită a mareșalului Ion Antonescu s-a radicalizat treptat după izbucnirea conflictului sovieto-german. Amploarea pierderilor înregistrate de armatele române pe câmpul de luptă, respectiv rezistența înverșunată, pe alocuri chiar fanatică, opusă de trupele sovietice, l-au determinat pe mareșal să
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
susținere a "Clauzei" pentru România atît din partea cîtorva congresmeni, cît și din partea președintelui. Fiind întrebat dacă discutase cu senatorul Jackson, Ceaușescu a răspuns afirmativ și a încercat să schimbe subiectul. La întrebările privind amendamentul Jackson-Vanik, el a răspuns în mod retoric: Ce ați spune dvs. și poporul american dacă alte țări ar introduce la legile lor amendamente care să condiționeze relațiile cu Statele Unite de rezolvarea unor probleme interne ale SUA?"1624 Ceaușescu și-a petrecut restul zilei întîlnindu-se cu reprezentanți ai
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
legate de drepturile omului și de minoritățile etnice. Ceaușescu a arătat clar, încă de la început, că "în ceea ce privește drepturile omului... trebuie să pornim de la respectarea independenței și a neamestecului în treburile interne ale altor țări". El a pus presei o întrebare retorică: Cine altcineva s-ar putea ocupa de numeroasele probleme legate de drepturile omului din Statele Unite decît guvernul SUA?" Cît despre problema minorităților etnice, el i-a descris pe acuzatori ca pe niște "persoane răuvoitoare care au fugit din țară... și
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
anunțul președintelui. "Agerpres" califica amenințarea lui Reagan ca fiind nejustificată. "Este o formă a presiunilor exercitate de americani și a amestecului lor în treburile interne ale României și nu poate fi acceptată"2227. Nu se preciza, însă, în această afirmație retorică, dorința României de a rupe relațiile cu Washingtonul. Pe 30 martie, Milton Rosenthal a avut o întrevedere cu Ceaușescu. Președintele delegației Statelor Unite la Consiliul Economic Româno-American se întîlnea în calitate de turist cu președintele român. Cu toate acestea, aducea un mesaj din partea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
masă și să rămână agățate de forme mai vechi de organizare care le-au adus succese în trecut, chiar dacă o asemenea rezistență avea să se dovedească ca fiind dezavantajoasă pe termen lung" (Ramirez și Boli, 1987, p. 4); c) construirea retorică a educației, cale urmată în acele state care s-au grăbit să legifereze obligativitatea educației primare, dar, în ciuda declamațiilor în acest sens, nu au fost în stare să își concretizeze la nivel faptic angajamentele de ordin juridic. Cazurile care configurează
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
legislației în realități concrete, sunt Grecia, Italia, Portugalia și Spania. Cu un procent de doar 6,9 la sută din disponibilul populațional angrenat în circuitul sistemului de învățământ public primar în 1870, România se încadrează, neîndoielnic, în grupul statelor constructoare retoric a educației. Luând aminte de discrepanța majoră dintre forma juridică (Legea instrucțiunii publice adoptată la 1864) și fondul efectiv (rata înrolării de 6,9 la sută în 1870), devine cu atât mai inteligibilă lamentația maioresciană exprimată sub chipul "formelor fără
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
instrucțiunii publice adoptată la 1864) și fondul efectiv (rata înrolării de 6,9 la sută în 1870), devine cu atât mai inteligibilă lamentația maioresciană exprimată sub chipul "formelor fără fond" ca teorie sociologică a modernității românești. Dincolo de acest start fals, retoric, în durata lungă a procesului de construire a statului-națiune românesc, autoritățile politice s-au angajat cu consecvență progresivă în realizarea efectivă a sistemului național de educație. Tabel 8. Evoluția ratei de înregimentare a populației școlare în învățământul primar în context
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
observabilă nu doar între diferite volume publicate în aceeași perioadă, ci chiar și în interiorul unui singur manual. Lucrarea lui O. Tafrali (1935) constituie un exemplu elocvent în acest sens. Având ca principii călăuzitoare "sobrietatea și preciziunea în expunere, fără înfloriri retorice sau poetice" (p. 3), manualul destinat clasei a VIII-a este străbătut de un spirit critic, pe alături necruțător. Cu privire la "Ideea Unirii Principatelor", Tafrali introduce distincția critică între "conștiința unității [etnice a] neamului" și "ideia unirei [politice]". Urmează apoi o
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
este acest deziderat. Alți autori, în schimb, reușesc să fie consecvenți într-o măsură mai considerabilă. O. Tafrali (1935), anunță că va fi ghidat în expunerea sa istorică de principiile "sobrietății și preciziunii", și că vă evita resortul la "înfloriri retorice sau poetice", și va reuși să se și țină de cuvânt, întrucât narativa sa este aproape de arhetipul naționalismului critic. În locul glorificării măreției eroice a trecutului românesc, D.D. Patrașcanu (1937) este deplin conștient de statutul minor și locația periferică a istoriei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
tactica concesiilor politice, Hervé a împins raționamentul socialist până la consecințele sale logice ultime. Iar concluzia terminală, singura autorizată de logica principiilor politice, este necesitatea doctrinară a antipatriotismului socialist. Personaj controversat până la extrem, provocateur prin vocație și demagog exersat în artificii retorice, Hervé și-a asigurat notorietatea publică printr-un gest profanator care a oripilat sentimentele pătrunse de smerenie ale patrioților francezi: a arborat drapelul național tricolorul într-un morman de bălegar. Scrierile sale violente la adresa autoritățile publice ale celei de-a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
despre "lupta românilor pentru eliberarea țării" sub Mihai-Vodă Viteazul (Almaș, 1994, pp. 35, 45, 52, 63). Impresia lăsată este că întregul popor român s-a raliat sub călăuzirea războinică a marilor săi conducători, ceea ce evident nu a fost cazul. Emisiunea retorică a literaturii didactice se cristalizează și în ideea de unitate belică a tuturor românilor, care au strâns rândurile în "frontul antiotoman" în fruntea căruia s-au ridicat, succesiv, Iancu de Hunedoara, Vlad Țepeș, Ștefan cel Mare și, împlinind vremelnic "visul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]