12,660 matches
-
unei științe a violenței în școală, tocmai în numele acestor critici, dar și în funcție de această realitate pe care nu trebuie nici s-o supraestimăm, nici s-o subestimăm și, mai ales, s-o uităm: victimele. Riscul lipsei de acțiune Chiar în numele sociologiei, e prea facilă reducerea cercetărilor realizate la producerea lor prin comandă publică, sau, ca să fiu mai exact, ar fi o naivitate prin necunoașterea producerii sociale a faptelor științifice. Tocmai în aceste perioade de concurență exacerbată cercetările asupra subiectelor sensibile atrag
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
cartierelor defavorizate (Bachmann, Leguennec, 1996), care vor face obiectul atenției cercetătorilor, politicienilor și presei, încât s-a putut spune despre anii optzeci că au fost "anii periferiilor" (Jazouli, 1992). "Violența în școală" nu este totuși studiată în această perioadă de sociologii francezi, în afară de câteva rânduri în cadrul unei cercetări mai globale despre criză (Dubet, 1987, p. 270) sau despre liceeni (Dubet, 1991). Cercetările sociologice erau saturate de problema urbană, în care se pierdea problema specifică a violenței școlare. Abia peste mai bine
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
face din anumite categorii sociale (fetele, imigranții, copiii) victime obligatorii, alt mod de a le reifica, ci de a ști să le ascultăm punctul de vedere. Așadar nu există nici un motiv de a opune o definiție "obiectivă" unei definiții "subiective". Sociologia lui Max Weber este prețioasă aici prin faptul că n-a opus niciodată regularitățile statistice "obiective", care sunt un "adevăr" despre lucruri, și interpretarea faptelor de către subiecți (sau, mai degrabă, elaborarea fenomenelor ca fapte). Adevărul unui fenomen social rezultă și
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
mergem mai departe, teza a fost expusă. Ea se lovește de dificultăți imediate, atât în plan teoretic, cât și în planul acțiunii. Într-adevăr, este deosebit de deterministă. Dacă doar excluziunea socială ar genera violența și sunt absolut de acord că sociologia excluziunii merită un loc imens în sociologia violenței în școală -, atunci e greu de înțeles de ce nu toți elevii care trăiesc această excluziune socială sunt violenți la școală, ba chiar majoritatea nu sunt. Pe de altă parte, e evident că
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Ea se lovește de dificultăți imediate, atât în plan teoretic, cât și în planul acțiunii. Într-adevăr, este deosebit de deterministă. Dacă doar excluziunea socială ar genera violența și sunt absolut de acord că sociologia excluziunii merită un loc imens în sociologia violenței în școală -, atunci e greu de înțeles de ce nu toți elevii care trăiesc această excluziune socială sunt violenți la școală, ba chiar majoritatea nu sunt. Pe de altă parte, e evident că în spatele acestui model stă ignorarea victimelor violenței
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de risc legați de mediul social Acest subiect rămâne controversat în Franța și asupra lui vom reveni detaliat. Cele trei sinteze sunt totuși clare și dezmint, de altfel, afirmațiile lui Fillieule (2000) din sinteza sa, de altfel foarte interesantă, de sociologie a delincvenței. Statutul social inferior și sărăcia, dezorganizarea comunitară, prezența armelor și a drogurilor în preajmă, expunerea la violență și rasism și, aspect ce ar trebui mai bine studiat, prezența infractorilor adulți în comunitate sunt factori care explică atât delincvența
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
alături de Denise C. Gottfredson, în concluzia propriei analize a subiectului (Gottfredson, 2001, p. 64), că: "Sărăcia și inegalitatea veniturilor, reușita școlară, mobilitatea populației, componența etnică, densitatea populației și proporțiile ridicate ale mamelor monoparentale sunt corelate cu proporția delincvenței". Pe scurt, sociologia violenței în școală, cel puțin în țările din Nord, este o sociologie a excluziunii sociale. Ceea ce nu înseamnă că ea nu există în școlile din cartierele mijlocii sau favorizate, ci doar că acolo este mai rară. Urgența socială ține de
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
p. 64), că: "Sărăcia și inegalitatea veniturilor, reușita școlară, mobilitatea populației, componența etnică, densitatea populației și proporțiile ridicate ale mamelor monoparentale sunt corelate cu proporția delincvenței". Pe scurt, sociologia violenței în școală, cel puțin în țările din Nord, este o sociologie a excluziunii sociale. Ceea ce nu înseamnă că ea nu există în școlile din cartierele mijlocii sau favorizate, ci doar că acolo este mai rară. Urgența socială ține de tratarea prioritară a violențelor din școlile cartierelor defavorizate. • Efectele contextului comunitar Cercetarea
