5,506 matches
-
mai mult era arta unei comunități, decora clădiri, imortaliza evenimente majore, eroi naționali sau clienți bogați. Sculptorul cioplea piatra, materialul sau turna bronz. În secolul XX s-au rupt surprinzător de repede și brusc aceste tradiții. Lucrările celui mai mare sculptor al secolului XIX, Auguste Rodin, doar insinuează aceste schimbări. Viziunea măreață a lui Rodin despre frumusețea umană și energie ne face să-l privim ca pe un artist tradițional, însă arta lui se dovedește a fi modernă datorită utilizării texturilor
Sculptura secolului al XX-lea () [Corola-website/Science/321557_a_322886]
-
nu are nici o obligație față de lumea exterioară. Cubismul a fost la început o mișcare în pictură, dar a fost urmată foarte repede de sculptură: însuși Picasso a realizat sculpturi cubiste din anul 1909 și nu după mult timp au apărut sculptori emeriți ca Jacques Lipchitz (1891-1973). Cubismul a fost urmat la scurt timp și de alte curente: futurismul, constructivismul, dadaismul, care și-au trăit epoca de aur înaintea primului război mondial. Două efecte importante, însă aparent contradictorii, au influențat sculptura modernă
Sculptura secolului al XX-lea () [Corola-website/Science/321557_a_322886]
-
aur înaintea primului război mondial. Două efecte importante, însă aparent contradictorii, au influențat sculptura modernă: arta populară și eleganța funcțională a mașinilor moderne. La începutul anilor 1900, europenii au început să aprecieze frumusețea și forța artei altor culturi, mai ales sculptorilor popoarelor din Africa tribală și din insulele Oceanului Pacific. Aceasta a încurajat sculptorii secolului XX să se îndeparteze de realismul superficial și să transmită trăiri, sentimente elementare, mistere, prin arta lor. Arta primitivă a avut un efect foarte mare asupra americanului
Sculptura secolului al XX-lea () [Corola-website/Science/321557_a_322886]
-
influențat sculptura modernă: arta populară și eleganța funcțională a mașinilor moderne. La începutul anilor 1900, europenii au început să aprecieze frumusețea și forța artei altor culturi, mai ales sculptorilor popoarelor din Africa tribală și din insulele Oceanului Pacific. Aceasta a încurajat sculptorii secolului XX să se îndeparteze de realismul superficial și să transmită trăiri, sentimente elementare, mistere, prin arta lor. Arta primitivă a avut un efect foarte mare asupra americanului Jacob Epstein (1880-1959). Primitivismul a îndemnat numeroși sculptori să-și simplifice formele
Sculptura secolului al XX-lea () [Corola-website/Science/321557_a_322886]
-
Oceanului Pacific. Aceasta a încurajat sculptorii secolului XX să se îndeparteze de realismul superficial și să transmită trăiri, sentimente elementare, mistere, prin arta lor. Arta primitivă a avut un efect foarte mare asupra americanului Jacob Epstein (1880-1959). Primitivismul a îndemnat numeroși sculptori să-și simplifice formele și să se apropie cât mai mult de abstractul pur. Așa a fost și cu Hans Arp (1987-1966), care a realizat sculpturi de piatră șlefuite, care păreau doar pietre extrem de mari, dar care dădeau o impresie
Sculptura secolului al XX-lea () [Corola-website/Science/321557_a_322886]
-
pietre extrem de mari, dar care dădeau o impresie captivantă de viu-organic. Românul Constantin Brâncuși (1876-1957) a creat statui de bronz aerodinamice, cu supratețe șlefuite, de exemplu renumita serie de Păsări, care în ciuda formelor liniare, clare inspiră mister. Cel mai mare sculptor englez al secolului, Henry Moore (1898-1986) a creat modele simplificate sau abstracte, ale căror cavități, spații interioare au uluit de multe ori publicul. Futuriștii italieni, de pildă Umberto Boccioni, au lucrat intr-un spirit total opus. Ei au redat dinamismul
