6,897 matches
-
moda claselor, și moda păturii mai înalte se deosebește de cea a păturii de jos, fiind părăsită de prima dată în clipa în care aceasta din urmă o adoptă" (G. Simmel, 1911/1998, 31) aceasta este explicația înscrisă în tradiția sociologică ca teoria propagării verticale a modei sau teoria fluxului vertical al modei (trickle- down). Întreaga istorie a modei ilustrează deopotrivă voința individului spre diferențiere și dorința de conformare la o normă socială. Aceasta este caracteristica modei, subliniază Georg Simmel. Astfel
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
a mecanismului de propagare a modei, a susținut democratizarea consumului, dar nu a reușit să aibă un rol decisiv în sociologia modei. Multiplele exegeze asupra scrierilor lui Georg Simmel îl caracterizează drept o personalitate marcantă în fundamentarea științifică a disciplinei sociologice (D. Frisby, 1984/2004, xiv; R. Sassatelli, 2000, 42; S. Dungaciu, 2003, 18) și poate "sociologul clasic cel mai important" (D. Frisby, 1984/2004, 3). Nu întâmplător, concepția lui Georg Simmel despre fenomenul modei a fost valorificată deopotrivă în sociologia
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
neanticipate ale adoptării unui anumit comportament. 2.1.2. Thorstein Bund Veblen: teoria consumului Expresia "societatea de consum" emblematică pentru caracterizarea ordinii economice și vieții cotidiene în societatea contemporană (G. Lipovetsky, 2006/2007, 17) și-a făcut debutul în discursul sociologic la sfârșitul secolului al XIX-lea, prin lucrarea economistului și sociologului american Thorstein Bund Veblen (1857-1929), The Theory of the Leisure Class (1899). Reluarea temei homo consumericus de către generațiile ulterioare de sociologi a însemnat delimitarea unei arii de preocupări teoretice
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
cel puțin potențial (idem, 25). Argumentările conexiunii între schimbările de lungă durată care se produc la nivelul societății și modificările conduitelor oamenilor în sensul unei civilizări este realizată de Norbert Elias într-un mod original, dacă ne raportăm la gândirea sociologică a timpului său, în care analiza macrosociologică era predominantă. Primul volum debutează cu o trecere în revistă a istoriei semantice a cuvintelor Kultur și Zivilization, susținută de exemple din codurile manierelor de la sfârșitul Evului Mediu până în secolul al XIX-lea
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
prin activitatea didactică și științifică desfășurată în cadrul Chicago University (K.L. Sandstrom et al., 2001/2003, 217). Generațiile de absolvenți și doctoranzi din anii '50-'60 ai acestei universități au aderat la paradigma interacționismului simbolic și și-au înscris în tradiția sociologică activitatea de cercetare sub denumirea "Școala de la Chicago". Erving Goffman, Gregory Stone, Ralph Turner, Fred Davis pentru a-i numi doar pe câțiva din exponenții acestui curent s-au format sub îndrumarea lui Herbert Blumer. Cele trei premize de la care
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
culturale se aseamănă, într-un fel, cu cea a lui Georg Simmel prin originea kantiană a conceptelor pe care le vehiculează. Dar, spre deosebire de Georg Simmel care utiliza conceptul filozofic de "formă" pentru a defini moda, Pierre Bourdieu transpune în interogații sociologice și antropologice conceptul de "gust". Modul în care consumăm (ne manifestăm gusturile, deci preferăm) unele produse culturale de la cele elevate, precum cărțile, piesele de teatru, spectacolele de operă, expozițiile de picturi, până la cele care se înscriu în ordinea necesității mâncare
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
care teoria gusturilor sociale le vehiculează, probate empiric prin intermediul unor cercetări reprezentative la nivel național. 2.2. Moda o formă de comportament colectiv Dezbaterea asupra fenomenului modei ca formă de comportament colectiv are loc, în mare măsură, în jurul primelor teorii sociologice de la începutul secolului XX. Pe urmele lui Gabriel Tarde, Gustave Le Bon, Thorstein Bund Veblen și Georg Simmel, timp de trei decenii, sociologii anilor 1950-1980 au încercat să răspundă întrebării dacă moda poate fi considerată o formă de comportament colectiv
