6,018 matches
-
Numai așa, acceptând "curgerea" firească a lucrurilor, conștient că fericirea ține o clipă, omul poate evita dezamăgirea, aspectele iluzorii: "Ce din moartea ei se naște/ Și o clipă ține poate;/ Pentru cine o cunoaște/ Toate-s vechi și nouă toate" ( Strofa a treia) Valorifcând ideea schopenhaueriană a prezentului etern, cu cele două aspecte, trecutul și viitorul, poetul invită la meditație asupra condiției efemere, când trecutul și viitorul devin zădărnicie, timpul este perceput ca eternitate, cu izvoarele în gândirea filosofică, indiană: "Viitorul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
este perceput ca eternitate, cu izvoarele în gândirea filosofică, indiană: "Viitorul și trecutul/ Sunt a filei două fețe/ Vede-n capăt începutul/ cine știe să le-nvețe./ Tot ce-a fost ori o să fie/ În prezent le-avem pe toate". (Strofa a cincea) Asistăm la un spectacol al vieții, cu actori de ocazie, pe marea scenă a lumii, unde oamenii, chiar dacă mor, specia continuă: "Alte măști, aceeași piesă/ Alte guri, aceeași gamă... Și de mii de ani încoace/ Lumea-i veselă
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Asistăm la un spectacol al vieții, cu actori de ocazie, pe marea scenă a lumii, unde oamenii, chiar dacă mor, specia continuă: "Alte măști, aceeași piesă/ Alte guri, aceeași gamă... Și de mii de ani încoace/ Lumea-i veselă și tristă" (Strofa a șasea). Înțeleptul caută să se regăsească în sine, departe de falsitatea prezentului și să-și construiască un sistem de valori bazat pe înțelegerea superioară, conștient de jocurile societății mediocre: Nu spera când vezi mișeii/ La izbândă făcând punte/ Te-
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
de falsitatea prezentului și să-și construiască un sistem de valori bazat pe înțelegerea superioară, conștient de jocurile societății mediocre: Nu spera când vezi mișeii/ La izbândă făcând punte/ Te-or întrece nătărăii/ De oi fi cu stea în frunte" (Strofa a șaptea). Numai rațiunea te poate ajuta să te strecori printre relele sociale, într-o societate meschină, și îndemnul exprimat fluent, convingător, împrumută ceva din naturalețea expresiei populare: "Nu băga nici chiar de seamă/ Din cărarea ta afară/ De te
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
exprimat fluent, convingător, împrumută ceva din naturalețea expresiei populare: "Nu băga nici chiar de seamă/ Din cărarea ta afară/ De te-ndeamnă, de te cheamă". Ispita este departe de demnitatea umană prin scopul ei stupid "Ca să schimbe actorii-n scenă" ( Strofa a opta). Pentru a evita deziluziile de orice fel, omul trebuie să apeleze la rațiune, la judecata rece, reală, la atitudinea de obiectivare a vieții. Același îndemn echilibrat, aceeași atitudine pragmatică și în versurile următoare: "De te-atingi, să feri
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
atitudinea de obiectivare a vieții. Același îndemn echilibrat, aceeași atitudine pragmatică și în versurile următoare: "De te-atingi, să feri în lături,/ De hulesc, să taci din gură" și, ca urmare a unei înțelepciuni acumulate: "Tu rămâi la toate rece" (Strofa a noua). Dacă prima strofă (strofa-nucleu) sugera adevăruri universal-valabile: trecerea timpului, efemeritatea acestuia, meditația asupra vieții, toate sunt trecătoare, valorile morale, dominarea prin detașare superioară și rațiune, ultima strofă (strofa-temă) este scrisă în ordinea inversă a versurilor și cuprinde idei
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Același îndemn echilibrat, aceeași atitudine pragmatică și în versurile următoare: "De te-atingi, să feri în lături,/ De hulesc, să taci din gură" și, ca urmare a unei înțelepciuni acumulate: "Tu rămâi la toate rece" (Strofa a noua). Dacă prima strofă (strofa-nucleu) sugera adevăruri universal-valabile: trecerea timpului, efemeritatea acestuia, meditația asupra vieții, toate sunt trecătoare, valorile morale, dominarea prin detașare superioară și rațiune, ultima strofă (strofa-temă) este scrisă în ordinea inversă a versurilor și cuprinde idei filosofice. Din punct de vedere
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
ca urmare a unei înțelepciuni acumulate: "Tu rămâi la toate rece" (Strofa a noua). Dacă prima strofă (strofa-nucleu) sugera adevăruri universal-valabile: trecerea timpului, efemeritatea acestuia, meditația asupra vieții, toate sunt trecătoare, valorile morale, dominarea prin detașare superioară și rațiune, ultima strofă (strofa-temă) este scrisă în ordinea inversă a versurilor și cuprinde idei filosofice. Din punct de vedere prozodic, Glossă este o poezie cu formă fixă, având atâtea strofe câte versuri are prima strofă. Fiecare strofă se încheie cu câte un vers
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