Sculptura secolului al XX-lea () [Corola-website/Science/321557_a_322886]
-
deja operă de artă. Argumentările de acest fel au condus la declarații de genul: orice poate fi artă dacă e făcut de artiști. Revoluția din artă, incepută de dinaintea anilor 1914 a eliberat fiecare creator proeminent. Mulți dintre cei mai talentați sculptori ai secolului XX au reprezentat tot universul uman în creațiile lor, dar au desfigurat sau au simplificat formele fără ezitare. Această tendință genrală, numită expresionism, caracterizează și opera lui Alberto Giacometti (1901-1988), ale cărui statuete, de grosimea unei lame, cuprinse
Sculptura secolului al XX-lea () [Corola-website/Science/321557_a_322886]
-
acceptat tot mai mult sculptura modernă. Pionierul sculpturilor metalice David Smith care lucrase ca sudor cu ani în urmă a colorat câteva din creațiile sale, această practică fiind preluată de Anthony Caro, care a apărut în anii 60 ca proeminent sculptor englez de metale. La sfârșitul anilor 50, pop-art-ul a devenit cel mai cunoscut curent artistic. A apărut în diferite domenii, a fost voit modern, dar nu a redat mașina, ci perioada culturii consumatorului. Creații caracteristice au fost cutiile de bere
Sculptura secolului al XX-lea () [Corola-website/Science/321557_a_322886]
-
așezate în jurul cercului 12 busturi de marmură la distanțe egale, pe postamente identice, paralelipipedice, de 2,40 metri înălțime tăiate în piatră de Muscel, reprezentând 12 scriitori și oameni de cultură români. Fiecare nume de scriitor e însoțit de numele sculptorului, inscripționat discret în lateralul busturilor: La inaugurare, pe locul ocupat acum de Ion Creangă se afla bustul lui Octavian Goga, dăltuit de Ion Jalea. După 1944, prezența în spațiul public a unui bust al lui Goga devenise inoportună (Goga a
Rotonda scriitorilor () [Corola-website/Science/321614_a_322943]
-
Creangă, Eminescu, Enescu, la care se adaugă monumentul lui Ion Ionescu de la Brad. În Canada, la Hamilton, Ontario, există „Rotonda scriitorilor români din exil”, cu busturile lui Aron Cotruș, George Donev, Vasile Posteucă, Mircea Eliade și Vintilă Horia, realizate de sculptorul Nicăpetre.
Rotonda scriitorilor () [Corola-website/Science/321614_a_322943]
-
și Ferdinand. La concurs a participat și Constantin Baraschi, proiectul său fiind acum expus la Muzeul județean de artă din Ploiești. Concursul a fost câștigat în ambele cazuri de către Oscar Han dar comanda a fost acordată până la urmă pentru execuție sculptorului croat Ivan Meštrović, pentru ambele monumente. Statuia ecvestră a regelui Carol I al României, realizată de Ivan Meštrović, a fost inaugurată la 10 mai 1939, pe atunci Ziua Națională a României, în prezența regelui Carol al II-lea al României
Statuia ecvestră a lui Carol I din București () [Corola-website/Science/321624_a_322953]
-
uniformă de consilier regal. Festivitățile sunt încheiate cu un banchet. În noaptea de 30 spre 31 decembrie 1947, imediat după ce Regele Mihai a semnat abdicarea forțată și România a devenit Republica Populară Română, comuniștii au dat jos de pe soclu statuia. Sculptorul Dimitrie Demu, care a asistat la demolarea statuii primului rege al României, relatează cele văzute: După demolare, statuia mutilată a ajuns din Piața Palatului în curtea "Pirotehniei armatei", devenită ulterior "Garajele Grozăvești". Mai târziu, statuia a fost topită, iar din
Statuia ecvestră a lui Carol I din București () [Corola-website/Science/321624_a_322953]
-
