6,281 matches
-
În desenul din 1975 dăruit colegului său de școală Eugen Campus, liceanul apare În uniformă cvasimilitară, cu șapcă, guler cazon, bocanci și număr matricol pe braț (LMB- Liceul „Matei Basarab” - 586). El este surprins pornind de pe strada Palas, firește, spre solemna Instituție a Instruirii. Strada este populată de o faună domestică umilă, câini, pisici, găini, gâște „adevărate”, de data asta, nu ca acelea create, ulterior, peste Ocean. Publicul pândește, suspicios și strâmtorat, În spatele ferestrelor. Recuzita este riguroasă: servieta În mâna dreaptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
șaizeci de ani când s-a născut ea. E ca un străin. Părul mamei e negru și lucește ca lacul, înfășurat într-un conci și prins cu un ac din bambus. Când începe, îi cere fetei să stea potolită. Pare solemnă, de parcă s-ar afla în fața unui altar. Ia piciorul drept al fetei, îl spală și îl șterge cu bluza ei. Nu îi spune fetei că asta e ultima oară când își vede picioarele așa cum le știe. Nu îi spune că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
Merge când pe vârfuri, când pe călcâie, din partea stângă a scenei în partea dreaptă, demonstrându-și talentul de a „călca apa”. Face un liang-xiang - rămâne într-o poză - și apoi deschide gura ca să cînte celebra arie. Chipul lui Mao pare solemn, dar pe dinăuntru vântul minții sale se întețește și bate în trunchiurile nervilor - glasul fetei e precum o săgeată puternică, țintind drept spre starea sa de spirit. Lumea lui se răstoarnă. Algele cresc în cer și norii încep să înoate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
a trimis. Însă ce fac ei altceva aici, în afară de a face experiemente sociale pe spinarea noastră? Mao dezbate pe tema istoriei Chinei în lumina situației prezente, aplică teoriile cu pricepere și inventivitate militară. Apoi expresia lui se schimbă, devine rezervată, solemnă, de parcă mulțimea ar fi dispărut din fața lui. Fata nu se poate abține să nu cântărească. Cu ochii cuiva care ghicește norocul, cântărește viitorul bărbatului. Mărește imaginea. Pe chipul lui, printre sclipiri, vede un imprimeu sub forma unei gheare de leu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
imensul spațiu de locuit. Tavanul înalt din Grădina Recoltei îi distrage atenția. Spațiul îl face temător, deși în spatele fiecărei porți sunt santinele. În cele din urmă, după ce a dormit în diverse camere, se mută într-un colțișor liniștit, mai puțin solemn și mai modest, numit Cabinetul cu Parfum de Crizantemă. Lui Mao îi place ușa. Dă exact spre sud. Tăbliile ușii sunt late, cu geamuri înalte până la tavan. Lumina naturală pătrunde din abundență în noua lui cameră, ceea ce îi face plăcere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
ajută cu ceva sau nu? Lumea avea nevoie de o nouă administrație - un lucru atât de evident că numai câțiva aleși îl cunoșteau. —A trebuit să-i reducă presiunea din creier. Nu reacționa la nimic. Dar acuma își revine, afirmă solemn Rupp. Se întoarse spre Mark și-i dădu un pumn în umăr. Nu-i așa, Gus? Îți revii total. O să fie iar ca pe vremuri. Mark zăcea nemișcat, privind fix. Karin izbucni: — Voi îl vedeți într-o formă mai bună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
fâșie în zonele cele mai probabile, înainte ca războiul ofertelor să înceapă... Trebuie să fie Farview. Undeva pe lângă Farview. Cel mai bun pământ neexploatat de lângă Kearney. Numele orașului lui Mark o smulse din reverie. —Ca de obicei, păsările suferă, afirmă solemn Daniel. În mitologie, păsările și-o iau tot timpul pe coajă de la zei. De ce-ar fi altfel acum? Chelnerița apăru, prea devreme. Cum merge treaba aici? Totul e perfect, intonă Karin. Cum sunt legumele? îl iscodi chelnerița pe Daniel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
un fruct prea copt și zemos, a cărui coajă ar fi cedat la o apăsare cât de mică. Puțin mai tare dacă ar fi strâns, poate mi-ar fi strivit-o. Înainte să plecăm, Toni fusese obligat să-i promită solemn soției sale că nu va bea nici o picătură de alcool în fața copilului. Copilul eram eu. Am mers drept pe o distanță de cinci blocuri - în America, totul se măsoară în blocuri - apoi am cotit la stânga, pe urmă iar înainte trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
