6,398 matches
-
și mimică: kinezica. Din perspectiva autoarei Daniela Rovența-Frumușani, studiile lui Ray Birdwhistell au atribuit comunicării gestuale următoarele caracteristici: • stricta codificare (sau caracterul non aleator); • dependența de o comunitate socio-culturală (fiecare cultură are propriile sale norme de interacțiune, norme interiorizate prin socializare); • integrarea într-un sistem plurinivelar (implicând utilizarea spațiului și a timpului, precum și ,,parakinezica" sau prozodia gesturilor: intensitate, amplitudine, durată, flux); • contextualizarea (semnificația nu decurge din gestul în sine, ci din situația de comunicare)16. În anii '60 ai secolului trecut
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
mamă, prin manipularea obiectelor și joaca cu ceilalți membri ai cetei, prin creșterea numărului de contacte sociale. Dacă la început adulții cu care se întâlnește puiul de cimpanzeu sunt mai prietenoși, pe măsură ce se maturizează, aceștia se manifestă agresiv, contribuind la socializarea sa49. Atât în lumea animală, cât și în cea umană, întâlnim semnale ce țin de formă, mărime, culoare, miros, poziție, mișcare, gest, care determină anumite reacții (uneori automate) din partea celorlați. În lumea animală, semnalele de natură olfactivă au un rol
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
semnifică o calitate abstractă. Această categorie de gesturi comportă numeroase variații culturale, și, uneori, originea lor este obscură; e) gesturile tehnice sunt specifice unei anumite profesii, recunoscute doar de cei din grupurile specializate, iar deprinderea lor face parte din procesul socializării individului în acord cu normele grupului profesional din care face parte și adaptarea lor la prescripțiile de rol; f) gesturile codificate sunt cele bazate pe sisteme formale, cum este, de exemplu, limbajul surdo-muților (American Sing Language-Ameslan). Totuși, în definirea comunicării
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
o dominație hegemonic ideologică, care presupune că orice formă de opoziție față de cultura dominantă ar fi iluzorie câtă vreme s-ar manifesta încă în cadrul a ceea ce permite această cultură. În aceste condiții, conștientizarea dominației hegemonice s-ar datora unei posibile socializării "improprii". Manifestate sub forma unor seturi sistematice de idei, ideologiile au un rol explicativ și justificator, servind interesele unor grupuri de conducere în vederea stabilizării societății. Din perspectiva teoriilor critice (neo)marxiste, deconspirarea aspectelor ideologice ale practicilor culturale și decodarea mesajelor
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
stradă vin, nu le știam numele, n-am stat cu ei decât în orele de studiu. Cum plecam totdeauna mai repede, nu i-am cunoscut cu adevărat, ca apoi să mă asociez cu ei. S.A.: Era deci o formare fără socializare. M.I.: Așa este. Problema era să studiez limba, nu erau jocuri între noi, totul era concentrat asupra studiului. Când m-am dus la școala primară, la șase ani, cercul a devenit deodată mult mai mare, nu de numai cincizeci de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
existat un sprijin extern puternic din partea cancelariilor occidentale. — Din partea Comisiei de la Veneția. — Cât contează sprijinul acesta? — Contează foarte mult, din punctul meu de vedere. În acest moment, judecătorii și procurorii fac parte din rețele europene, internaționale. Nu sunt rețele de socializare, sunt rețele profesionale. Sunt un fel de asociații în care oamenii se întâlnesc și nu tratează neapărat o problemă juridică, ci tratează chestiuni legate de independență, de imparțialitate, de profesionalismul magistraților, al procurorilor și al judecătorilor dintr-un cadru geografic
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
In stitutul Național de Magistratură. Asta este explicația strict statistică. Pe de altă parte, ca om cu vreo douăzeci de ani în magistratură, mai spun un lucru: femeile sunt mai puțin expuse influențelor decât bărbații. Bărbații sunt mai dispuși la socializare, la relaționare. Acceptă cu foarte mare ușu rință să-l cunoască pe primar, pe președintele Consiliului județean, pe politicieni, să stea la o bere cu ei. Femeile sunt mai reținute. Probabil că asta contează. Au standardele mai ridicate. Au o
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
iar noi, mutându-ne la Iași cu casa, i-am vizitat doar de vreo două ori. E adevărat că fiecare a avut bucata lui de tras, și ei și noi - dar tot mai cred și acum că puțin mai multă socializare face bine la trup, la suflet, la minte. Îi respect și le doresc să aibă parte de bucurii de la nepoți și strănepoți. Familia Mercheș - ca și toți ceilalți, jumătate fabrică, jumătate școală. Domnul Mercheș - jurist de profesie, doamna - învățătoare. O
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
cânte, vocile se armonizau frumos și era o înălțare spirituală să îi asculți. Se făceau festivaluri, deplasări culturale în alte localități, serbări câmpenești în zonele din jur. Era bunădispoziție și voie bună. Era inimă și conștiință, era talent exprimat și socializare frumoasă. Ceea ce era mai frumos și înălțător era faptul că toată această mare colectivitate se înțelegea foarte bine, se discuta frumos, primea copiii și tinerii în sânul ei, copii care să poarte mai departe toată înțelepciunea și iubirea lor, fără
