5,360 matches
-
5. Specificația tehnică se adresează în principal specialiștilor din unitățile de proiectare, verificatorilor de proiecte, executanților lucrărilor de protecție, putând fi utilizată și de către producătorii de materiale de protecție pentru adaptarea produselor la nivelul cerințelor din domeniul construcțiilor. 1.2. Terminologie 1.2.1. În prezența specificație tehnică sunt utilizați următorii termeni de specialitate: - agent agresiv: factor de mediu, de natură fizică, chimică sau biologică, ce acționează distructiv asupra construcției din lemn sau a diverselor sale părți componente, provocând degradarea lemnului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182651_a_183980]
-
exterior. Partea 5: Determinarea permeabilității la apă lichidă. 34. SR EN 971-1:2001 - Vopsele și lacuri. Termeni și definiții pentru produsele de vopsire. Partea 1: Termeni generali. 35. SR EN 1001-1:2006 - Durabilitatea lemnului și a materialelor derivate din lemn. Terminologie. Partea 1 : Lista termenilor echivalenți. 36. SR EN 1001-2:2006 - Durabilitatea lemnului și a materialelor derivate din lemn. Terminologie. Partea 2 : Vocabular. 37. SR EN 13442:2003 - Pardoseli și parchet de lemn și lambriuri și placări de lemn. Determinarea rezistenței
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182651_a_183980]
-
pentru produsele de vopsire. Partea 1: Termeni generali. 35. SR EN 1001-1:2006 - Durabilitatea lemnului și a materialelor derivate din lemn. Terminologie. Partea 1 : Lista termenilor echivalenți. 36. SR EN 1001-2:2006 - Durabilitatea lemnului și a materialelor derivate din lemn. Terminologie. Partea 2 : Vocabular. 37. SR EN 13442:2003 - Pardoseli și parchet de lemn și lambriuri și placări de lemn. Determinarea rezistenței la agenți chimici. 38. SR EN 60068-2-5:2001 - Încercări de mediu. Partea 2: Încercări - Încercarea Să: Radiație solară artificială
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182651_a_183980]
-
protecție chimică. 57. STAS 9302/4 - 88 - Protecția lemnului. Tratamente de suprafață. Prescripții tehnice. 58. STAS 9302/5 - 90 - Protecția lemnului. Impregnare la presiuni diferite de presiunea atmosferică cu antiseptici uleioși. Prescripții tehnice. 59. STAS 9302/7 - 88 - Protecția lemnului. Terminologie. 60. STAS 10787 - 77 - Protecția lemnului. Determinarea eficacității substanțelor hidrofuge. 1.3.2. Reglementările tehnice la care se face referire în această specificație tehnică sunt următoarele: - NP 005-03: Normativ privind proiectarea construcțiilor din lemn (revizuire NP 005-96); - GP 111-04: Ghid
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182651_a_183980]
-
Devine asistentă la Universitatea din Cluj (1964-1971), iar în 1972 se transferă la Catedra de literatură română a Facultății de Filologie din București. În 1980 își ia doctoratul în filologie, cu teza Geneza conștiinței critice, a ideilor, conceptelor și a terminologiei literare în cultura românească. Debutează în „Buletinul cercurilor științifice studențești” (Cluj, 1958), cu un studiu dedicat lui V. Alecsandri, iar editorial, cu volumul Permanență și modernitate (1977). Colaborează la „Limbă și literatură”, „Analele Universității București”, „Tribuna”, „România literară”, „Cahiers roumains
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288027_a_289356]
-
vechi producții artizanale și meșteșugărești, ca și în cel lingvistice, transmise peste milenii. În acest complex de informații, credem că trebuie căutate și acelea aferente studiului nostru, știrile privitoare la boala și bolnavul psihic. Studiul acestora, al credințelor , obiceiurilor, al terminologiei populare, ne va putea reconstitui o imagine care, dacă nu va arăta foarte clară, va profila totuși conturul a ceea ce a fost boala și bolnavul psihic în perioadele de la începutul existenței moldovenilor pe meleagurile lor și mai ales la locul
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
și risipite pe mai multe milenii. Au contribuit la definirea unei mentalități și a unei psihologii care se vor mai răsfrânge în etnoiatrie, în etnopsihiatrie? Este posibil. Cu timpul, noțiunile de patologie cristalizându-se mai bine, a apărut și o terminologie specială. Aceste aspecte, premergătoare definirii unei legislații și a unor măsuri (obiceiuri) organizatorice în domeniul psihiatriei, sunt prezentate în scopul fixării cadrului în care a evoluat problema de care ne ocupăm. BIBLIOGRAFIE 1. Blaga L., Trilogia culturii, Editura pentru literatură
