7,756 matches
-
istoriografice. Cristalizarea progresivă a filonului dacic în conștiința romanticilor români, transformată ulterior într-un autentic program cultural al dacismului, a fost examinată minuțios de către O. Babu-Buznea (1979). În stadiu embrionar, dacismul virtual se găsește încă în scrierile Stolnicului Constantin Cantacuzino, singurul din tradiția cronicărească ce nu doar că respinge teza exterminării, susținând în schimb continuitatea dacilor, ci și formulează prima variantă a doctrinei daco-romane a etnogeniei românești. La baza sa stă teza încrucișării celor două popoare combatante în faza postconflictuală a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de suflet și voință de viitor (p. 247), Crainic instituie ortodoxia ca axa spirituală a românității. "Biserica ortodoxă e consacrată de istorie ca Biserica neamului românesc. Statul etnocratic acceptă doctrina ei fără s-o discute" (p. 252). Duhul ortodox este singurul care însuflețește trupul neamului românesc, pecetluind osmoza spiritual-etnică înfăptuită prin interpenetrația ortodoxiei și românismului. Doctrina este consfințită teoretic odată cu publicarea lucrării omonime Ortodoxie și Românism (1939) avându-l ca autor pe teologul națiunii, D. Stăniloae. Teza centrală pe care o
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
proletarii dezmoșteniți și exploatați] diferitelor Patrii se aruncă unii asupra altora cu atâta ură, la prima chemare a stăpânilor lor? Cum pot muncitorii și țăranii germani, francezi, ruși sau japonezi să fie atât de proști încât să nu vadă că singurii lor dușmani sunt cei care în propriile lor Patrii storc de la ei cele mai bune fructe ale muncii lor și trăiesc în lux pe costul lor? Patriotismul este cel care împlinește acest miracol", crescând în școli și armate "bestii [umane
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
la adevărații trădători de patrie - conducătorii reacționari care, în cârdășie cu imperialiștii germani, și-au aruncat țările în toiul războiul, ducându-le în pragul calamității sociale totale. În contradistincție cu falsa retorică patriotardă dinainte de război a acestora, comuniștii au fost singurii care s-au dovedit a fi, prin fapte de arme și curaj, "apărătorii neînduplecați, credincioși și plini de abnegație ai libertății și independenței țărilor lor" (Baltiiski, 1945, nr. 253, p. 1). Experiența celui de-al Doilea Război Mondial este, deci
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
epistemologică enunțată de Platon, aceea de a "decupa realitatea la încheieturile sale" (în Phaedrus). Știm că periodizarea își are locul, pe bună dreptate, după cum punctează J.H. Bentley (1996, p. 749), între cele mai delicate sarcini ale analizei istorice. Nu este singurul care împărtășește această credință. Din același club opinional face parte și B. Southgate (2001), care afirmă că "una dintre primele probleme ale istoricului [...] este să decidă cum și unde să înfigă un cuțit analitic în continuitatea unitară a timpului" (p.
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
românesc, încât până și manualele cu un pronunțat caracter conservator-autohtonist sunt nevoite, sub imperiul programei școlare, să se acomodeze ideii europene. O fac, e-adevărat, la modul subversiv. După ce în prima ediție, manualul coordonat de I. Scurtu (1999) a fost singurul căruia îi lipsea prefața stipulată de programa de învățământ despre "Românii în Europa" - gândită a fixa cadrul de referință european pentru istoria românilor -, ediția a II-a (Scurtu et al., 2001) este îmbogățită cu o astfel introducere (fără a purta
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
inegalităților. În concluzie: pe de o parte, oportunitățile sporite de participare politică se pot traduce printr-o creștere și o răspîndire a instrumentelor de participare politică, votul continuînd să rămînă cel mai folosit dintre aceste instrumente și, în multe cazuri, singurul; pe de altă parte, formele de participare heterodoxă, neconvențională, neregulată au diversificat repertoriul instrumentelor de participare, fiind folosite în primul rînd de indivizi care au recurs deja la formele clasice și le încearcă și pe cele noi, nu înlocuindu-le
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
este mai riguros organizat. Eu eram prins la "Materialism dialectic" și răspundeam de comuna Țibana. S.B.: La colectivul "Materialism dialectic și istoric și aplicarea creatoare de către PCR", unde șef era Stere și adjunct era Bujor, dumneavoastră și Gheorghe Poede erați singurii din licee. D.T.: Probabil eram considerați sânge proaspăt. S.B.: În rest erau fie activiștii clasici, fie profesori, dar toți prinși în structura universitară. În afară de lectorii Comitetului județean, erau și 24 de lectori ai CC al PCR28. Dintre aceștia, 16 erau