vieții, toate sunt trecătoare, valorile morale, dominarea prin detașare superioară și rațiune, ultima strofă (strofa-temă) este scrisă în ordinea inversă a versurilor și cuprinde idei filosofice. Din punct de vedere prozodic, Glossă este o poezie cu formă fixă, având atâtea strofe câte versuri are prima strofă. Fiecare strofă se încheie cu câte un vers din prima strofă, iar ultima strofă reproduce în formă inversă prima strofă. Scrisă într-un stil gnomic, Glossă e o meditație filosofică, în care distingem paradoxul, antiteza
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
morale, dominarea prin detașare superioară și rațiune, ultima strofă (strofa-temă) este scrisă în ordinea inversă a versurilor și cuprinde idei filosofice. Din punct de vedere prozodic, Glossă este o poezie cu formă fixă, având atâtea strofe câte versuri are prima strofă. Fiecare strofă se încheie cu câte un vers din prima strofă, iar ultima strofă reproduce în formă inversă prima strofă. Scrisă într-un stil gnomic, Glossă e o meditație filosofică, în care distingem paradoxul, antiteza, echilibrul clasic în compoziție și
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
prin detașare superioară și rațiune, ultima strofă (strofa-temă) este scrisă în ordinea inversă a versurilor și cuprinde idei filosofice. Din punct de vedere prozodic, Glossă este o poezie cu formă fixă, având atâtea strofe câte versuri are prima strofă. Fiecare strofă se încheie cu câte un vers din prima strofă, iar ultima strofă reproduce în formă inversă prima strofă. Scrisă într-un stil gnomic, Glossă e o meditație filosofică, în care distingem paradoxul, antiteza, echilibrul clasic în compoziție și stil, exprimarea
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
scrisă în ordinea inversă a versurilor și cuprinde idei filosofice. Din punct de vedere prozodic, Glossă este o poezie cu formă fixă, având atâtea strofe câte versuri are prima strofă. Fiecare strofă se încheie cu câte un vers din prima strofă, iar ultima strofă reproduce în formă inversă prima strofă. Scrisă într-un stil gnomic, Glossă e o meditație filosofică, în care distingem paradoxul, antiteza, echilibrul clasic în compoziție și stil, exprimarea unor adevăruri gnoseologice și etice. Poezia fascinează prin tonalitatea
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
inversă a versurilor și cuprinde idei filosofice. Din punct de vedere prozodic, Glossă este o poezie cu formă fixă, având atâtea strofe câte versuri are prima strofă. Fiecare strofă se încheie cu câte un vers din prima strofă, iar ultima strofă reproduce în formă inversă prima strofă. Scrisă într-un stil gnomic, Glossă e o meditație filosofică, în care distingem paradoxul, antiteza, echilibrul clasic în compoziție și stil, exprimarea unor adevăruri gnoseologice și etice. Poezia fascinează prin tonalitatea romantică, atitudinea satirică
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
filosofice. Din punct de vedere prozodic, Glossă este o poezie cu formă fixă, având atâtea strofe câte versuri are prima strofă. Fiecare strofă se încheie cu câte un vers din prima strofă, iar ultima strofă reproduce în formă inversă prima strofă. Scrisă într-un stil gnomic, Glossă e o meditație filosofică, în care distingem paradoxul, antiteza, echilibrul clasic în compoziție și stil, exprimarea unor adevăruri gnoseologice și etice. Poezia fascinează prin tonalitatea romantică, atitudinea satirică, formulări populare, invective ("mișei", "nătărăii"), conjunctive
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
prin tonalitatea romantică, atitudinea satirică, formulări populare, invective ("mișei", "nătărăii"), conjunctive populare ("să feri"), epitete ("recea cumpănă"), metafore ("cumpăna gândirii"), expresii populare ("de-ai fi cu stea în frunte"), stil clasic, armonios, clar, de o mare simplitate. Glossă are zece strofe, fiecare strofă are opt versuri scurte de opt silabe (măsura populară), rima încrucișată, ritm trohaic. Scrisoarea III Eminescu recreează istoria sub semnul vizionarismului, căutând sensurile istoriei universale și naționale. În Scrisoarea III, "omul politic, patriotul dispare într-o lume meschină
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
romantică, atitudinea satirică, formulări populare, invective ("mișei", "nătărăii"), conjunctive populare ("să feri"), epitete ("recea cumpănă"), metafore ("cumpăna gândirii"), expresii populare ("de-ai fi cu stea în frunte"), stil clasic, armonios, clar, de o mare simplitate. Glossă are zece strofe, fiecare strofă are opt versuri scurte de opt silabe (măsura populară), rima încrucișată, ritm trohaic. Scrisoarea III Eminescu recreează istoria sub semnul vizionarismului, căutând sensurile istoriei universale și naționale. În Scrisoarea III, "omul politic, patriotul dispare într-o lume meschină", mediocră. Prin
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
în limbaj. Leoaică tânără, iubirea exprimă starea de grație a eului liric. Metafora sugerează că iubirea este frumoasă, agresivă, tânără, jucăușă. Sentimentul de dragoste este personificat, se creează o sugestie a începutului, a dragostei adolescentine care sperie. În primele două strofe, iubirea la fel ca Logosul, trimit spre începuturi, universul se rotește de-a dura ca oul cosmogonic, iar îndrăgostitul se află în centrul lumii. Iubirea reorganizează lumea după legi proprii, ca într-un joc de cercuri, simbolizând perfecțiunea. Comparația "ca
