5,716 matches
-
și chipuri. înțelepciunea lui Dumnezeu e inepuizabilă și adâncul ei insondabil pentru mintea omenească. E un mister nepătruns în ce constă deosebirea esențială dintre inspirația naturală și cea supranaturală, deosebire din care se naște un sublim artistic, incontestabil altul decât sublimul mistic. Întrebările ridicate de Charles Du Bos țintesc către acest mister și se întorc cum s-au ridicat, ca pietrele aruncate din praștie, ce cad înapoi pe pământ. Fără să fi lămurit ceva din însăși esența chestiunii, sperăm totuși că
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
cum s-au ridicat, ca pietrele aruncate din praștie, ce cad înapoi pe pământ. Fără să fi lămurit ceva din însăși esența chestiunii, sperăm totuși că elementele puse la contribuție ne ajută să înțelegem deosebirea pe care o simțim dintre sublimul artistic și sublimul religios. În ordinea logică, ea corespunde deosebirii dintre metafizică și teologia revelației. Filosoful însă cugetă universalitatea lucrurilor. Artistul se adâncește în ea prin contactul afectiv al intuiției estetice. Și precum metafizica e schița logică naturală a adevărului
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ridicat, ca pietrele aruncate din praștie, ce cad înapoi pe pământ. Fără să fi lămurit ceva din însăși esența chestiunii, sperăm totuși că elementele puse la contribuție ne ajută să înțelegem deosebirea pe care o simțim dintre sublimul artistic și sublimul religios. În ordinea logică, ea corespunde deosebirii dintre metafizică și teologia revelației. Filosoful însă cugetă universalitatea lucrurilor. Artistul se adâncește în ea prin contactul afectiv al intuiției estetice. Și precum metafizica e schița logică naturală a adevărului revelat, tot așa
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
logică, ea corespunde deosebirii dintre metafizică și teologia revelației. Filosoful însă cugetă universalitatea lucrurilor. Artistul se adâncește în ea prin contactul afectiv al intuiției estetice. Și precum metafizica e schița logică naturală a adevărului revelat, tot așa plăsmuirile artei schițează sublima experiență a contemplației mistice, și preînchipuie în aparențe fermecătoare frumusețea transcendentă a lui Dumnezeu. GENIALITATE Șl SFINȚENIE între genialitate și sfințenie se fac unele apropieri ce ne obligă la un popas în jurul acestei teme. Nu încape nici o îndoială că amândouă
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
sunt apariții anormale prin faptul că sunt supranormale. Esența lor nu stă în vreun defect față de comunul vieții, ci într-un exces de puteri spirituale. Ele nu înseamnă disproporție raportate la simțul comun de armonie, ci supraproporția unei noi și sublime armonii. Ele nu înseamnă desfigurare ci transfigurare. Ele nu sunt deficiențe, ci plinătăți maxime sau desăvârșiri ale frumuseții și ale bunurilor morale. Rămânând profund omenești în esența lor, geniul e mărimea maximă a vieții naturale, sfântul e mărimea maximă a
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ale personalităților întrupate în genii și sfinți. Istoria popoarelor n-ar însemna nimic fără geniile ridicate din mijlocul lor. Iar istoria Bisericii n-ar însemna mare lucru, fără sfinții care să-i încarneze doctrina și s-o adeverească în formele sublime ale vieții realizate. Sensurile supreme ale acestei lumi stau în genialitate și sfințenie. Dar sunt aceste două mărimi de aceeași esență ca să ne îngăduie să le confundăm împreună? întrebarea noastră își are rostul mai cu seamă dacă amintim că sunt
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