și În Întreaga țară poporul român a sărbătorit 23 August ca pe un moment Înălțător din istoria patriei. Marile coloane de oameni ai muncii au raportat partidului, secretarului general, tovarășului Nicolae Ceaușescu, izbânzile prezentului, mărturisindu-și, totodată, ca pe un solemn angajament, voința nestrămutată de a construi un viitor luminos, de a-i da țării o tot mai tânără Înfățișare. O țară cu o economie industrial-agrară puternic dezvoltată Într-un ritm Înalt și armonios. TU stai tăvălit pe spate În iarba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
oprit! Te răstești la nebunul ăsta. ─ Bun, atunci promiteți că după ce se dă drumul la curent sau vă sosește butelia, aplicați ștampila. Promiteți. ─ Promit, sigur, promit, Îi spui Împingându-l spre ușă. Nu, nu așa, vă rog să vă luați solemn angajamentul că veți pune ștampila Înroșită În foc și veți păstra cu sfințenie igiena locului În care o aplicați. ─ Mă angajez, domnule, pe cuvântul meu de pionier că voi aplica ștampila la locul cuvenit și voi păstra cu sfințenie igiena
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
aș fi făcut probabil la fel în locul tău. —Și eu te-aș fi urât când aș fi aflat. Vreau să-mi promiți că dacă vei afla vreodată ceva de genul ăsta despre Kieran, îmi vei spune. — Îți promit, am intonat solemn chicotind în sinea mea la ideea că Kieran ar putea face ceva mai grav decât să poarte o cravată roșie cu o cămașă verde. Și-acum, înapoi în gura lupului, zise Lisa îmbrățișându-mă plină de afecțiune. O să-l omor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
preoți în odăjdii strălucitoare. Vodă intră primul, după el sfinții părinți, apoi boierii. Se așeză pe tron, în vreme ce preoții, cu spatele la altar, începeau să cânte axionul pentru el. „Vrednic este”, spuneau din când în când în românește preoții, iar boierii repetau solemn după ei. Când ultima notă se pierdu spre bolți, domnul se ridică și se întoarse spre boieri; nu-i văzu la început, pentru că din peretele opus îl priveau atent și trist ctitorii cu coroane aurii pe cap, voievozi în vremi
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
îmbrăcați în stihare negre, întâi grecii, apoi cei care cântau românește, apoi arhimandritul cu evanghelia, un preot cu crucea, patru diaconi țineau deasupra capetelor Sfântul Epitaf sub care pășea sprijinindu-se în cârjă mi-tropolitul Theodosie. La distanță de câțiva pași, solemn, îmbrăcat sobru, venea Constantin Voievod, în urma lui doamna Maria, apoi odraslele lor, fetițele primele, feciorii și apoi fetele. Așa au ocolit și în anul trecut biserica, de au dat de gândit celor doi unchi Cantacuzini că prea erau mulți Brâncovenii
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
nehotărât, dar când Ștefan aproape imperceptibil dădu afirmativ din cap ca imediat apoi să se întoarcă distrat spre fereastra pe care intra lumina dimineții însorite, Brâncoveanu înțelese că toată greutatea hotărârii rămâne a lui. — Mă miră, începu răspicat și oarecum solemn să comenteze vodă vestea, repet, mă miră ca asemenea știre să primim de la credinciosul nostru prieten doftorul Anton Corai. Aceeași nedumerire o avem și față de împrejurarea că preafericirea sa Hrisant a mijlocit ajungerea la noi a scrisorii fără să verifice
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
rumoarea, ca un val care crește, ajunse la urechile bătrânului voievod. — Ce spune? — Ce a spus copilul? — Ce vrea tânărul? Veneau întretăiate în turcește, grecește, sârbește și arăbește întrebările oamenilor. În spatele lor, ienicerii se foiau uitând să-și păstreze atitudinea solemnă, călăii răsuflau ușurați. — Ți-e frică, Mateiaș? tună vodă pe turcește, ca să-l înțeleagă oricine. De ce ți-e frică, dragule? Orbit de frică, nu ai putut să-i vezi venind spre noi pe preoții de la Hagia Sofia? Iată-i cum
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
stare să fure hoitul și să-i facă autopsia pe cont propriu. MINISTRUL: Dar ce? Nu se mai respectă nimic în țara asta? Se profanează morții așa, de către oricine? Dragă Venera, să-mi permiți să-ți spun așa, îți promit solemn că, atîta timp cît voi mai fi ministru, nimeni nu se va mai atinge de cadavrele bieților contribuabili. Dacă e nevoie am să propun o hotărîre a guvernului. De aia sînt ministru. JENI: De aia mă și tem. Dacă se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
ziariștii): Doamnelor și domnilor ziariști, ne bucurăm că sînteți alături de noi cu ocazia zilei Europei. Domnul ministru va face o scurtă declarație și apoi vă stăm la dispoziție pentru fotografii. Vă mulțumesc. MINISTRUL: Doamnelor și domnilor astăzi este o zi solemnă pe care o sărbătorim împreună. Este ziua Europei. Am avut de ales între a participa la ceremonie, pentru a depune o coroană de garoafe alături de colegii mei, și a rezolva necazurile unei biete femei, o biată patroană de nait-clab cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