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
o galanterie a naturii) s-a născut din mineral ("bolovan") sau vegetal ("frunză"), este trecătoare ("pasul tău de domnișoară"), superficială, venind "dintr-o pasăre amară". Sentimentul durează numai "o secundă, o secundă", are conotații cromatice, "el avea roșcată fundă". În strofa a IV-a, poetul constată trecerea iubirii întâmplătoare ("mai rămâi cu mersul tău"), fără a simți emoție sau bucurie. Din ultima strofă desprindem atitudinea contemplativă ("Stau întins și lung și zic") a poetului care se rezumă la o viziune exterioară
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
o pasăre amară". Sentimentul durează numai "o secundă, o secundă", are conotații cromatice, "el avea roșcată fundă". În strofa a IV-a, poetul constată trecerea iubirii întâmplătoare ("mai rămâi cu mersul tău"), fără a simți emoție sau bucurie. Din ultima strofă desprindem atitudinea contemplativă ("Stau întins și lung și zic") a poetului care se rezumă la o viziune exterioară a iubirii pe care o persiflează. Nichita Stănescu a parodiat, în acest text, poezia clasică, limbajul voit convențional al liricii galante, împrumutând
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
adecvat al vorbirii orale reflectate. Dupautomatizarea sunetelor deficitare s-au pronunțat cuvinte mono și polisilabice, pe baza unui suport intuitiv care să-i stimuleze, antreneze și să-i îmbogățeasccopilului vocabularul activ. S-a trecut apoi la monitorizarea unor scurte poezii/strofe și la recitarea acestora cu intonația corespunzătoare educându-se și limbajul nonverbal mimică, gestică, pantomimicăă, cu rol de susținere a celui verbal folosit preponderentă. Copilul a fost antrenat în jocuri de folosire a propozițiilor simple, apoi dezvoltate, la început pe
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
altceva decât să ermetizeze, printr-o asociere șocantă de lexeme, imaginea lacului din această stațiune: "Triunghiul Tău înscrie albatroșii, / Și doare mlaștina cu viermii roșii, / Mirajul frumuseții nevalente, / Când ochiul meu spre cruguri, sus, atent e." //67 Ca text ermetic, strofa atrage atenția prin câteva simboluri criptice. În primul rând, adjectivul posesiv tău este ortografiat cu majusculă, ceea ce, împreună cu substantivul determinat, conotează chiar prezența sacră a lui Dumnezeu. Personificată, mlaștina este aici un topos ambiguu, receptacul al durerii, dar și generator
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
-mă bine. //), poetul ignoră mântuirea prin răstignire "Fășii de lumină caută gândind / Sfârșitul lumii. Rar se sting și se aprind... Așa era... așa era întâiul ceas. / De nu m-ar fi chemat, pe cruce aș fi rămas. // 78 În prima strofă a poeziei Parafă..., el se simte un saltimbanc, care pășește ridicol pe o sârmă, nefiind în stare să calce pe suprafața mării, situându-se astfel în opoziție cu Isus mergând pe ape: "Marea crâncenă de plumb visează salbe / Și resoarbe
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
vise demonstrează clar că imaginarul la Camil Petrescu se racordează și regimului oniric, elementele acvaticului și ofidianului fiind cel mai bine reprezentate nu numai în roman, ci și în ansamblul operei beletristice. Primul vis se regăsește, aproape în totalitate, în strofa a doua a poeziei Cer final, al cărui autor virtual este Ladima: "Iradiază sorii albi, când doi, când patru, / Terasele de ape vii în amfiteatru... / Grădinile Semiramidei, lateral, / Din răsărit pân' la apus, în sus de val.//"104 Din unghiul
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
cu putrezime, de asemenea, / Se-ngrașe nuferii suavi și gemeni. Eu, plin de bale și vâscos, greu lupt, / Alăturea, din soare să mă-nfrupt.//"110 În această luptă pentru captarea energetismului solar, poetul își are drept singur vecin șarpele. Citind strofa următoare în abisurile ei mitologice, se înțelege că șarpele și poetul sunt înfrățiți întru destin: pentru ambii, apropierea crepusculului este echivalentă cu preludiul morții. Accepția mitică impune conotația: jertfă prin sacrificiu. Puterea acestui animal este misterioasă și reprezintă rezolvarea conflictului
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
esența poetului. Dă-mi un nume de astfel de poet, pe care-l socoți apropiat de dumneata. De ce nu? Gérard de Nerval, Edgar Poe, Baudelaire, Huysmans, în proza lui. Da... pare-se că ne apropiem... Am să-ți citez o strofă din Gérard de Nerval, care e, dacă vrei, semnul sub care stă destinul versurilor mele: "Je suis le ténébreux, le veuf, l'incosolé, / Le prince d'Aquitaine à la tour abolie. / Ma seule étoile est morte. Et mon luth constélé
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]