prin aceasta geniul e altceva decât talentul. Talentul nu depășește epoca. Talentul e o virtuozitate tehnică, ce dă formă frumoasă ori agreabilă unui conținut comun. El e totdeauna în gustul contemporan, pe câtă vreme contemporanii în spirit ai geniului aparțin viitorului. O sublimă viziune originală, îmbrăcată într-o formă necesar adecvată, e însușirea geniului; un fond comun într-o formă frumoasă e însușirea talentului. Berdiaev și cu el mulți esteticieni socotesc talentul ca putere de expresie a viziunii geniale, ceea ce nu e adevărat
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
sfinți. Pentru ea, revelațiile fragmentare ale geniului antic sunt semne ale lucrării tainice și neîntrerupte a lui Dumnezeu în lume. Conștienți de capodoperele pe care le creează geniile sunt, fără să știe, colaboratorii lui Dumnezeu în lume prin aceste imagini sublime, a căror valoare fictivă ne sugerează realitatea superioară a lumii spirituale. Sfințenia însă nu e genialitate. Ea nu se manifestă în ordinea fanteziei și nu lucrează ficțiuni. Sfințenia e natura acestei lumi, purificată de păcat și ridicată la valoarea supremei
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ca nălucind frumusețile cele cerești, să mă faci și pe mine privitor al lor prin solirile tale”. Geniul creștin, prin urmare, rămânând același dar natural, al fanteziei plăsmuitoare, ceea ce se precizează în plus, peste cel profan, e directiva spirituală și sublimul obiect identificat al viziunii. Această directivă spirituală și această identificare certă a obiectului aparțin asemănării harice, dar forța genială de creație rămâne tot după chipul lui Dumnezeu. Ascetul însă nu e sfânt numai după chipul lui Dumnezeu, ci după chipul
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
planul suprem al icoanei. Cine adâncește sensul atotcuprinzător al acestei arte nu mai e ispitit să creadă că ea ar fi o spontană emanație a abisului. Cugetat și asimilat până în ultimul amănunt la viziunea vieții veșnice, stilul bizantin e concretizarea sublimă a dogmei ortodoxe. PARTEA A TREIA NOSTALGIA PARADISULUI NOSTALGIA PARADISULUI Vom căuta să răspundem, în aceste ultime capitole, la întrebarea pe care am rezervat-o și care se referă la finalitatea culturii în raport cu religia. Atât cultura cât și civilizația, cuvinte
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
e nedesăvârșit și are ca puțini creștini conștiința nedesăvârșirii sale morale, precum are în proporții apocaliptice conștiința nedesăvârșirii acestei lumi. Afară de Dante, poate nici un alt geniu n-a dat nedesăvârșirii din viața pământească proporții mai uriașe, dar nici o imagine mai sublimă a desăvârșirii posibile. Viziunea artistică a lui Dostoievski e extremistă. El s-a definit singur ca un „realist fantastic” Intuiția lui străbate de-a dreptul la esențial. Iar acest esențial nu se găsește în ceea ce se numește justa măsură a
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
a lumii și pentru a incendia din nou inima cu focul ceresc al iubirii. Ca un „nebun mistic”, cum zice singur, el se substituie personajelor, pe care le plăsmuiește pentru a prooroci prin cuvintele de aur ale gurii lor chinul sublim ce-l torturează. Nu există paradisul pe pământ? Atunci să-i căutăm măcar urmele, fărâmele de candoare, care au mai rămas în valea plângerii. „Multe lucruri ne sunt ascunse în această lume zice starețul Zosima, care personifică doctrina ortodoxă, în
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
a androginului. Hermafroditul e o enigmă peiorativă a naturii, o defecțiune în care cele două principii ale vieții se anulează unul pe altul și care pare o fioroasă ispășire a cine știe căror păcate. Androginul e conceput ca o enigmă sublimă a destinului omenesc, proiectat dincolo de moarte, pe planul veșniciei. El e un arhetip etern din lumea ideilor pure, căruia nimic nu-i corespunde din viața terestră. El plutește mai presus de orice păcat, în zăpada spirituală a unei feciorii fără
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
