6,128 matches
-
pe aproape 9 pagini. În Micul dicționar academic (MDA), care renunță la citate dar numerotează separat sensurile și subsensurile, acestea ajung să fie 90! Seamă este unul dintre cuvintele de origine maghiară care au intrat în fondul principal lexical al românei; sensurile etimonului său - magh. szám ("număr, socoteală") - explică cu destulă ușurință evoluțiile semantice petrecute în română; și alte cuvinte din sfera semantică a evaluării numerice formează expresii similare: a lua în calcul, a ține cont etc. În 1883, Hasdeu a
A se băga în seamă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11771_a_13096]
-
literară: a se băga în seamă. Desigur, construcția modifică locuțiunea preexistentă a băga în seamă, care nu avea utilizare reflexivă, ci strict tranzitivă: "Tot mănăstiri să croiești, dacă vrei să te bage dracii în samă" (Creangă, Dănilă Prepeleac). Există în română un paralelism interesant între construcția a băga de seamă "a observa", în care agentul uman suferă mai curînd experiența pasivă a unui stimul extern, și a băga în seamă "a da atenție", în care componenta intențională e mult mai puternică
A se băga în seamă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11771_a_13096]
-
Rodica Zafiu Un mijloc modern de simplificare a structurilor gramaticale este cuvîntul plus, folosit cu rol de conjuncție sau ca element component al unei locuțiuni conjuncționale. Plus - preluat din locuțiuni străine, dar dezvoltînd în română noi valori și utilizări (provenite și din calitatea sa de nume al semnului aritmetic al adunării) - asociază cu ușurință, în limba vorbită, elemente și structuri diferite din punct de vedere morfo-sintactic, pe care cu greu le-ar putea articula alte
Plus că... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11747_a_13072]
-
particulare de interes ale autorilor, supradimensionîndu-le), ar putea fi oricînd tradus ca introducere în pragmatică, în orice altă limbă. Merită semnalat și aspectul terminologic al cărții: care validează impunerea unor termeni și sintagme, propune soluții ingenioase, cît mai firești în română, pentru sintagme mai ales din engleză pe care de multe ori avem tendința, din comoditate, de a le păstra ca atare sau de a le calchia în mod mai mult sau mai puțin transparent: "acte verbale", "condiții de reușită", "acțiuni
Pragmatismul pragmaticii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13689_a_15014]
-
un nume celebru. în italiană, evoluția pare să se fi produs de la sensul artistic al termenului (o operă de artă semnată e una de valoare certă); în franceză, de la marca distinctivă (griffe, în sens primar "zgîrietură"). Termenul firmă provine în română din germană, conform DEX-ului, dar poate fi și de sursă franceză; cuvîntul francez firme (cu sensul "întreprindere, societate comercială") vine din englezescul firm, legat la rîndul său, ca și germ. Firma, de italienescul firma "semnătură". E posibil ca adjectivul
"De firmă" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14356_a_15681]
-
definiția "admirator entuziast, pasionat, al unei vedete, al unei mișcări artistice; simpatizant"); cuvîntul provine din engl. fan (abreviere din fanatic) și a intrat și în alte limbi (franceză, italiană ș.a.), o dată cu răspîndirea anumitor manifestări ale culturii de masă moderne. în româna actuală, mai ales în limbajul publicistic, îl găsim în mod curent, folosit pentru pentru a-i desemna pe admiratorii vedetelor muzicale, dar și pe cei ai sportivilor și chiar ai politicienilor (tendința de lărgire a uzului substantivului fan, deja observată
"Fane" și "fănițe" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16717_a_18042]
-
prin propria luare de cuvânt (un fel de "îmi permiteți?"). Substantivul scuză este un împrumut modern (din secolul al XIX-lea) din italiană, așa că nu e de mirare că a adus cu sine o serie de construcții specifice; adaptate în română într-un mod care, cum se vede, nu este încă întru totul acceptat. Cea mai lipsită de ambiguități ar fi exprimarea eliptică și exclamativă, cu intonația de rigoare: Scuze!
