5,386 matches
-
Mato Grosso, Brazilia. 120 de vorbitori/20 de vorbitori (surse diferite). Câteva caracteristici de tip acuzativ. Se pare că ergativul provine din nominalizare. În enunțurile nonminimale, în special în narațiune, limita dintre clasa nominală și clasa verbală este foarte puțin rigidă. TSAGA − Vezi ENGA. TSEZ (DIDO) Limbă nakh-daghestaneză vorbită de aproximativ 7 000/15 000 (surse diferite) de oameni, în nord-estul Caucazului. Lipsește o tradiție scrisă. Limbă pro-drop, cu centru final și cu morfologie ergativă. A poartă cazul ergativ, iar S
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
doilea pol de atracție: melodiile posedau astfel, fie o notă dominantă (numită corda di recita sau repercussio, pe aceasta desfășurându-se, de exemplu, declamarea psalmilor), fie o notă finală (finalis) distinctă. În perioada carolingiană s-a formulat, deci, o grilă rigidă de opt moduri, în cadrul căreia au fost clasificate toate cântecele gregoriene: sau, mai exact, opt tipuri de scări muzicale, formate din diferite succesiuni de tonuri și semitonuri, și caracterizată fiecare de o proprie finalis și de o proprie repercussio. Însă
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
creșterea insatisfacției acestora. Apare astfel riscul ca organizația să se afunde într-o stare cronică de rigiditate, în care exigența de control generată de insatisfacția clienților întărește reacția de apărare a membrilor organizației, care ia forma unui comportament și mai rigid, birocratic, orientat exclusiv spre conformarea la norme și reguli, indiferent la necesitățile specificate ale clienților. Figura 6.2. Dinamica unei organizații în fața dificultăților cu clienții (apud March și Simon, 1964) unde: — = circuite intenționate și ---= circuite neintenționate Corecție. Sistemul poate însă
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
apud March și Simon, 1964) unde: — = circuite intenționate și ---= circuite neintenționate Corecție. Sistemul poate însă dezvolta și un circuit amortizor, care îl împiedică să evolueze spre o stare de rigiditate completă. Se dezvoltă o insatisfacție specifică a clienților față de comportamentul rigid, birocratic, care exercită presiuni asupra organizației să relaxeze exigențele de fidelitate la norme și reguli pentru rezolvarea flexibilă a situațiilor particulare (h). Datorită acestui nou mecanism, sistemul tinde să se stabilizeze într-o stare de echilibru, undeva între starea de
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
le formulează singur sunt, prin natura lor, revizuibile în perspectiva acumulării de cunoștințe. Mai mult, el se dedică dezvoltării de cunoștințe și tehnici de tip științific în jurul opțiunilor „utopice”. Spiritul științific critic îl împiedică să transforme idealul într-o schemă rigidă, dogmatică, imună la infirmare. Știința aduce activității practice nu numai cunoștințe și instrumente, ci și spirit critic, oferindu-i prin aceasta mobilitate, flexibilitate, deschidere spre dezvoltare. Tipuri și grade de integraretc "Tipuri și grade de integrare" Integrarea sociologiei în viața
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
În acest capitol am încercat să demonstrez că dimensiunea timp are un rol important în organizarea cunoașterii. Există efectiv discipline atemporale și discipline temporale. Dacă perspectiva temporalității este distinctă în analiza unor sisteme, ar fi eronat totuși să trasăm granițe rigide. În sociologie, de exemplu, cu greu am putea vorbi despre o știință generală atemporală și o știință generală temporală. Teoria evoluției sociale reprezintă mai degrabă un capitol al teoriei generale a societății. Am utilizat aici termenul de disciplină mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
În același timp, cheltuielile publice. În plus, au fost adoptate prin lege unele măsuri de combatere a evaziunii fiscale. Analizându-se veniturile publice din punct de vedere al sensibilității conjuncturale s-a constatat că ele pot fi Împărțite În venituri rigide (inelastice) și venituri sensibile (elastice). Sensibilitatea acestora În raport cu mișcările ciclice ale economiei este dependentă, pe de o parte, de baza impunerii, adică de alegerea obiectului impozabil și, pe de altă parte, de tehnica fiscală folosită. Experiența crizei din 1929-1933 a
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
lucrurile permite eludarea oricăror întrebări privind interpretările, tratamentul și pertinența teoriei. Acordând o mai mare valoare analizei sensului conduitelor și a unui aparat psihic, modelul psihodinamic neglijează observarea datelor comportamentale și cele privind condițiile de mediu. El construiește o imagine rigidă a comportamentului, lipindu-i o etichetă simptomatică și scoate din câmpul conștiinței studiul interacțiunilor dintre subiect și mediul său. Modelul nu reține decât ipoteze cauzale psihogenetice care se referă la entități interne sau constructe de natură tautologică sau analogică. Astfel
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
indică o viață sexuală care, de la început, pune probleme, un comportament disfuncțional anxiogen și tensiuni la nivelul cuplului legate de „rigiditatea” afectivă a subiectului. Abordând tratamentul disfuncției, terapeutul trebuie, probabil, să se informeze asupra relațiilor din cadrul cuplului și asupra cognițiilor „rigide” ale subiectului. Fiecare acțiune desfășurată la acest nivel antrenează modificări în totalitatea sistemului. Dacă partenerul feminin aderă la o terapie de comunicare, impactul emoțional al disfuncției este atenuat la subiect, ceea ce se repercutează asupra probabilității apariției comportamentului disfuncțional (frecvență sau