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
consum ostentativ au reprezentat un punct de referință în conceptualizarea modei ca tip de comportament irațional și spontan. În general, obișnuim să asociem adjectivul "colectiv" numeroaselor activități și comportamente umane realizate de un ansamblu numeros de indivizi. Însă în abordările sociologice, asocierea acestui adjectiv conceptului de "comportament" nuanțează sensul, subliniindu-se cu precădere caracterul spontan și divergent al comportamentului colectiv în raport cu cel instituțional sau cu cel general acceptat. Conceptul sociologic de "comportament colectiv" corespunde unei varietăți de fenomene sociale cum ar
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
umane realizate de un ansamblu numeros de indivizi. Însă în abordările sociologice, asocierea acestui adjectiv conceptului de "comportament" nuanțează sensul, subliniindu-se cu precădere caracterul spontan și divergent al comportamentului colectiv în raport cu cel instituțional sau cu cel general acceptat. Conceptul sociologic de "comportament colectiv" corespunde unei varietăți de fenomene sociale cum ar fi: probleme în cadrul sistemului social (proteste, violențe, rebeliuni, revoluții, migrații, mișcări sociale); fenomene de masă (publicitatea, opinia publică, reacțiile publicului în situații de dezastre); procese de comunicare (zvonurile, teribilismele
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
studiu, ci sub aspect interdisciplinar, cercetările din domeniul comunicării de masă, al sociologiei sau al studiilor culturale furnizând marea parte a conceptelor. Dintre cele două ipostaze prin care a fost conceptualizată moda ca fenomen colectiv respectiv moda și teribilismul cercetarea sociologică a acordat mai multă atenție teribilismelor. Cei mai mulți cercetători (E. Katz și R. Meyersohn, 1957; Th. Smith, 1968; O.E. Klapp, 1972; D.L. Miller, 1985; J. Best și T. Suzuki, 2003) insistă asupra argumentului că doar teribilismele ilustrează caracteristicile comportamentului colectiv
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
informală în lumea afacerilor, în ultimile faze ale mișcării hippie, însoțită de schimbarea formelor de salut, fără o schimbare corespunzătoare prea mare în structura socială" (ibidem). La Erving Goffman, cunoscut pentru aparenta inconsistență conceptuală, ideea importanței "ordinii interacționale" în explicația sociologică poate fi surprinsă din cunoscuta sintagmă utilizată chiar în introducerea lucrării Interaction Ritual (1967), în care atrăgea atenția că trebuie să analizăm mai degrabă "momentele și oamenii lor", decât "oamenii și momentele lor"; prin noțiunea de "moment" autorul înțelege contextul
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
1979, 275-276). După o evaluare critică a experimentelor despre interesul vestimentar, Marcia O'Reilly Perry și colaboratorii (1983) au pus accentul pe relația dintre actualizarea sinelui (self-actualization) și atitudinea subiecților față de ținutele pe care le adoptă, verificând printr-o cercetare sociologică următoarele ipoteze: s-ar putea ca actualizarea sinelui să coreleze negativ cu interesul vestimentar, cu vârsta și ocupațiile de tipul "gulerelor albastre", în schimb să existe o corelație pozitivă între atenția acordată hainelor, nivelul educațional, venitul lunar și ocupațiile de
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
acesteia descrie structura societății în care se manifestă. Totuși, în baza unor exegeze deja consacrate (D. Frisby, 1984/2004; S. Dungaciu, 2003; R. Sassattelli, 2000) cu privire la opera și viața lui Georg Simmel, precum și a direcțiilor de studiu generate în tradiția sociologică, consider că asimilarea ideilor lui Thorstein B. Veblen a produs o direcție distinctă, identificată prin temele societății de consum, pe când concepția simmeliană a fost valorificată în interacționismul simblic. O altă notă definitorie care desparte cele două concepții ar fi că