finalurile asigură de fiecare dată faptul că personajele au conștiința că se află pe o scenă) se insinuează o înlănțuire metafizică a caracterelor și destinelor. Sînt marile personaje parcă într-o lume de apoi. O lume de apoi nu foarte solemnă, nu întotdeauna edenică, niciodată infernală (așa cum și-o reprezintă, probabil, valahul), în care, însă, ele își găsesc un teren comun și comunică, refac istoria lumilor literare din cioburi și prin schimb de experiență, deapănă amintiri împreună. Pentru regie și scenografie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
și din elevi erau evrei. Pe de altă parte, atunci când Alice executa ceea ce la difuzoare se anunța a fi „piesa ei de rezistență“ - învârtirea unui baston cu capetele înfășurate în cârpe muiate în benzină și apoi aprinse - cu toate aplauzele solemne ale fanilor din liceul Weequahic, ce răsplăteau îndrăzneala și capacitatea de concentrare a fetei, cu tot răpăitul grav bum-bum-bum al tobei noastre mari și cu toate temerile și țipetele înfricoșate ce răsunau atunci când sânii ei adorabili păreau gata-gata să ia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
o stea brodată pe ea, în cinstea lor și a băieților lor plecați în armată - o stea albastră dacă băiatul e în viață, una aurie dacă e mort. „Iată o măicuță cu stea aurie“, zice Ralph Edwards pe un ton solemn, prezentând o participantă la concursul radiofonic Adevărul sau consecințele, care în două minute, cu efort minim, va fi împroșcată în poală cu sifon și va căpăta un frigider nou-nouț, pentru bucătăria ei... Măicuță cu stea aurie e și mătușa Clara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
pătuț de copil)? Ne consideram niște aventurieri. — Și o să te convertești, da? am întrebat-o. Voisem ca întrebarea să sune ironic, sau cel puțin așa mi s-a părut mie, însă Kay a luat-o în serios. Nu la modul solemn, bagă de seamă, ci pur și simplu în serios. Kay Campbell din Davenport, statul Iowa: — De ce-aș face-o? Strașnică fată! Minunată, isteață, candidă! Mulțumită, vezi bine, așa cum era! Acum îmi dau seama de ce mor unii după câte o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
când mă uit afară, observ că plaja fojgăie deja de omenire. Priveliștea mi se pare uluitoare, ținând cont de ora atât de matinală, mai ales că e sâmbătă și mă așteptam ca orașul să fie cuprins de atmosfera evlavioasă și solemnă a Sabatului. Cu toate astea, mulțimea de evrei se arată a fi - din nou! - voioasă. Îmi studiez mădularul la lumina puternică a zilei și - din nou - sunt copleșit de spaimă când constat că pare să fie într-o stare de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
că-și aparțin definitiv unul altuia. La câteva zile după revenirea în București, Marius a cumpărat inelele logodnei pe care au celebrat-o în aceeași biserică unde ea fusese botezată. Ținându-se de mână și ascultând cuvintele preotului ce răsunau solemn între zidurile încărcate de sfințenie, priviseră unul în ochii celuilalt cu puterea certitudinii că aveau în față o viață întreagă pe care așteptau cu bucurie și cu dorința arzătoare să o trăiască la maximum. Aerul devine cald și înăbușitor în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
Ne vom iubi, vom fi alături unul de celălalt, iar dacă se va întâmpla ceva, nu vom avea regrete că am folosit timpul nostru altfel decât pentru noi. Să nu regretăm nimic, Marius! Să nu regretăm nimic, Smaranda! Pecetluiesc legământul solemn cu un sărut lung. După momentele încordate și neliniștite, privesc acum încrezători către clipele fericite ale zilei de mâine, cuprinși de bucuria sentimentului teribil, propriu tinereții, care considera dorințele ca și îndeplinite. Propun să bem ceva! Așa un eveniment trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
mediatic, emitea judecăți categorice, făcea dezvăluiri năucitoare, rostea propoziții memorabile într-un limbaj păsăresc și concura cu oracolul din Dămăroaia, lansându-se temerar în predicții politice pe termen scurt, mediu și lung, când cu o mutră sictirisită la culme, când solemn ca un stâlp de catedrală. Combătea iscusit din toate pozițiile, cu tupeu și cu metodă, lăsând impresia că este mare adept al democrației de tip anglo-saxon și inamic din principiu al structurilor vechii Securități, care ar fi trebuit să fie
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]