5,379 matches
-
de la drepturile de scutire, însemna că ea rămâne la dispoziția și în slujba domnului, fără amestecul proprietarului. Noi nu avem deci o oaste feudală”" (P. P. Panaitescu). "Oastea cea mică" este așa numita curte, constituită în principal din boieri și săteni privilegiați, datori să se afle la dispoziția domnului, cu arme, cât mai repede cu putință. Din această oaste făceau parte categorii precum "plăieși", datori a apăra trecerea peste munți, și "opăcinașii", care aveau obligația de a furniza vâslași. Prezența mercenarilor
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
lor de către români . În secolele XV-XVI numeroși sași și maghiari din Transilvania au continuat să se stabilească în spațiul extracarpatic. După încercarea generalului Nikolaus von Buccow să-i încorporeze pe secui în nou-createle regimente de grăniceri, soldată cu opoziția unor săteni și represiuni din partea autorităților, care au culminat cu Masacrul de la Siculeni din anul 1764, zeci de mii de secui trecând Carpații și stabilindu-se în Moldova. În secolul al XIX-lea guvernul maghiar a decis colonizarea maghiarilor din Moldova în
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]
-
în particular a celor de pe moșii. După Răscoala Țărănească din 1907, Sadoveanu a trimis un raport Ministrului Educației de la acea vreme, Spiru Haret, informându-l despre starea sistemului de educație de la țară și problemele pe care trebuiau să le înfrunte sătenii din Moldova. „Arendașii și proprietarii, fără deosebire de naționalitate, își bat joc de munca romanului. Toți surtucarii satului, primari, notari, scriitorași, mulg fără rușine, fără mila, aceasta vaca lăptoasă. Se adaogă la aceștia și preotul - care aproape în toate părțile
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
era aprobată de papă, fiind împotriva revoluției. Pentru prima dată, contrarevoluția, mișcarea care urmărea să răstoarne revoluția, a primit sprijin de masă, fiind anterior susținută doar de regaliști și emigranți. În zonele fervent catolice, puțini clerici au depus jurământul. Multi săteni s-au plâns că Adunarea încerca să schimbe religia, mai ales când preoții refractari au fost destituiți. Ostilitatea față de revoluție se va transforma ulterior într-un război civil. Cluburile politice s-au format imediat după întrunirea Stărilor Generale în mai
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
alături de numeroase blocuri și baruri. Aici se află și un parc în care de obicei se amenajază anual sau mai des un circ sau alte lucruri destinate divertismentului. Cartierul Avram Iancu din Salonta s-a format prin anii 1930-1940. Mulți săteni din Budureasa și împrejurimi au primit holde (terenuri) în această zonă și astfel s-au stabilit aici. Consiliul Local al municipiului Salonta, ales în 2004, este compus din 17 consilieri:
Salonta () [Corola-website/Science/296634_a_297963]
-
7 august 1858 prin care era recunoscută autonomia țării. În 1860 au fost aprobate înființarea universităților de la Iași și București printr-un decret redactat de poetul Dimitrie Bolintineanu. În august 1864 a fost publicată legea rurală, însoțită de proclaatie către sătenii clăcași, a cărei autor era Mihail Kogălniceanu, prin care clacă era desființată. Au fost concepute codul civil și codul penal și legea obligativității învățământului primar. A fost organizată armata națională. Dar fiind speriați că domnitorul avea să instaureze un regim
Renașterea națională a României () [Corola-website/Science/296814_a_298143]
-