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Clothing and Personal Adornment (1985); Fred Davis, Fashion, Culture and Identity (1992); Jukka Gronow, The Sociology of Taste (1997); Alexandru Bălășescu, Paris elegant, Teheran incitant: corpuri estetice, subiecte politice (2007/2008). După cum am arătat în capitolul al II-lea, analiza sociologică a modei, în cazul de față a modei vestimentare, din perspectiva fenomenului de modernizare și din cea a teoriilor comportamentului colectiv, corespunde anumitor etape din istoria sociologiei. Acestea au subliniat fie caracterul contagios, adesea distructiv și irațional, fie caracterul instituțional
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
de I. Vasiliu, Editura Cartier, București, 2006, pp. 65-75. Barnard, Malcolm (ed.), Fashion Theory, Routledge, New York, 2007. Baudrillard, Jean, Societatea de consum. Mituri și simboluri, traducere de A. Matei, Editura Comunicare.ro, București, 2005. Bauman, Zygmund și May, Tim, Gândirea sociologică, traducere de M. C. Udma, Editura Humanitas, București, 2008. Bălășescu, Alexandru, Paris elegant, Tehran Incitant: corpuri estetice, subiecte politice, Curtea Veche Publishing, București, 2008. Beaudoin, Piere și Lachance, Marie J., "Determinants of adolescents' brand sensitivity to clothing", în Family and
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Raymond Boudon, Tratat de sociologie, traducere de D. Vasiliu și A. Ene, Editura Humanitas, București, 2005, pp. 312-372. Chelcea, Septimiu (coord), Rușinea și vinovăția în spațiul public. Pentru o sociologie a emoțiilor, Editura Humanitas, București, 2008. Chelcea, Septimiu, Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative și calitative, ediția a III-a revăzută, Editura Economică, București, 2007. Chelcea, Septimiu și Mamali, Cătalin, "Valoare", în Ana Bogdan-Tucicov et al., Dicționar de psihologie socială, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981, pp. 251-252. Chelcea, Septimiu și Țăranu
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Chelcea, Septimiu, "Rol", în Ana Bogdan-Tucicov et al., Dicționar de psihologie socială, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981, pp. 216-218. Chelcea, Septimiu, "Modă", în C. Zamfir și L. Vlăsceanu (coord.), Dicționar de sociologie urmat de indicatori demografici, economici, sociali și sociologici, Editura Babel, București, 1993, p. 365. Chelcea, Septimiu, Personalitate și societate în tranziție. Studii de psihologie socială, Societatea Știință &Tehnică SA, București, 1994. Chelcea, Septimiu, " Fluxul comunicării în două trepte", în S. Chelcea și P. Iluț (coord.), Enciclopedie de psihosociologie
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Journal of General Psychology, 1, 1928, pp. 64-78. Dunnell, Collin R, "Style and function: A fundamental dichotomy", în American Antiquity, 43, 1970, pp. 192202. Durac, Livia, Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte-adolescent, Institutul European, Iași, 2009. Durkheim, Émile, Regulile metodei sociologice, taducere de C. Sudețeanu, Editura Antet XX Press, Prahova, 2008. Eckman, Molly, "Attractiveness of men's suit: the effect of aesthetic attributes and consumer characteristics", în Clothing and Textiles Research Journal, 15, 1997, pp. 193-202. Eco, Umberto (ed.), Istoria frumuseții
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Reading fashion as age: teenage girls' and grown women's accounts of clothing as body and social status", în Fashion Theory, 9, 3, 2005, pp. 323-342. Gronow, Jukka, "Taste and fashion: the social function of fashion and style", în Acta Sociologica, 36, 89, 1993, pp. 89-100. Gronow, Jukka, The Sociology of Taste, Routledge, New York, 2001. Grosse, Ernst, "Personal decoration", în E. Grosse, The beginnings of art, D. Appleton and Company, New York și Londra, 1914, pp. 90-113. Guenther, Irene, Nazi chic? Fashioning