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
din doisprezece). În fine, variabila "violență" are și aici o conotație socială. Afirmasem, pe baza rezultatelor anchetelor noastre din 1995, că sentimentul de insecuritate al gimnaziștilor, departe de a fi o fantasmă a claselor mijlocii, era strâns legat de o sociologie a excluziunii sociale. Tendința nu a făcut decât să se confirme în Franța. Elevii școlilor din ZEP au trecut de la 22% la 29% la nivelurile cele mai dure de percepere a violenței (foarte mult și mult), în timp ce ceilalți se mențin
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
puternică, după localizarea socială a școlii lor. Victimizările sporesc și ele o dată cu această clasificare: 5,3%, 7,6% și, respectiv, 8,7% dintre gimnaziști sunt victime ale unei extorcări percepute tot mai dur pe măsură ce crește excluziunea socială. Vrem sau nu, sociologia violență în școală rămâne, în Franța, o sociologie a excluziunii sociale, pe care nu am reușit s-o compensăm la nivelul gimnaziilor, pe când în școala elementară rezultatele sun încurajatoare. Urgența socială rămâne tratarea prioritară a violențelor din școlile din cartierele
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
sporesc și ele o dată cu această clasificare: 5,3%, 7,6% și, respectiv, 8,7% dintre gimnaziști sunt victime ale unei extorcări percepute tot mai dur pe măsură ce crește excluziunea socială. Vrem sau nu, sociologia violență în școală rămâne, în Franța, o sociologie a excluziunii sociale, pe care nu am reușit s-o compensăm la nivelul gimnaziilor, pe când în școala elementară rezultatele sun încurajatoare. Urgența socială rămâne tratarea prioritară a violențelor din școlile din cartierele defavorizate. Efectul școlii Chiar dacă variația victimizării în funcție de climatul
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
victimation", in CHARLOT B. și EMIN J.-C. (ed.), La Violence à l'école: état des savoirs, Armand Colin, Paris. CHAMBOREDON J.-C., LEMAIRE M. (1970). "Proximité spatiale et distance sociale. Les grands ensembles et leur peuplement", Revue française de sociologie I, vol. 9, pp. 3-33. CHARLOT B., EMIN J.-C. (coord.) (1997). La Violence à l'école: état des savoirs, Armand Colin, Paris. CHESNAIS J.-C. (1981). Histoire de la violence, Laffont, Paris. CHOQUET M., HASSLER G., MORIN D. (2005). Violences
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
and feasibility in peer mediation programs", in GERLER E. JR. (ed.), Handbook on School Violence, The Haworth Press, New York, pp. 165-214. DUBET F. (2003). Le Déclin de l'institution, Le Seuil, Paris. DUBET F., MARTUCCELLI D. (1996). À l'école, sociologie de l'expérience scolaire, Le Seuil, Paris. DUBET F. (1987). La Galère. Jeunes en survie, Fayard, Paris. DUBET F. (1991). Les Lycéens, Le Seuil, Paris. DUBET F. (1994). "Les mutations du système scolaire et les violences à l'école", Les
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
youthful offending", European Journal on Criminal Policy and Research, vol. 5, pp. 51-66. FATTAH E.A. (1993). La relativité culturelle de la victimisation", Criminologie, vol. 26, nr. 2. FELOUZIS G. (2005). "Le marché scolaire et les différences des performances", Revue française de sociologie, 46-1, pp. 3-36. FERRY L., COMTE-SPONVILLE A. (1999). La Sagesse des modernes. Dix questions pour noitre temps, Presses Pocket, Paris. FILLIEULE R. (2001 ), Sociologie de la délinquance, PUF, Paris. FINKIELKRAUT A. (1987). La Défaite de la pensée, Gallimard, Paris. FITOUSSI J.-P
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
nr. 2. FELOUZIS G. (2005). "Le marché scolaire et les différences des performances", Revue française de sociologie, 46-1, pp. 3-36. FERRY L., COMTE-SPONVILLE A. (1999). La Sagesse des modernes. Dix questions pour noitre temps, Presses Pocket, Paris. FILLIEULE R. (2001 ), Sociologie de la délinquance, PUF, Paris. FINKIELKRAUT A. (1987). La Défaite de la pensée, Gallimard, Paris. FITOUSSI J.-P. (1997). "L'Europe: le commencement d'une aventure", Le Monde, 29 august 1997. FITZ-GIBBON C.T. (1996). Monitoring Education: Indicators. Quality and Effectiveness, Cassell, Londra
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
-P. (1997). "L'Europe: le commencement d'une aventure", Le Monde, 29 august 1997. FITZ-GIBBON C.T. (1996). Monitoring Education: Indicators. Quality and Effectiveness, Cassell, Londra. FONZY A. (1997). Il bullismo in Italia, Giunti, Florența. FORQUIN J.-C. (1983). "La nouvelle sociologie de l'Éducation en Grande-Bretagne: orientations, apports théoriques, évolutions 1970-1980", Revue française de pédagogie, nr. 78. FORTIN L. (2003). "Student's antisocial and agressive behavior: development and prediction", Journal of Educational Administration, vol. 41, nr. 6, pp. 669-689. FORTIN L.