Îmi cer scuze... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8013_a_9338]
-
Premiul Academiei Române, pentru Viața lui Vasile Alecsandri (Piru se aștepta să fie premiat tratatul său, Literatura română veche): Cert e că, de atunci, Georgel n-a mai fost nici Gheorghe, Nicolescu nici Niculescu (numele său de la naștere), nici măcar profesor de română (ŤAscultă, dragă, ce-ți spun: e profesor de geografie.ť) Măcar să-l fi făcut avocat, căci, la un an după ce absolvise Facultatea de Litere și Filosofie, G. C. N. terminase și Dreptul. Cît privește teza de doctorat, luată, în 1944
În fața și-n spatele camerei (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11673_a_12998]
-
fii un tătic la fel de destoinic precum Brad Pitt” (mediafax.ro); „dorel cel destoinic” (zarzarica.blogspot.com); „Intrarea pe strada Cerbului a fost blocată de un «șofer destoinic»” (prinbrasov. com). Foarte interesantă e, în cazul lui destoinic, diferența de uz dintre româna din România și cea din Republica Moldova. În textele moldovenești, destoinic e destul de des folosit, de exemplu în discursul politic - „Lupu este destoinic să fie președinte” (politik.md); „Cred că la funcția de președinte al Curții Supreme de Justiție trebuie ales
Destoinic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4879_a_6204]
-
destoinice de muncă și viață, salarii și pensii destoinice” (e-democracy.md) - sau în cel sportiv: „Am prestat un joc destoinic , dar ne-a lipsit concentrația” (moldfootball.com). Și mai surprinzătoare e apariția lui destoinic ca adverb (ipostază extrem de rară în româna veche): „Sper să facem o figură bună, să reprezentăm destoinic Moldova” (moldfootball.com); „Aleksei Vorobiov va face tot posibilul să reprezinte destoinic Rusia la Eurovision” (romanian.ruvr.ru); „Băieții au evoluat destoinic” (moldova.sports.md). Sensurile extinse și posibilitatea de
Destoinic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4879_a_6204]
-
abstracte pot fi explicate atât prin conservarea valorilor lexicale din limba veche, cât și prin influență rusă. În fine, există texte a căror sursă nu e clară și care ar putea fi pur și simplu traduceri rizibile, imposibile semantic în româna standard și în care contextul modern contrastează comic cu conotațiile învechite ale lui destoinic: „Casino Barcelona - cel mai destoinic joc în cazinou!” (casino-barcelona.net/ro); „Locuri de muncă destoinice europene” (labor-capital.org).
Destoinic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4879_a_6204]
-
pentru demonstrația ce va urma, stă mărturie acestei frumuseți. Se înșiruie, așadar, într-un cuprins, la rândul lui conceput "în oglindă", cu două părți simetrice (Peripețiile oglinzii în lumea Alisei și Peripețiile Alisei în lumea oglinzii), 12 autori și 12 române. Liviu Rebreanu, H.P. Bengescu, Camil Petrescu, Anton Holban, G. Ibrăileanu, M. Blecher, Ștefan Bănulescu, Gabriela Adamesteanu, George Bălăită, Radu Petrescu, Mircea Cărtărescu, Gheorghe Crăciun. Majoritatea textelor alese sunt cunoscute chiar unui cititor mediu, nu doar criticului literar. De aici, un
Femeia lângă oglindă by Adriana Babeti () [Corola-journal/Journalistic/17675_a_19000]
-
literatură. Destul de complicată este problema componentei turcești a argoului românesc, pentru că presupune o distincție, în practică greu de făcut, între două situații. În argou se pot identifica unele cuvinte de origine turcă îndepărtată, care au fost de fapt preluate din româna standard ori din variantele ei învechite, populare sau regionale, și asimilate argoului prin schimbare de sens. Pot însă exista și cuvinte preluate de argou direct din turcă, în perioade de bilingvism, de intense legături și schimburi balcanice. Doar în cazul
Zulitor sau julitor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8816_a_10141]
-
ne- are alt sens principal decît baza de derivare (nebun, nesimțit), se folosește mult mai mult decît aceasta (nenorocire), sau are alte disponibilități gramaticale - de exemplu, folosirea adverbială (neapărat) ori formarea unui plural (nedreptăți). Există cîteva construcții cu negație tipice românei popular-familiare: la nesfîrșit, în neștire; specifică este și structura cu supinul, echivalentă cu un derivat în -bil (de necrezut = incredibil), ca și îmbinarea dintre prepoziția pe și forma participială de feminin-neutru plural: pe nesimțite, pe nevăzute etc. Ne- reduce propoziții
Ne-nimic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12262_a_13587]
-
neaoș; se deschide o sticlă de bere; ideea este că, și ieri, și azi, berea "Bucegi" i-a fost aproape românului. Este înduioșătoare preocuparea pentru puritatea limbii de care dă dovadă C.N.A. Ea îmi aduce aminte de un profesor de română care nu se împăca deloc cu limbajul mai verde al personajelor lui Preda și ne întreba retoric: Ați remarcat voi ceva asemănător la Sadoveanu?". Totodată îmi amintește de comportamentul cenzurii comuniste din ultima perioadă a regimului, cînd nu mai avea
Trivialitate sau imoralitate? by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15308_a_16633]
-
hîrtie velină, reproduceri și fotografii (inedite, nedatate, fără indicarea sursei!). Pe autori îi prezintă laudativ Dan Ciachir. Textul este plin de generalități și de enormități. Din nou, e vorba despre un Pseudo-Cioran. În plus, un oarecare Florin Avram traduce din româna de la Humanitas (la rîndul ei, o traducere!) în franceza în care au fost scrise paginile filosofului: mai e nevoie să spun ce iese de aici? Toate acestea fac din respectiva bijuterie un gablonț veritabil", constată sarcastic dl. Vartic. Mes amis