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
sau stimulii care îi declașează neliniștile și anxietatea. El evită situațiile stresante, imediat ce apare un risc inacceptabil în legătură cu persoana sa sau cu cei pe care dorește să-i protejeze, atitudine care îl conduce, în mod frecvent, la adoptarea unor comportamente rigide care să-l ajute să-și controleze viața sa și pe cea a celorlalți. Evitarea cognitivă Cum neliniștea este, ea însăși, un declanșator al anxietății și al altor emoții dezagreabile, pacienții încearcă, în același timp, să alunge aceste preocupări cu ajutorul
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
direct accesibil conștiinței individului (monolog interior, gând automat, gând dihotomic, atribuire). In sfârșit, aceste gânduri induc emoții și comportamente corespunzătoare. O tulburare a prelucrării informației Depresia este astfel văzută ca o tulburare a prelucrării informației în cadrul căreia prezența schemelor negative rigide și excesive sfârșesc prin a genera concluzii - gânduri -exagerat de negative, însoțite de corolarul lor emoțional și comportamental de descurajare, care consolidează schema depresivă. Descrierea terapiei Caracteristicile terapiei Terapia care rezultă din această analiză este structurată atât în ceea ce privește ședințele cât
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
terapiei pe baza schemelor, pentru a preveni recăderile și a acționa asupra respondenților parțiali. Dezvoltarea teoriei schemelor Teoria în legătură cu schemele a urmat aceeași cale de diversificare ca și teoria centrată pe axa I. Ideea în sine a unor scheme preexistente, rigide sau nu, conduce la definirea dimensiunilor personalității. In această optică, schemele depresogene și schemele caracteristice tulburărilor de personalitate clinică se situează pe un continuum, elementele discriminante fiind, în mod esențial, unele criterii cum ar fi rigiditatea, capacitatea de acces și
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
permit, pe termen scurt, controlul manifestării dureroase a schemei dar, pe termen lung, nu permit schemei să se adapteze unei noi realități. Din contra, manifestarea lor consolidează schema sub forma unor mecanisme de cercuri vicioase prin aspectul lor excesiv și rigid. Cele trei mecanisme de coping ale lui Young Insă, în timp ce schemele reprezintă percepția subiectivă a mediului precoce, coping-urile au avut o valoare adaptativă în mediul traumatizant inițial dar au supraviețuit utilității lor. Young descrie trei mecanisme de coping care sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
analitică a tradițiilor deterministe de explicare cauzală a fenomenelor sociale (legi cauzale de tip geografic, biologic, istoric, psihologic), cu un adaos necesar de contrapondere subiectivă (motivarea afectivă și rațională a voinței sociale), având funcția de a relaxa și relativiza cauzalitatea rigidă, mecanicistă. Spre deosebire de explicațiile deterministe oferite de „sociologiile parțiale”, unde apariția cauzei este întotdeauna urmată de producerea efectului, modelul cauzal gustian este conceptualizat în termeni de condiționare, în care cauza clasică apare sub ipostaza de virtualități, indeterminare, probabilitate, fascicul de posibilități
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
susține că succesiunea modurilor de producție în teritoriile care formează România nu urmează schema clasică elaborată de istoricii francezi ai Restaurației și dezvoltată de Marx. Evoluția istorică în teritoriile românești a fost specifică și nu poate fi înțeleasă prin aplicarea rigidă a schemei marxiste a succesiunii modurilor de producție. În sprijinul teoriei sale aduce și unele argumente din cadrul teoriei marxiste, dar care nu i-au convins pe marxiștii ortodocși. În cadrul acestor polemici teoretice, Henri H. Stahl își elaborează contribuția științifică cea
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
timp limitat (4 minute) pe o foaie de hârtie 15 adjective legate de organizația din care fac parte. Cei în cauză au notat trei categorii de adjective, pornind de la afirmația „Organizația mea este...”: adjective negative, critice sau ostile: dezinteresată, închisă, rigidă, conformistă, haotică, autoritară, săracă, nemotivantă, sordidă, dezorganizată, haotică, nevalorizantă, pesimistă, neimplicată, conflictuală, ineficientă, neprofesionistă, delăsătoare, înceată, hiperbirocratică, neinteresată de oameni etc. adjective neutre din punctul de vedere al încărcăturii emoționale: interesantă, sistematizată, obiectivă, necesară, medie, profesionistă, mulțumitoare etc. adjective pozitive
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
industrial, culminând cu forma de organizare matriceală. La sfârșitul secolului XX, pe fondul consacrării schimbării de paradigmă în teoria organizațiilor, devin însă clare atât limitele ierarhiei, cât și pertinența alternativei reprezentate de organizația bazată pe cunoaștere. În locul unei structuri piramidale rigide și susceptibile de comportamente predictibile, omniprezentă până atunci, apare o diversitate de forme structurale non-ierarhice, în general de tip rețea; comportamentele tipice pentru actorii din cadrul lor sunt de factură antreprenorială, dar ele pot întruni atributele profesionismului managerial, chiar dacă piramida ierarhică