foarte repede steagurile domnești, cete ale micilor proprietari. Boierii aveau și ei propriile lor cete de oșteni, alături de slugi și curteni ce formau mică oaste. Țăranii și orășenii care erau apți să poarte o armă formau oastea cea mare. Toți sătenii, exceptând cei scutiți prin privilegii domnești, trebuiau să vină la război. Aprovizionarea se desfășura din teritoriul prin care trecea armata, iar câștigul soldaților era pradă. Boierii purtau zale și armur, țăranii aveau arcuri și săgeți, sulițe și săbii realizate în
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
comuna Dobrun din județul Olt s-a întâmplat un caz asemănător cu cel din Marotinu de Sus. O familie și-a dezgropat mortul, i-a scos inima, au ars-o și i-au băut cenușa. La sfârșitul anului 2003, șase săteni din satul Marotinu de Sus au dezgropat cadavrul unui consătean, i-au luat inima, au ars-o, iar cenușa amestecată cu apă i-au dat-o să o bea unei fete bântuite. În 2009 a fost realizat filmul Strigoi, regia
Strigoi () [Corola-website/Science/296924_a_298253]
-
religioasă. Se crede că nici o persoană nu ar trebui să petreacă această noapte de una singură, atât timp cât este noaptea în care noul an, reprezentat de copil, se naște, iar vechiul an, reprezentat de bătrânul obosit, e înlocuit. Pe 31 decembrie, sătenii merg cu plugul din casă în casă pentru a ura lumea de Anul Nou, dorindu-le un "prosper nou an" ("La mulți ani!"). Pe 1 ianuarie, copiii aruncă semințe de grâu peste pragul vecinilor, urându-le prosperitate și "semănare bună
Tradiții românești () [Corola-website/Science/296922_a_298251]
-
arhaicelor asociații rituale dintre animale și cultul cvasiuniversal al soarelui. Există și un cuvânt generic pentru aceste obiceiuri: "mascații". Recuzita, măștile, costumele sunt pregătite din vreme. Mai ales măștile sunt cele care vorbesc cel mai mult despre imaginația și umorul săteanului român. Anume meșteri s-au specializat în confecționarea lor, ele devenind cu timpul adevărate podoabe de artă populară. Faptul că aceste obiceiuri se practică la cumpăna dintre ani este justificat de simbolistica zilei de 31 decembrie, care in gândirea populară
Tradiții românești () [Corola-website/Science/296922_a_298251]
-
aramaică vestică locuiesc în toată țara, în special în marile centre urbane, pe când asirienii locuiesc în special în nord și nord-est (Homs, Aleppo, Qamishli, Hasakah). Mulți (în special grupul asirian) încă păstrează dialecte neo-aramaice ca limbi scrise și vorbite, pe când sătenii din Ma'loula, Jubb'adin și Bakh'a încă păstrează aramaica vestică. Al doilea cel mai mare grup etnic din Siria sunt kurzii. Ei constituie în jur de 9% din populație, sau aproximativ 1.6 milioane de oameni. Cei mai mulți kurzi
Siria () [Corola-website/Science/298145_a_299474]
-
pe actorul Max Schreck. <br>Numele contelui Dracula este schimbat aici în contele Orlok, din cauză că regizorul filmului, F.W. Murnau nu putuse obține la acea vreme acordul autorului pentru ecranizare. Numele de "Nosferatu" seamănă evident cu vorba "nesuferitu" prin care sătenii români de odinioară evocau Dracul. Dracula (film din 1958), un film britanic în regia lui Terence Fisher. Ecranizarea propriu-zisă a romanului (cu numele eroului neschimbat) se filmează în 1931 - horror-ul clasic "Dracula", avându-l în rolul principal pe actorul
Contele Dracula () [Corola-website/Science/298226_a_299555]
-
frecventează cârciumile flamande și ia parte la petreceri populare. Lumea țăranilor, cel mai puțin atinsă de convențiile impuse de comportament și etichetă, devine pentru Bruegel sursa principală de inspirație. Adesea, îmbrăcat în straie țărănești, dându-se drept o rudă sau sătean, ia parte la petrecerile lumii satului, unde observă atent și face nenumărate schițe. "Tinerele fete stau aici în compania flăcăilor... Niciun argument rațional, nicio decizie solidă nu ar putea ține piept acelui ritm, acelei muzici, acelor glasuri tandre de femei