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
În această optică limbajul operează ca un set de denumiri pentru realitatea obiectivă și pentru procesele mentale ale indivizilor. O abordare constructivistă consecventă a limbajului pune la încercare această dihotomie. Din acest unghi, folosirea limbajului este un fapt social fundamental. Socializarea are loc prin intermediul limbajului, un proces care nu înseamnă doar învățarea de cuvinte, ci și cum să acționăm, ce înseamnă a minți, a amenința, a promite, tipul de contexte în care aceste acte de vorbire sunt adecvate sau semnificante, inclusiv
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
teritorial, ca depozitar al comunității politice care ne delimitează domeniul libertății și ne structurează identitatea.92 1.2. Teme constructiviste centrale în relațiile internaționale Constructiviștii au scos în evidență câteva teme, considerate centrale pentru această abordare, și anume: schimbarea, socialitatea/socializarea, procesele de interacțiune de tip agent-structură, legitimitatea, care punctează valoarea adăugată a constructivismului în domeniul relațiilor internaționale, spre deosebire de curentele principale care încercaseră să facă generalizări anistorice, să pună accentul pe factorii materiali sau pe modelul alegerii raționale. Spre exemplu, concepția
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
identitate anume. Normele sunt conectate cu identitățile, cu un sens al sinelui, și arată modul în care actorii se autodefinesc. Întrebarea centrală pe care o explorăm, scrie Jeffrey Checkel, este dacă instituțiile internaționale au abilitatea de a socializa agenții, ținta socializării putând fi statele, politicienii sau cetățenii. Socializarea implică faptul că agenții schimbă logica consecințelor cu logica adecvării.105 Remarcabil rămâne faptul că izomorfismul instituțional și internaționalizarea normelor rareori difuzează dinspre țările lumii a treia către vest; în schimb, difuziunea este
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
cu un sens al sinelui, și arată modul în care actorii se autodefinesc. Întrebarea centrală pe care o explorăm, scrie Jeffrey Checkel, este dacă instituțiile internaționale au abilitatea de a socializa agenții, ținta socializării putând fi statele, politicienii sau cetățenii. Socializarea implică faptul că agenții schimbă logica consecințelor cu logica adecvării.105 Remarcabil rămâne faptul că izomorfismul instituțional și internaționalizarea normelor rareori difuzează dinspre țările lumii a treia către vest; în schimb, difuziunea este în sens invers, dinspre vest către țările
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
competitiv, generat de o multitudine de state acționând în sensul propriului interes, se asumă că urmarea unei logici diferite ar fi un act sinucigaș. În timp ce se pune accentul pe statul individual și pe distribuția puterii, teoria neorealistă conține elemente de socializare, și anume că efectele structurii sunt produse prin socializarea actorilor și prin competiția dintre ei.150 Argumentele neoliberalilor, precum Goldstein și Keohane, care se axează pe rolul ideilor, conțin confuzii similare între nivelul individual și cel social. Ideile sunt factori
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
sensul propriului interes, se asumă că urmarea unei logici diferite ar fi un act sinucigaș. În timp ce se pune accentul pe statul individual și pe distribuția puterii, teoria neorealistă conține elemente de socializare, și anume că efectele structurii sunt produse prin socializarea actorilor și prin competiția dintre ei.150 Argumentele neoliberalilor, precum Goldstein și Keohane, care se axează pe rolul ideilor, conțin confuzii similare între nivelul individual și cel social. Ideile sunt factori cauzali și trebuie schimbate între indivizi pe deplin formați
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
a fost introdus de către Erik H. Erikson, psihanalist, clinician, format în tradiția freudiană, care a dezvoltat o linie de cercetare spre sfârșitul anilor '30 și în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, având o contribuție remarcabilă în problematica dezvoltării și socializării copiilor și a resorturilor identificării acestora cu părinții. Erik Erikson s-a născut în Germania în 1902, a urmat facultatea de psihologie la Viena, ulterior a emigrat în Statele Unite ale Americii unde a experimentat procesul aculturării, în condițiile tensiunilor internaționale
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
Bloom 316 au ilustrat relația dintre identitatea individuală și identitatea colectivă în analiza făcută sociologiei lui Emile Durkheim. Kratochwil pune accent pe partea emotivă a vieții sociale. Legătura non-emotivă dintre identitatea personală și cea colectivă se realizează prin procesul de socializare a individului, prin norme de comportament prescrise de societate. William Bloom, apelând la concepția lui Erik Erikson cu privire la psihologia dezvoltării și formării identității, admite faptul că legătura dintre identitatea personală și identitatea colectivă, prin procesul de socializare, poate avea un
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