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
The Nature of Human Values, The Free Press, New York, 1973. Roman, Marina și Ștefănescu, Cristian, "Lumea la anul 1960", în Clipa 2000, o altfel de enciclopedie, S.C. Lumea Magazin S.A., București, 1999, pp. 32-36. Rotariu, Traian și Iluț, Petru, Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică, Editura Polirom, Iași, 2001. Rousseau, Jean-Jacques, Discurs asupra inegalității dintre oameni, Best Publishing, București, 2001. Roquette, Michel-Louis, Despre cunoașterea maselor. Eseu de psihologie politică, traducere de R. Popescu și R. Gărmacea, Editura Polirom
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
2003, pp. 217-231. Sapir, Edward, "Fashion", în Malcolm Barnard (ed.), Fashion Theories: A Reader, Taylor & Francis Group, Londra and New York, 2007, pp. 39-45. Sassatelli, Roberta, "From Value to Consumption. A Social-theoretical Perspective on Simmel's Philosophie des Geldes", în Acta Sociologica, 43, 2000, pp. 207-218. Schaninger, Charles M., Bourgeois, Jaques C. și Buss, Christian W., "French-English Canadian subcultural consumption differences", în Journal of Marketing, 49, 2, 1985, pp. 82-92. Schieffer, Michael Brian, Material Life of Human Beings: Artifacts, Behavior and Communication
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Elena, "Psihanaliză", în S. Chelcea și P. Iluț (coord.), Enciclopedie de psihosociologie, Editura Economică, București, 2004a, pp. 274-276. Stănculescu, Elena, "Ambivalență", în S. Chelcea și P. Iluț (coord.). Enciclopedie de psihosociologie, Editura Economică, București, 2004b, p. 28. Stănculescu, Elisabeta, Teorii sociologice ale educației. Producerea eului și construcția sociologiei, Editura Polirom, Iași, 1996. Steele, Valerie (ed.), Encyclopedia of Clothing and Fashion, Thomson Gale, New York, 2005. Steele, Valerie, "The F word", în Lingua Franca, 2, 1991, pp. 16-20. Steffensmeir, Darell J. și Steffensmeir
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
R. Kilminster și S. Mennell, 2002/2003, 192). 2 Chestionarul conceput de Pierre Bourdieu pentru determinarea gustului estetic al claselor sociale a fost adus în atenția publicului din domeniul științelor socio-umane din România de Septimiu Chelcea în lucrarea Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative și calitative (2001/2007, pp.332-336). ----------------------------------------------------------------------- ALINA DUDUCIUC Sociologia modei 2 1 7 202 3 SEPTIMIU CHELCEA Cuvânt-înainte ALINA DUDUCIUC Sociologia modei ALINA DUDUCIUC
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
cu tema tratată Delimitarea cadrului conceptual si a domeniului teoretic al temei * Succesiunea logică a capitolelor si a subcapitolelor * Caracterul unitar al lucrării i al fiecărui capitol * Ponderea aspectelor practice * Proporția părților lucrării V. Conținutul * Fundamentarea teoretică (științifică, psihologică, pedagogică, sociologică, filosofică etc.) a problemei abordate. încadrarea temei în teoria pedagogică * Corelarea organizării si metodologiei cu specificul lucrării (bazată pe cercetări ameliorativ-experimentale, constatativ-ameliorative, orientate, operaționale, lucrări de sinteză, monografii etc.) * Caracterul sistematic, cu obiective clare, al tratării * Ordinea logică si cronologică
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
tentativa criticului de a opune criticii obiective, științifice, o metodă mai nuanțată, aptă să surprindă caracterul inefabil și unicitatea creației artistice. Sunt ilustrative în acest sens articolele intitulate: Stilul critic. Despre o modalitate a judecății literare, Dubletele artistice. Critica genetică, sociologică, culturală sunt, în opinia criticului, utile în măsurarea ariei de cultură a fiecărei epoci, dar reprezintă o îndepărtare de la esența artei și nu pot da răspunsuri satisfăcătoare privitor la ceea ce este ciudat, nou, unic, excepțional în opera de artă. Criticul
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]