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
membri ai diasporei române din Suedia, un participant a solicitat cuvântul și a întrebat: Ce caută acesta aici?", arătând cu mâna la persoana mea. Domnul Corneliu Coposu a răspuns solicitantului, vădit jenat și nervos că "ambasadorul român la Stockholm este singurul diplomat român care s-a comportat în mod corespunzător", menționând că la Paris, Madrid, Roma și în alte capitale ambasadorii români l-au desconsiderat și l-au ignorat; a cerut persoanei care a acționat "într-un mod impertinent" să părăsească
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
a Dasein-ului, revenirea aceasta trebuie ea însăși operată după contabilizarea aspectelor judicative și a celor non-judicative ale analiticii existențiale, așa cum ele au fost scoase la iveală până aici. Înainte, însă, încă o observație: timpul apare la un moment dat ca singurul existențial în stare să-și păstreze sensul dincolo de limitele judicativului: "Timpul devine astfel denumirea premergătoare care abia urmează să fie gândită, cuvântul pentru adevărul ființei care, el înainte de toate, trebuie cunoscut."179 Dar legătura cu non-judicativul se păstrează atât cât
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
într-un mod "non-regulativ", prin raportare la scenariile ei propriu-zis filosofice, adică zenoniene, iar mai târziu, socratice și platoniciene. Propriu-zis regulativ (adică după regulile "gândirii ființei"), două sunt instanțele constituite ontologic: ființa însăși, ca "obiect" adecvat gândirii, poate chiar ca singurul ei obiect propriu, și ne-ființa, ca "obiect" lăsat la o parte ca nesemnificativ, pus într-o astfel de condiție de "gândirea ființei" tocmai pentru că ea, ca o gândire ce gândește ceea-ce-este, s-a "săltat" pentru a atinge acest obiect
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Biologie, cu ocazia Zilelor Universității "Al.I.Cuza". Între organizatori se afla și domnul Mustață, noua mea cunoștință. L-am simțit foarte apropiat de noi, cei de la Chișinău. După Sesiune ne-a condus într o aplicație la Mănăstirea Putna. Era singurul care putea organiza o astfel de aplicație deoarece soția sa, Mariana Mustață era un om al mănăstirii. Organizase un Șantier Național pentru conservarea Mănăstirii și a bunurilor ecleziale din Muzeul mănăstirii împotriva agenților biodeterioratori. Cu această ocazie am cunoscut-o
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
o săltare vioaie a clopoțelului. Sare ca fript și aleargă spre mulinetă strigînd: Mișcă băi, mișcă băi fraților! Somnoroșii săi frați sar ca fripți și apucă să fugă buimaci în altă direcție, dar Victor nu degeaba era profesor universitar. Era singurul care alerga în direcția bună. Trage bățos firul și mulinează. Apoi mulinează și iar trage bățos. Apoi le face pe amîndouă în același timp. Ajung și buimacii săi frați și se reped și aceștia la tras. Plecați de aici ! Nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Ajungem și vedem anunțat zborul. Răsuflu ușurat. Încă o întîrziere de o oră. Ne cunoaștem și bîrfim serviciile aeroportului, compania iberică și tot neamul lor. Se aud tot mai des cuvintele idioți, imbecili și altele asemenea. Așteptăm. Elevul negricios este singurul căruia nu-i pasă. Fetițele mai dau telefon pe acasă ca să nu se îngrijoreze părinții. Apoi se antrenează din nou la hîrjoa nă. Chelul are de scociorît prin alte cotloane de prin nas și tot mai face biluțe. Ochelaristul miroase
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
ZONA DIN CARE PROVIN Stimate domnule Ștefan Cațâchi, sunteți profesor de istorie și geografie la Școala Generală din localitatea Pungești, de un număr însemnat de ani, după ce mai înainte, mai mulți ani, ați fost directorul Căminului Cultural din aceeași localitate, singurul de fapt din această zonă. Având în vedere că mai sunt mulți de prin zonele noastre care nu cunosc personalitățile marcante a culturii și artei ce s-au născut în localitatea Toporăști, fiți amabil și prezentați câteva din personalitățile locului
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
politic care, prin informațiile, memoriile și descrierile țării, a influențat politica imperială față de Bucovina. Educația și cunoștințele acumulate de Vasile Balș au atras atenția noului șef al Administrației militare, generalul Enzenberg, care-l va caracteriza, la 15 iulie 1779, drept "singurul, atât din starea clericală, cât și mirenească, ce și-a însușit prin învățătură și altă limbă decât româna și care s-a specializat în drept și științe"93 la Viena. Între cei doi s-a ajuns la o oarecare colaborare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