o deduc în ce privește practica iubirii. Mitul ceresc al androginului e parcă născocit nu atât pentru a lămuri sensul tragic al iubirii dintre sexe, cât pentru a justifica incalificabilul cult al efebului! Categoria androginului, intuită mitologic în antichitate își capătă candoarea sublimă abia în creștinism. în concepția creștină, ființele cerești, în care inteligența și fantezia celor vechi se străduiau să intuiască sinteza și echilibrul desăvârșit al celor două principii din viața pământească, sunt îngerii. Creaturi de lumină spirituală, îngerii sunt impasibili. În
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
e confundat mereu cu slugile, Prințul Mîșkin e un „idiot”. Această poreclă are două pricini: una, epilepsia de care a suferit; alta, natura fundamentală curată a omului acestuia. Esența sfințeniei e sărăcia cu duhul și puritatea inimii. Aceste două virtuți sublime sunt realizate ingenuu în personalitatea Prințului Mîșkin. De aceea, în raport cu el, societatea romanului se definește printr-o îndoită atitudine: pe de o parte, puritatea lui face o impresie extraordinară; pe de alta, naivitatea și încrederea nelimitată în oameni par de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de un proces de transfigurare. Dar în creștinism e transfigurarea naturii purificate sub puterea harului dumnezeiesc, pe când în păgânism e numai o transfigurare a proporțiilor omenești, fără nici un fel de purificare morală, o transfigurare imaginativă sau artistică, iar nu harică. Sublima populație a raiului creștin e androgină; zeii și zeițele Olimpului practică un desfrâu fără limită. Raiul creștin e împărăția apatică, adică lipsită de patimi, după chipul impasibilității dumnezeiești, unde numai iubirea pur spirituală face să vibreze sufletele ca note în
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
cerească arcuită deasupra pământului. E o liturghie de preamărire a Mântuitorului acestei lumi. „Nici un muritor n-a vorbit vreodată cu un glas mai puternic Dumnezeului său și zdrobit de povara durerii fără grai, nu i-a cântat o laudă mai sublimă” zice La Mara. Beethoven a pus acestei opere ca motto: „De la inimă să meargă la inimi!” Regăsim aici concepția acestui arhanghel al paradisului muzical despre profetismul artei. Asupra picturii ne-am oprit suficient în cursul acestei cărți. În doctrina bizantină
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
întreaga operă a creației divine și toată drama păcatului omenesc. Din Apus, singură arta lui se apropie de bogăția de motive a picturii bizantine. Aceste muzee arată ca niște biserici fără altare. Nu e nevoie să se slujească în ele. Sublima liturghie a artei arde în cadre, din flăcările culorilor. Tot acest imens cuprins, care nu seamănă cu nimic din lumea rămasă afară la pragul intrării, e împărăția de lumină a lui Iisus Hristos și a celor care au crezut în
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
fi divizată în actanțială și circumstanțială. 2.4.1. Reîncadrarea "forte" actanțială se caracterizează prin substituirea subiectului textemului cu subiectul coreferentul. Un exemplu concludent în această privință îl constituie modulațiile afirmației lui Cațavencu potrivit căreia industria română e admirabilă, e sublimă, putem zice, dar lipsește cu desăvârșire. În discursul public actual, maniera prin care onerosul personaj caragialesc descrie acest sector economic e folosită adesea pentru a reliefa alte carențe politice, culturale și administrative ale societății românești. Câteva exemple în acest sens
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