Pieter Bruegel cel Bătrân () [Corola-website/Science/298272_a_299601]
-
relelor. Colaborarea susținută în presă, de la publicațiile de prestigiu ("Convorbiri literare", în anii de participare la Junimea, "Convorbiri critice" și "Viața românească", după 1900, "Timpul", "Constituționalul", "Epoca"), dar și în publicații mai obscure cărora nu le-a refuzat sprijinul ("Gazeta săteanului", în care au apărut "" și "La hanul lui Mânjoală"), l-a făcut pe Caragiale să abordeze diverse genuri publiciste precum reportajul și interviul, articole politice și foiletoane cu tematică și alură stilistică diferite: Prin modul de a scrie și prin
Ion Luca Caragiale () [Corola-website/Science/297104_a_298433]
-
Independență. Restul moșiei rămânând în proprietatea statului, a fost dat în arenda lui Ion Ceroșanu. În anul 1899 s-a făcut o noua împroprietărire cu drept de răscumparare pe termen de 5 zile. Întrucât terenul nu era suficient pentru toti sătenii și ca sa nu se creeze nemulțumiri, improprietărirea s-a facut sub formă de loterie, prin tragere de bilete. În urma acestei împroprietăriri rămân puține loturi în capul viilor, numite “brațuri”, unele cultivate, altele folosite ca pășune pentru vite. Arendașul acestor “brațuri
Vânju Mare () [Corola-website/Science/297201_a_298530]
-
atestat documentar la 1475 ca fiind proprietate a vistiernicului de Suceava, Nicolae Drăgan. Pe moșia Drăgăneștilor au apărut ulterior mai multe sate, printre care: Rădoaia, Izvoare (Drăgăneștii-Noi), Sacarovka, Nikolaevka, Kirilovka, Valea-Rădoii, Valea-Norocului (Glückstal, colonie germană) ș.a. Datorită rezistenței opuse de săteni regimului comunist, biserica cu hramul Sf. Nicolae nu și-a închis ușile nici în timpul prigoanei antibisericești. În sat deasemenea s-a păstrat, chiar și în timpul U.R.S.S., tradiția târgului la Podul cel Mare la care vin țăranii din întreaga regiune
Județul Bălți (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/297189_a_298518]
-
parte la școala parohială din sat și o parte în clasa învățătoarei Șevcenko în școala de stat din Kalinovka. În memoriile sale, Hrușciov scrie că Șevcenko era o libercugetătoare, iar faptul că nu se ducea la biserică îi deranja pe săteni. Când o vizita fratele ei, tânărul Nikita primea de la el cărți interzise de regimul țarist. Ea l-a încurajat pe Nikita să continue școala, dar precaritatea finanțelor familiei nu i-a permis. În 1908, Serghei Hrușciov s-a mutat în
Nikita Sergheevici Hrușciov () [Corola-website/Science/298048_a_299377]
-
și, loial principiilor bolșevice, a refuzat să permită intrarea sicriului soției sale în biserică. Cum la Kalinovka intrarea în cimitir se făcea exclusiv prin biserică, a cerut ca sicriul să fie ridicat peste gardul cimitirului, ceea ce a produs rumoare între săteni. Prin intervenția unui prieten, Hrușciov a fost numit în 1921 director adjunct pentru afaceri politice la mina Rucenkovo din regiunea Donbas, unde lucrase înainte. La acea vreme erau încă puțini bolșevici în zonă, mișcarea fiind divizată de Noua Politică Economică
Nikita Sergheevici Hrușciov () [Corola-website/Science/298048_a_299377]
-
din punct de vedere istoric, au avut un impact semnificativ în modelarea culturii chineze. Elemente ale acestor trei sisteme de credință sunt de multe ori încorporate în tradiții religioase populare sau folclorice. O sondare a opiniei, făcută în 2008, a sătenilor din mediul rural, din șase provincii, a evidențiat faptul că: Un sondaj realizat de Horizon Research Consultancy Group, în 2007, a remarcat faptul că persoanele care se identifică drept budiștii alcătuiesc 18 - 19% din populația adultă din China, în timp ce creștinii