m.p. * * * Preasupus Expozeu sau Memoriu A. Între cei de rangul său petiționarul este singurul care, cu prilejul ocupării Bucovinei în anul 1774, a ales să rămână acolo până astăzi și este unic în această privință în ținuturile cezaro-crăiești. B. Este singurul care și-a sacrificat văditele avantaje feudale, care, mai ales după legea din Moldova și din Valahia, sunt legate de proveniența și de rangul său, pentru a oferi sentimentul unui trai sub o stăpânire umanitaristă, schimbând realitatea primelor cu speranța
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
în provinciile din mijloc, și în același timp nu deține produse pe care țările învecinate să nu le aibă în exces și în calitate mai bună. Granițele ei sunt deopotrivă neregulate, nefirești și apăsătoare. Această Bucovină, săracă în bani, are singurul său mare comerț cu Moldova, fiind strâns legată de aceasta prin prisma granițelor, a asprimii cerului, a perimetrelor restrânse, a lipsei unei mulțimi de realizări, precum și prin cea a proprietăților, a limbii, a așezării, a naturii necesităților și a încă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
și altele, chiar mai extravagante, au fost și continuă să fie puse în tribunale. Toate aceste lucruri par atît de noi încît judecătorul, legiuitorul și chiar moralistul lipsit de experiența unor situații comparabile sînt complet dezarmați. Nu însă și etnologii, singurii pe care problemele de genul acesta nu-i iau pe nepregătite. Bineînțeles, societățile pe care le studiază ei nu cunosc tehnicile moderne de fecundare in vitro, de prelevare de ovul sau de embrion, de transferare, de implantare și de congelare
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
regn, altuia superior. Am primit În schimb - iar economia de piață! - un mărțișor, act de asemenea firesc. Miră că un bărbat primește, iar nu oferă așa ceva? Nicidecum! Așa și nu invers se obișnuiește În mod tradițional la români, de fapt singurii care cunosc mărțișorul. Și nu mă pot abține să nu-l comentez. Există 7 culori (chiar atâtea?) și o mulțime infinită de nuanțe. Dar numai două tonuri: alb și negru; plus și minus; amplificare și diminuare, a strălucirii, bineînțeles. Iar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
iar atunci va fi obligat mâine să folosească acest plus pentru a se Întreba dacă schimbarea n’a fost prea rapidă, transformându-se În bumerang. Dacă-l considerăm pe odiosul „escu“ ca o excepție care Întărește regula, Popescu e cam singurul „escu“ care purcede dintr’o profesie, aceea de popă. Și atunci putem discuta religie, dar cum aici terenul nu e prea ferm, prefer puțină etnobotanică: Popa șade pe scaun - Dianthus carthusianorum - care „scaun“ dacă-l pune În rachiu Îl poate
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ori rău, nici pașnic ori feroce, ci e așa cum e, și e bine așa, pentru el și Natură. Doar că omul, care e, deopotrivă bun și rău, iar asta de când cu civilizarea, caută să-și demonstreze sieși că nu e singurul păcătos pe lume și, de mai bine de două milenii, de la Esop Încoace, dezvoltă un gen literar pe care-l detest sincer: fabula, cu o furnică harnică și un greier leneș etc. Bașca chiar Biblia cu ale sale animale curate
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
i-o suge, de are de unde. Iar dacă evoluția pare a bate pasul pe loc În Australia Înseamnă că această imensă insulă e săracă În negentropie. ar spune careva că de vină e izolarea. Dar marsupiale sunt și În America de Sud, singurul alt uscat al sudului, exceptând Antarctica, care numai ring al evoluției nu poate fi, ci doar al supraviețuirii. În tot nordul, marsupialele au cedat locul mamiferelor placentare, mai evoluate, implicit mai negentropice. Iar faptul poate fi pus În legătură cu o ipotetică
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
devină reptile vestiții dinozauri și care se simt ca peștele În apă. Nici un mamifer. Natura vrea Însă altceva și știe că’n astfel de condiții nu poate; trebuie să facă aerul respirabil. Si atunci, născocește deriva continentelor, fragmentându-l pe singurul de până atunci, creând inevitabil tot mai multe zone de tranziție, În care apa și uscatul poartă o luptă surdă. Arbori și animale, cu toatele gigante, căci până la un prag fotosinteza e favorizată de bioxidul de carbon, cad În mlaștină, unde
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
vă formați o idee despre cărarea pe care călcați dar vă este ascunsă privirii de șerpuire, operați cu ipoteze. Aminteam de antropomorfizare. Păi așa Încercați să aflați de ce fac, eu sau altul, ceva, gândindu-vă la ce-ați face voi, singurii pe care Îi sau vă cunoașteți. Doar că fiecare specie e altfel, gândește și reacționează specific și, uman În ce ne privește și animal În ce vă privește, e doar umbletul după apă la sete, a inspira când e nevoie
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]