cu desăvârșire. În discursul public actual, maniera prin care onerosul personaj caragialesc descrie acest sector economic e folosită adesea pentru a reliefa alte carențe politice, culturale și administrative ale societății românești. Câteva exemple în acest sens: "În Oradea, dezvoltarea este sublimă, dar lipsește cu desăvârșire" (userul "cetatean 01", 07.04.2008, http://www.bihon.ro/stiri/oradea-bihor/articol/oradea- vazuta-de-la-bucuresti/cn/news-20080406-01283972); "Medicul Cristian Sever Oana: Campania de informare privind vaccinul anticancer e sublimă, dar lipsește cu desăvârșire" (declarație pe site
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
în acest sens: "În Oradea, dezvoltarea este sublimă, dar lipsește cu desăvârșire" (userul "cetatean 01", 07.04.2008, http://www.bihon.ro/stiri/oradea-bihor/articol/oradea- vazuta-de-la-bucuresti/cn/news-20080406-01283972); "Medicul Cristian Sever Oana: Campania de informare privind vaccinul anticancer e sublimă, dar lipsește cu desăvârșire" (declarație pe site-ul HotNews, 28.11.2008, http://www.hotnews.ro/stiri-esential- 5176027-audio-video-medicul-cristian-sever-oana-camp-ania-informare-privind-vaccinul-anti-cancer-sublima-dar-lipseste-desavarsire.htm); "Nu știu dacă există o dreaptă maghiară adevărată, dar înclin să cred că e ca și cea românească: sublimă, dar lipsește
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
e ca și cea românească: sublimă, dar lipsește cu desăvârșire. Astea sunt vremurile tv-ului și ale calculatorului, e plin de drepte diversioniste." (userul "ilie", 02.12.2009, http://www.ziuadecj.ro/action/article?ID=34964); "Activitatea aleșilor locali clujeni [e] sublimă, dar lipsește cu desăvârșire" (Mihai Cucerzan, 23.04.2010, http://www.pntcdcluj.ro/2010 /04/23/comunicat-de-presa-23-04-2010-activitatea-consilierilor-locali/); "Poliția română e sublimă, dar lipsește cu desăvârșire" ("vlutic", 02.06.2010, http://vlutic.blogspot.com/2010/06/politia-romana-e-sublima-dar-lipseste.html). 2.4.2
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
diversioniste." (userul "ilie", 02.12.2009, http://www.ziuadecj.ro/action/article?ID=34964); "Activitatea aleșilor locali clujeni [e] sublimă, dar lipsește cu desăvârșire" (Mihai Cucerzan, 23.04.2010, http://www.pntcdcluj.ro/2010 /04/23/comunicat-de-presa-23-04-2010-activitatea-consilierilor-locali/); "Poliția română e sublimă, dar lipsește cu desăvârșire" ("vlutic", 02.06.2010, http://vlutic.blogspot.com/2010/06/politia-romana-e-sublima-dar-lipseste.html). 2.4.2. Reîncadrarea "forte" circumstanțială se caracterizează prin substituirea componentelor circumstanțiale din cadrul textemului cu acelea importate din coreferentul său. Dintre textemele caragialiene, favorizat
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
vreme până ce ne desprindem să intuim clar și distinct adevărul"99. Astfel că este de preferat să învățăm acele elemente care sunt specifice intelectului nostru, căci în momentul în care suntem depășiți de anumite informații, chiar dacă cele dificile ne par "sublime" ele nu fac altceva decât să ne ducă în "întunericul" necunoașterii. Chiar dacă sunt cenzurate o parte a cunoștințelor omenești sau anumite forme neechilibrate de cunoaștere nu putem vorbi despre o cenzură totală. Descartes păstrează anumite componente ale imaginilor trecute, astfel
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
iubirea de popor împrumută: a. o intensă vibrație lirică; b. entuziasm; c. exaltarea mândriei naționale. - de obicei limbajul este simplu; - simetria se află secondată de mijloace demonstrative retorice;se utilizează mijloacele retorice ale convingerii și exaltării; - presupune un caracter de sublim sărbătoresc, de meditație avântată; - adeseori începe cu o invocație retorică. Se folosesc: 1. propoziții exclamative; 2. imperativul; 3. vocativul; 4. interjecții; 5. îndemnuri; 6. diferite formule de adresare. - ritm amplu, plin de avânt; comparații uimitoare; - de regulă, la început se
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]