prin procesul de socializare a individului, prin norme de comportament prescrise de societate. William Bloom, apelând la concepția lui Erik Erikson cu privire la psihologia dezvoltării și formării identității, admite faptul că legătura dintre identitatea personală și identitatea colectivă, prin procesul de socializare, poate avea un conținut emotiv foarte mare. Invoca procesul de socializare întrucât, din punct de vedere teoretic, socializarea reprezintă punctul în care individul întâlnește societatea și în care psihologia întâlnește sociologia.317 Cercetarea lui William Bloom se axează în jurul întrebării
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
de societate. William Bloom, apelând la concepția lui Erik Erikson cu privire la psihologia dezvoltării și formării identității, admite faptul că legătura dintre identitatea personală și identitatea colectivă, prin procesul de socializare, poate avea un conținut emotiv foarte mare. Invoca procesul de socializare întrucât, din punct de vedere teoretic, socializarea reprezintă punctul în care individul întâlnește societatea și în care psihologia întâlnește sociologia.317 Cercetarea lui William Bloom se axează în jurul întrebării de ce oamenii sunt loiali statului-națiune, de ce sunt dispuși să moară pentru
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
lui Erik Erikson cu privire la psihologia dezvoltării și formării identității, admite faptul că legătura dintre identitatea personală și identitatea colectivă, prin procesul de socializare, poate avea un conținut emotiv foarte mare. Invoca procesul de socializare întrucât, din punct de vedere teoretic, socializarea reprezintă punctul în care individul întâlnește societatea și în care psihologia întâlnește sociologia.317 Cercetarea lui William Bloom se axează în jurul întrebării de ce oamenii sunt loiali statului-națiune, de ce sunt dispuși să moară pentru acesta, care sunt structurile și dinamicile atașamentului
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
parcurs un proces psihologic de identificare cu națiunea.320 Identitatea colectivă este în primul rând o chestiune de percepție, la fel cum și securitatea și insecuritatea încep cu percepțiile noastre privind vulnerabilitățile și amenințările.321 Prin identificarea emoțională și prin socializare, identitatea individuală ideile cu privire la noi înșine sunt derivate în contextul social. Identitatea individuală și identitatea colectivă sunt co-constituite, se întăresc reciproc, având tendința de a fi instituționalizate și reproduse. Identitatea colectivă are mari șanse de a fi instituționalizată întrucât este
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
individului o identitate transcendentă în măsura în care dorința colectivă transcede individul.325 Principiile care legitimează identitatea colectivă sunt principiile care legitimează ordinea socială și care furnizează un înțeles social intersubiectiv al identității colective. Aceste principii sunt reproduse instituțional și transmise individului prin socializare, generată și reglementată de sistemul de credințe.326 După cum observă Habermas, rupturile în tradiția transmisă instituțional apar atunci când sistemul de interpretare (ideologia identității) care legitimează ordinea socială și asigură semnificațiile pentru identitatea colectivă este pusă sub semnul întrebării. Provocarea poate
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
și gândurile care susțin relațiile internaționale se schimbă, atunci sistemul se schimbă. Acest lucru se întâmplă pentru că sistemul este susținut de gânduri și idei. Ceea ce percepem ca fiind simț comun este doar o reflectare a prejudecăților asimilate prin procesul de socializare; aceste prejudicii sunt inculcate în abordarea necritică a realității, printr-un proces care poate să le confere putere unora în timp ce pentru alții este distructiv; întrucât este vorba despre idei și credințe, acestea pot fi ajustate fără a se recurge la
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
lumii moderne. Mentalitatea omului modern trebuie orientată către un stil de viață sănătos, în armonie cu mediul înconjurător, conștientizând că orice acțiune individuală afectează întregul în care trăiește. Educația este cea care oferă accesul individului la cunoaștere, autocunoaștere, afirmare și socializare. Omul este cel ce adoptă un anumit stil de viață, își alege prioritățile, își formează propriile păreri, dar drumul formării, instruirii este anevoios și are începere încă de la vârstă fragedă - familia, unitățile preșcolare, școlare, universitare, unitățile sportive etc. aducându-și
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
olimpică face parte din procesul educației permanente, prin obiectivele urmărite. Elevul trebuie învățat să aibă grijă de locul de muncă (școala, amenajarea spațiilor verzi, menținerea curățeniei), să se comporte civilizat între colegi și în locuri publice, conform statutului de elev (socializarea), să reacționeze corespunzător în anumite situații, autocontrolul (victorii, înfrângeri în competiții - ca participant, ori ca susținător al echipei favorite etc.). Colaborarea cu celelalte obiecte de studiu, îmbunătățește, eficientizează activitatea și realizează legături benefice între profesorul-diriginte, ceilalți profesori și elevi. Informațional
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]