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15383_a_16708]
-
din Timișoara. răspunsuri juridice Dna Steliana Beca, Timișoara. Deocamdată hotărârea pronunțată în cazul afacerii Cosmeticon nu este definitivă, ea putând fi atacată de cei implicați cu recurs, acesta urmând a fi judecat de Înalta Curte de Casație și Justiție a Românei (actuala denumire a Curții Supreme de Justiție). În dispozitivul hotărârii pronunțate de Curtea de Apel Timișoara se arată că despăgubirile urmează a fi plătite din banii blocați în conturile din străinătate ale inculpaților, precum și din sumele ce se vor obține
Agenda2004-5-04-dialog () [Corola-journal/Journalistic/282005_a_283334]
-
rău de tot, nu mai putea fi resuscitată decât cu forța armată și aceea a învățământului, profesorii au devenit un fel de sub-brigadieri, iar elevii niște argați debili ai țăranului român care, altfel, ocupa multe pagini glorioase în manualele de română și istorie. Trimiși, ca o disprețuită carne de tun, mereu acolo unde lucrurile erau mai ingrate și efortul mai inutil, profesorii români au acumulat o imensă doză de resentiment. Nu mă miră că majoritatea susținătorilor partidelor extremiste provin tocmai din
Teoria formelor fără fonduri by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17366_a_18691]
-
burse și călătorii subvenționate de autoritățile culturale din diferite țări. L. V.: În acest context al exilului literar: Mircea Eliade, care pentru publicul ceh este de departe cel mai cunoscut scriitor român, a fost tradus în limba cehă ori din română (beletristică și memorii), ori din franceză și din engleză (lucrări de istorie a religiilor). Nu de mult, cititorii noștri au făcut cunoștință cu Norman Manea care explică, în romanul sau autobiografic Întoarcerea huliganului, că pentru el, patria sa este limba
Dumitru Țepeneag: „E nevoie de Europa unită, fie și cu toate dezavantajele ei“ by Libuse Valentova () [Corola-journal/Journalistic/7250_a_8575]
-
de 200%. Voi merge mâine, pentru a doua oară în șase luni, să deschid operațiunile - am fost invitat, evident - la bursa din Londra, pentru că, așa cum în urmă cu șase luni listarea Romgaz a fost cea mai mare listare din istoria Românei, acum Electrica a devenit cea mai mare listare. Dumneavoastră înțelegeți care e semnificația când bursa din Londra invită un prim-ministru al României - nu s-a mai întâmplat niciodată - pentru cea mai mare listare, în sensul că au venit niște
Electrica, listată la bursa din Londra. Ponta merge în Marea Britanie by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/50070_a_51395]
-
placheta Coloane albe (dintre multele sale volume aș aminti pe cel din 1945, Turnuri). Dar lirismul e bine controlat în aceste amintiri fericit întitulate Între Capșa și Corso, atestînd deprinderea în ale prozei, verificată și prin cele ale sale două române istorice din 1961 și 1962. De altfel, memorialistica e, prin natura ei, elegiaca și profund subiectivă, încît poezia și proza de evocare ale autorului fac casă bună într-o carte de amintiri, s-o spun dintru început, remarcabilă. E drept
Memorialistică savuroasă si instructivă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18037_a_19362]
-
copil, putin la trup, dar cu mișcări, necontenit nervoase și iuți și atins de surditate că invalid de război. În 1934, cînd l-a cunoscut mai îndeaproape memorialistul, publicase marile sale piese de teatru, volumul de versuri, cele două celebre române și altele. În același an ajunge redactor la nou-înfiintata Revista Fundațiilor Regale, unde îi publică două poezii și memorialistului. Era unanim stimat, dar cunoscîndu-i-se orgoliul nemăsurat, prieteni și adversari îi făceau multe farse, care îi înveninau viața, dramaturgul și prozatorul
Memorialistică savuroasă si instructivă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18037_a_19362]
-
dintre regizorii sunt câștigători ai premiului BAFTA, doi fiind și laureați ai premiului Emmy. Pe 26 noiembrie va avea loc proiecția filmului "Plăceri vinovate", în regia lui Julie Moggan. Filmul durează 86 de minute și ne prezintă un scriitor de române de dragoste , care vrea doar să fie singur, un fotomodel care pozează pentru romanticele coperți ale acestor cărți, dar care nu a avut o relație de dragoste de mai mulți ani, o cititoare hotărâtă să transforme în realitate poveștile din
"Plăceri vinovate" la MȚR by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/80707_a_82032]
-
cititoare hotărâtă să transforme în realitate poveștile din române, o altă cititoare care își modelează așteptările după întâmplările citite. Lumea cărților ajunge să fie o evadare. Doar una dintre editurile britanice de profil vinde anual peste 200 de milioane de române de dragoste, în 109 țări.
"Plăceri vinovate" la MȚR by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/80707_a_82032]
-
înainte de ianuarie 1990 și am căzut într-un colocvialism verbal subcultural, pe care mulți îl asimilează cu dezinvoltura, cu revolta împotriva tuturor regulilor și coercițiilor imaginabile, altfel spus - cu libertatea." Și Mihai Zamfir găsește aceeași explicație pentru starea actuală a românei vorbite pe stradă dar și la televizor și nu vede (cu umor englezesc) în asta o nenorocire: "O limbă nu a fost niciodată frumoasă ori urîtă decît după un criteriu arbitrar, situat prin definiție în afara ei. Din moment ce imba română interjecțional-sexualizată
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9283_a_10608]