Republica Populară Chineză () [Corola-website/Science/298086_a_299415]
-
desființându-se relațiile feudale în agricultură și procedându-se la o împroprietărire a țărănimii clăcașe. Prin Legea rurală din 14/26 august 1864, peste de familii de țărani au fost împroprietărite cu loturi de teren agricol, iar aproape alți de săteni au primit locuri de casă și de grădină. Țăranii împroprietăriți au devenit contribuabili la bugetul de stat, rezultând astfel o lărgire a bazei de impozitare. Fragmentarea terenurilor și lipsa utilajelor agricole moderne au dus la scăderea producției agricole în următorii
Alexandru Ioan Cuza () [Corola-website/Science/297432_a_298761]
-
nos", "Fata craiului din cetini", "Draga mamei", "Dragoste păcurărească". Ioan Slavici, directorul "Tribunei", îl caută personal la Cluj pentru a-l atrage în redacția revistei și pentru a stabili cu el o eventuală colaborare. Publică la revista din Gherla "Cărțile săteanului român", continuă să tipărească în "Tribuna" povești și basme versificate ("Fulger", "Brâul Cosânzenii", "Tulnic și Lioara)", corespondează cu Slavici, care îl cheamă la Sibiu, în redacția ziarului. Din vara anului 1887 poetul începe să lucreze ca redactor la "Tribuna", inaugurându
George Coșbuc () [Corola-website/Science/297547_a_298876]
-
incintă puteau face față unor asedii prelungite, adăpostind întreaga populație a satului. Astfel, cum e cazul la Prejmer sau la Sânpetru, fortificațiile cuprind cămări care pe timp de pace erau folosite ca hambare iar pe timp de război puteau adăposti sătenii (la Prejmer, fiecare familie din sat avea propria sa cămara în incinta fortificației). În ceea ce privește edificiile propriu-zise ale bisericilor, acestea au fost adaptate în general unor funcții defensive. Toate bisericile sunt fie bazilici romanice, fie biserici cu navă unică, în stilul
Biserici fortificate din Transilvania () [Corola-website/Science/296759_a_298088]
-
se simte deloc pregătit să omoare un om cu care în definitiv, nu are nimic de împărțit, amână acest lucru cât poate de mult. Chiar prea mult, încât părinții încep să îl preseze, simținu-se jenați de vecini și de ceilalți săteni, deoarece fiul lor nu este suficient de curajos încât să-și răzbune propriul frate (care a fost ucis de Zef în urmă cu aproximativ un an de zile, pentru a-și răzbuna și el, la rândul lui, fratele). Lucrurile se
Aprilie spulberat () [Corola-website/Science/316975_a_318304]
-
îndeplini o promisiune făcută cât încă era în viață. "Doruntina", singura fată din cei zece copii ai familiei "Vranj", s-a căsătorit la mare distanță de satul părintesc, tocmai în Boemia. Pentru că mama fetei ("Doamna mamă" - cum i se adresau sătenii) nu a fost de acord cu plecarea acesteia, fiindu-i frică de singurătate, "Kostandin" - unul din băieți, i-a jurat că i-o va aduce acasă din depărtări în clipa în care va simți că are mare nevoie de ea
Aprilie spulberat () [Corola-website/Science/316975_a_318304]
-
Nicolae Pop - Atanase Oniga din Munții Țibleșului, Maramureș, grupul Vasile Popșa din Ieud, precum și alte grupări mai mici. Pavel Aranici sesizează că cea mai bună cale pentru lichidarea „bandelor” era să le „blocheze resursele”, adică să taie legătura „bandiților” cu sătenii care îi aprovizionau, îi țineau la curent cu acțiunile Securității, îi ajutau și îi adăposteau. În acest scop, Aranici a dispus măsuri de o duritate extremă. Într-un interviu din 1992, citat de Marius Oprea în cartea „Șase feluri de
Pavel Aranici () [Corola-website/Science/317019_a_318348]