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
și pe plan internațional, de prezența unor organizații inteligente, cu capacități avansate de gestionare a competențelor lor colective ca surse de performanță. Întemeierea pe cunoaștere a organizațiilor contemporane este inevitabilă, decurge dintr-un nivel de complexitate sistemică ce depășește limitele rigide ale ierarhiilor tradiționale și antrenează apariția de configurații și practici organizaționale nonierarhice; din evoluții strict inerțiale, de natura autoorganizării, pot rezulta, cel mult, soluții insulare, eventual articulate ad hoc; în schimb, obținerea de sisteme integrate, viabile, presupune intervenție transformatoare asupra
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
existentă, ca și celelalte sisteme construite. Putem să ne gândim astfel la: structuri organizatorice plate, mai flexibile; echipe interdisciplinare care lucrează în cea mai mare parte pe proiecte; exploatarea pe scară largă a tehnologiei informaționale; sisteme de control mai puțin rigide; fluxuri de informații vehiculate intens pe verticală, orizontală și oblic; autocontrol ce se amplifică substanțial; autonomie decizională și operațională sporită. Structura organizatorică este proiectată și funcționează de o manieră care reflectă specificul organizațiilor bazate pe cunoștințe. Întâlnim structuri organizatorice plate
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
acestei politici publice de ajustare sunt: o este apanajul guvernului (prin intermediul, îndeosebi, al ministerului finanțelor); o este aplicabilă pe piața bunurilor și serviciilor (adică asupra economiei reale); o se referă cu precădere la ajustarea dezechilibrelor macroeconomice interne; o este relativ rigidă: modificarea ei este dificilă și lentă (procesul bugetar este un proces relativ complicat și birocratic); o este relativ eficace: aplicarea ei este asigurată prin forța legii; o efectul aplicării politicii fiscale este imediat (din punct de vedere normativ nu există
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
instrumentul non-discreționar al politicii fiscale este activat de atingerea autonomă a unui prag programat al fenomenului economic controlat; o instrumentul discreționar al politicii fiscale are un caracter explicit, în timp ce instrumentul non-discreționar al politicii fiscale are un caracter implicit; o caracterul rigid al politicii fiscale discreționare este permanent, în timp ce caracterul rigid al politicii fiscale non-discreționare se manifestă doar în faza de proiectare a politicii fiscale, nu și în faza de implementare (funcționare); o în principiu, politica fiscală discreționară nu generează lag-uri între
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
autonomă a unui prag programat al fenomenului economic controlat; o instrumentul discreționar al politicii fiscale are un caracter explicit, în timp ce instrumentul non-discreționar al politicii fiscale are un caracter implicit; o caracterul rigid al politicii fiscale discreționare este permanent, în timp ce caracterul rigid al politicii fiscale non-discreționare se manifestă doar în faza de proiectare a politicii fiscale, nu și în faza de implementare (funcționare); o în principiu, politica fiscală discreționară nu generează lag-uri între normare și producerea efectelor normative, în timp ce politica fiscală non
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
fiscale, puternic prociclică. În sfârșit, perioada 2009-2010 caracterizează o economie din nou puternic dependentă de intrările de fluxuri de capitaluri externe, dar nevoită să răspundă cu o consolidare fiscală puternică, bazată mai ales pe reducerea cheltuielilor bugetare, la rândul lor rigide. Tabelul 2.2 Analiza finanțării creșterii economice și a răspunsului de politici macroeconomice în România pentru perioada 1990-2010 Perioadă Rata medie de creștere economică Creșterea economică cumulată de-a lungul perioadei Capitaluri străine Răspunsul de politici 1990-1992 -9,1 -25
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
implementării lor în România Am analizat în capitolele anterioare faptul că România ultimilor 22 de ani a intrat în cercul vicios al politicilor fiscal-bugetare prociclice. Cu un grad de discreționarism ridicat, lipsite de programare bugetară multianuală, caracterizate de cheltuieli bugetare rigide și sporuri mici de venituri la bugetul de stat, cu repartizare neuniformă a cheltuielilor bugetare de-a lungul anului ș.a., politicile fiscal bugetare ale României au făcut față dificil atingerii obiectivului de creștere a sustenabilității finanțelor publice. De aceea, consider
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
plăgi arteriale uscate, care apar în traumatismele de război. Absența hemoragiei se explică prin retractarea puternică a capetelor secționate, tunica internă se răsfrânge în lumenul arterial iar spasmul supraadăugat contractă puternic artera care se transformă într-un cordon subțire și rigid. Sunt prezente semne de ischemie acută. 12.4.2.2. Fiziopatologia Fenomenele fiziopatologice sunt dependente de tipul, mărimea, sediul și importanța leziunii vasculare, de timpul scurs de la accident până în momentul examinării ca și de eficiența mecanismelor de compensare circulatorie. Efectele
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]