relatează cele văzute: După demolare, statuia mutilată a ajuns din Piața Palatului în curtea "Pirotehniei armatei", devenită ulterior "Garajele Grozăvești". Mai târziu, statuia a fost topită, iar din bronzul ei a fost turnată Statuia lui Lenin din București , realizată de sculptorul Boris Caragea, care a stat în parcul din fața Casei Scânteii din 21 septembrie 1960 până în 3 martie 1990, când clădirea fusese deja redenumită Casa Presei Libere. Există informații, neconfirmate însă prin documente, că nu întreaga statuie a fost topită, ci
Statuia ecvestră a lui Carol I din București () [Corola-website/Science/321624_a_322953]
-
topită, ci doar Regele Carol I, calul fiind păstrat și "reciclat" în "Statuia generalissimului Aleksandr Suvorov", din satul Dragosloveni, statuie ecvestră, terminată în 1957 de Marius Butunoiu și inaugurată în 1959, considerată a fi prima reprezentare ecvestră realizată de un sculptor român. Monumentul se află pe un pinten de deal, la intersecția șoselei E 85 cu DJ Dumbrăveni. Este monument istoric și este înscris în LMI 2004 cu nr.cod VN-III-m-B-06582. Comuniștii nu au prevăzut că dl. Meštrović, stabilit în Statele Unite
Statuia ecvestră a lui Carol I din București () [Corola-website/Science/321624_a_322953]
-
DJ Dumbrăveni. Este monument istoric și este înscris în LMI 2004 cu nr.cod VN-III-m-B-06582. Comuniștii nu au prevăzut că dl. Meštrović, stabilit în Statele Unite, va da în judecată Statul Român pentru daunele provocate operei sale de artă. La sesizarea sculptorului și a UNESCO, a fost declanșată o acțiune judecătorească. Prin sentință internațională, România a fost condamnată la plata unei despăgubiri pentru distrugerea unei opere de patrimoniu. Autoritățile vremii credeau ca nu vor putea fi obligate la plată, dar au fost
Statuia ecvestră a lui Carol I din București () [Corola-website/Science/321624_a_322953]
-
fost început în martie 2007 de municipalitate, după ce în luna decembrie 2006, consilierii generali au aprobat HCGMB 254/2006 în care se prevedea amplasarea statuii lui Carol I în Piața Revoluției, adică locul unde fusese amplasată o sculptură realizată de sculptorul croat Ivan Mestrovici și care a fost distrusă în 1948 de comuniști. Executarea statuii i-a fost atribuită sculptorului Florin Codre, care, în 1976-1978, a realizat statuia lui Avram Iancu, amplasată la Târgu Mureș . Deși Ministerul Culturii aprobase inițial un
Statuia ecvestră a lui Carol I din București () [Corola-website/Science/321624_a_322953]
-
în care se prevedea amplasarea statuii lui Carol I în Piața Revoluției, adică locul unde fusese amplasată o sculptură realizată de sculptorul croat Ivan Mestrovici și care a fost distrusă în 1948 de comuniști. Executarea statuii i-a fost atribuită sculptorului Florin Codre, care, în 1976-1978, a realizat statuia lui Avram Iancu, amplasată la Târgu Mureș . Deși Ministerul Culturii aprobase inițial un proiect pentru statuia ecvestră al lui Carol I, ce urma să fie amplasată în Piața Victoriei, respectiv în spațiul
Statuia ecvestră a lui Carol I din București () [Corola-website/Science/321624_a_322953]
-
(n. 18 aprilie 1943, Brașov) este un sculptor român, creator de artă monumentală, cascador și crescător de cai de rasă. Este autorul primului film românesc de ficțiune a cărui finanțare s-a realizat din inițiativă privată, după 1989: „Șobolanii roșii”. A realizat Statuia ecvestră a lui Carol I
Florin Codre () [Corola-website/Science/321640_a_322969]
-
vizionat de 673.347 de spectatori în cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31 decembrie 2014 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. În 2009, sculptorul Florin Codre creștea peste 200 de cai în patru ferme din Franța, Germania și România. Interviuri
Florin Codre () [Corola-website/Science/321640_a_322969]
-