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
grande bourgeoisie, PUF, Paris. POSEY R., WONG S.. CATALANO R., HAWKINS D., DUSENBURY L., CHAITH.I P, (2000). Communities That Care Prevention Strategies: A Research Guide to What Works, Developmental Research and Programs, Inc, Seattle, WA. POUPEAU F. (2003). Une sociologie d'état. L'école et ses experts en France, Raisons d'agir, Paris. POURTOIS J.-P., DESMET H., LAHAYE W. (1992). "La pratique interagie de la recherche et de l'action en sciences humaines", Revue française de pédagogie, nr. 105. POUTIGNAT
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
1980). La Violence dans les lycées d'enseignement professionnel, Ministerul Educației Naționale, Paris. TALLON G. (1979). La Violence dans les collèges, Ministerul Educației Naționale, Paris. TESTANIERE J. (1967). "Chahut traditionnel et chahut anomique dans l'enseignement secondaire", Revue française de sociologie, nr. 8. TOLAN P.-H., GUERRA N.G. (1994). What Works in Reducing Adolescent Violence: An empirical review of the field, Center for the Study and Prevention of Violence, Boulder, CO. TONRY M. (1987). "Prediction and classification: legal and ethical issues
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
fel cu oamenii din fosta URSS. Simțeam cu toții că trăim un moment intens și privilegiat. Aș vrea să dedic această carte tuturor celor care au participat la primul Colegiu pentru Noua Europă. Stefano Guzzini Budapesta, februarie 1997 1. Premisele unei sociologii istorice a realismului Studiul de față susține că evoluția gîndirii realiste în relațiile internaționale poate fi în mod util înțeleasă ca o încercare repetată și mereu eșuată de a transforma principiile practicii diplomatice europene din secolul al XIX-lea în
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
sine a întregii discipline. Conceptul de paradigmă este cel care leagă într-adevăr istoria interioară cu cea exterioară a realismului. Prima parte a acestui capitol va discuta conceptul de paradigmă, așa cum l-a înțeles Kuhn și va prezenta cadrele unei sociologii istorice a realismului. Lucrarea mea urmărește schimbul dintre dezbaterile conceptuale interne și contextul extern al gîndirii realiste, concentrîndu-se asupra comunității academice în măsura în care aceasta constituie legătura necesară dintre cele două istorii. Așadar este o sociologie istorică ce nu ascunde faptul că
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Kuhn și va prezenta cadrele unei sociologii istorice a realismului. Lucrarea mea urmărește schimbul dintre dezbaterile conceptuale interne și contextul extern al gîndirii realiste, concentrîndu-se asupra comunității academice în măsura în care aceasta constituie legătura necesară dintre cele două istorii. Așadar este o sociologie istorică ce nu ascunde faptul că își fixează cu bună știință limitele. Este istorică, întrucît ideile sînt înțelese în contextul evoluției dezbaterilor academice. Cel mai adesea, aceste dezbateri au interferat cu dezvoltarea istorică a politicii externe a SUA de după război
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
sociologică, pentru că perspectiva sa asupra evoluției realismului nu presupune doar referirea la dezbaterile savante, văzute ca avînd loc într-un vid social, ci și la schimbarea concepției despre sine a comunității academice și a indivizilor care o compun. Este o sociologie istorică limitată, întrucît nu are în atenție toate mediile sociale și politice relevante pentru disciplina relațiilor internaționale, din interiorul și din afara SUA, și nici organizarea sa materială - ambele ar fi fost necesare pentru o sociologie comprehensivă a acestui tip de
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
care o compun. Este o sociologie istorică limitată, întrucît nu are în atenție toate mediile sociale și politice relevante pentru disciplina relațiilor internaționale, din interiorul și din afara SUA, și nici organizarea sa materială - ambele ar fi fost necesare pentru o sociologie comprehensivă a acestui tip de cunoaștere. Interpretarea evoluției realismului prin prisma schemei conceptuale a lui Kuhn este posibilă datorită relației aparte existente între realism și disciplina relațiilor internaționale. S-ar putea spune că nici una dintre științele sociale occidentale nu a
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
și războiul rămîn principalele trăsături ale disciplinei și astăzi. Dar ele nu sînt suficiente pentru a demarca relațiile internaționale de alte științe sociale. Explicarea războiului sau evitarea conflictului sînt probleme tratate și de alte discipline, cum ar fi psihologia socială, sociologia și filosofia. Pe de altă parte, așa cum arată imensul număr de tratate despre război (de exemplu Elshtain 1987) și despre cauzele sale (Levy 1989; Suganami 1996), relațiile internaționale însele trebuie să se bazeze pe alte discipline pentru a-și construi
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
a transforma regulile practicii diplomatice din secolul al XIX-lea în legi științifice ale unei științe sociale care s-a dezvoltat mai ales în Statele Unite. Prezentul studiu asupra realismului este inspirat de conceptul de paradigmă al lui Kuhn, propunînd o sociologie istorică a realismului, conștient limitată. Paradig-mele se referă la ceea ce face comunitatea științifică, adică deopotrivă la dezbaterile interne din cadrul unei științe, dezbateri care respectă standardele disciplinei, precum și la relațiile externe ale disciplinei cu mediul său social și politic. Paradigmele guvernează
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]