renovată și resfințită de către un sobor de preoți în frunte cu arhiepiscopul Pimen Zainea al Sucevei și Rădăuților, după două sute de ani de la momentul primei târnosiri. Înaltul ierarh a dezvelit bustul lui Mihai Eminescu, amplasat în curtea bisericii, realizat de sculptorul botoșănean Marcel Mănăstireanu, și a sfințit Casa documentară Vasile Eminovici. În acel an, satul Călinești-Cuparencu a fost inclus în circuitul Festivalului Literar „Mihai Eminescu”. Biserica "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil" din Călinești-Cuparencu este construită din piatră, având formă de cruce
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Călinești-Cuparencu () [Corola-website/Science/321682_a_323011]
-
se poate ajunge fie de la stradă, pe o alee străjuită de meri, fie din curtea bisericii. În fața casei a fost amplasat un bust din bronz al poetului Mihai Eminescu, pe un bloc masiv de andezit; bustul a fost realizat de sculptorul botoșănean Marcel Mănăstireanu. În semn de apreciere, la 15 ianuarie 2006, Primăria comunei Șerbăuți și revista literară „Țara Fagilor” au acordat diplome de excelență sculptorului Marcel Mănăstireanu „pentru realizarea bustului poetului Mihai Eminescu” și inginerului Florin Usatiuc „pentru edificarea punctului
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Călinești-Cuparencu () [Corola-website/Science/321682_a_323011]
-
al poetului Mihai Eminescu, pe un bloc masiv de andezit; bustul a fost realizat de sculptorul botoșănean Marcel Mănăstireanu. În semn de apreciere, la 15 ianuarie 2006, Primăria comunei Șerbăuți și revista literară „Țara Fagilor” au acordat diplome de excelență sculptorului Marcel Mănăstireanu „pentru realizarea bustului poetului Mihai Eminescu” și inginerului Florin Usatiuc „pentru edificarea punctului documentar «Vasile Eminovici» din satul Călinești Cuparencu, jud. Suceava”. În fiecare an, la 15 ianuarie (aniversarea zilei de naștere a poetului Mihai Eminescu), participanții la
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Călinești-Cuparencu () [Corola-website/Science/321682_a_323011]
-
(n. 20 aprilie 1922, San Remo, Italia - d. 2004) a fost un sculptor, pictor, poet, eseist și traducător român și german. A fost fiul pictorului român Ghelman Lazăr (1887-1976). A absolvit în 1948 al Academia de Artă din București. În anii '50, a fost redactor șef al revistei "Arta Plastică", editată de Ministerul
Dorio Lazăr () [Corola-website/Science/321719_a_323048]
-
că, după 1948, Dorio Lazăr avea să fie asociat aparatului propagandistic. În 1950 s-a organizat un concurs de proiecte pentru o statuie monumentală a lui Iosif Vissarionovici Stalin, concurs la care au prezentat machete în jur de 20 de sculptori. Juriul pentru alegerea câștigătorului era prezidat de Ana Pauker . Anunțul pentru concurs, publicat în ziarul partidului, suna astfel: Expresia dragostei poporului român față de personalitatea ilustrului conducător al socialismului victorios, mareșalul Iosif Visarionovici Stalin, genialul comandant al armatei pașnice a tuturor
Dorio Lazăr () [Corola-website/Science/321719_a_323048]
-
Comitetul pentru Artă și Comitetul de Partid al Capitalei au hotărât să instituie un concurs. Artiștii au datoria patriotică de a se înscrie. Numai arta și talentul unui artist într-adevăr creator vor putea desemna câștigătorul!"". Favorit din cei zece sculptori rămași în concurs după o preselecție era considerat sculptorul Constantin Baraschi, despre care se știa că încă cu câteva luni înainte de Lovitura de stat de la 23 august 1944 ar fi început să modeleze "Monumentul ostașului sovietic eliberator", care apoi a
Dorio Lazăr () [Corola-website/Science/321719_a_323048]