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
ne transmite o imagine vie despre boala și bolnavul mintal din trecutul Moldovei până spre sfârșitul secolului al XIX-lea. În cuprinzătoarea sa operă, Pompei Gh. Samarian a adunat texte și documente ilustrative în acest sens. Un studiu despre formarea terminologiei științifice românești a publicat N. A. Ursu27 (acest studiu depășește însă subiectul nostru). Nu cunoaștem însă o lucrare referitoare la evoluția și aspectele mai semnificative ale limbajului psihiatric românesc, deși în psihiatrie limbajul constituie un element capital. * În domeniul psihologiei normale
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
N. A. Ursu27 (acest studiu depășește însă subiectul nostru). Nu cunoaștem însă o lucrare referitoare la evoluția și aspectele mai semnificative ale limbajului psihiatric românesc, deși în psihiatrie limbajul constituie un element capital. * În domeniul psihologiei normale și patologice, lingvistica prin terminologie și evoluția sa este expresivă în mod particular. Cele mai multe structuri psihologice, sănătoase sau morbide și diverse ipostaze psihologice pot fi desprinse încă din literatura veche, evoluând odată cu literatura. În sinteza lor ele au constituit limbajul medical al epocii și au
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
mergând cu multă gloată din țară la Poartă, cu mulți boieri și mazili și curteni și cu ceilalți mai proști, și preoți și călugări..." etc. (Letopeiseți.) Abia mai târziu prostia s-a identificat cu oligofrenia. Anterior, pentru oligofrenie exista o terminologie care încă mai persistă pe alocuri, dar cu oarecare schimbare de nuanță: slab de minte (slăbiciune de minte), nevolnic, slab de hire. Trecerea de la un înțeles exclusiv social (prostimea, ca o categorie socială) la unul psihologic (prostimea, o categorie diferențiată
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
sub forma sa zisă "legătură", adică impotența sexuală) erau cunoscute. Nu a existat un termen care să diferențieze nici isteria de cadrul general al celorlalte boli. Începând cu secolul al XIX-lea, prin aportul și apoi creația de lucrări științifice, terminologia medicală științifică se impune, înlocuind pe aceea populară. O parte din expresiile acestea vor supraviețui însă subsidiar, menținându-și circulația în cercurile largi păstrându-și unele caractere arhaice, în special în mediul rural, amestecându-se și cu unele adaptări, mai
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
aceea populară. O parte din expresiile acestea vor supraviețui însă subsidiar, menținându-și circulația în cercurile largi păstrându-și unele caractere arhaice, în special în mediul rural, amestecându-se și cu unele adaptări, mai ales în mediul urban. În ansamblu, terminologia populară, fiind depășită ca utilitate practică, a devenit de domeniul istoric. Nu se poate minimaliza, totuși, rolul ei în trecut, ca și importanța ei în conturarea unei anumite optici care a supraviețuit. Este remarcabilă și bogăția și expresivitatea plastică cu
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
română. Dar aceasta a știut să smulgă istoriei și un câștig: munca aceea de elaborare fiind dusă exclusiv de popor, limba a ieșit la capăt cu o expresivitate populară fără pereche". Această capacitate de creație a poporului a generat și terminologia sa proprie, care, în ceea ce ne privește, a constituit un limbaj psihiatric naiv, dar pitoresc și bogat în semnificații. BIBLIOGRAFIE 1. Candrea I. A., Densușianu O., Graiul nostru, București, 1907. 2. Costin Miron, Letopisețul Țării Moldovei, București, 1958. 3. Graur
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Samarian Pompei, Medicina și Farmacia în trecutul românesc, vol. I, II, III, Călărași, București, 1935-1938. 12. Șăineanu L., Dicționarul universal al limbii române, București, 1896; idem, 1922. 13. Ureche Grigore Vornicul, Letopisețul Țării Moldovei, București, 1954. 14. Ursu N. A., Formarea terminologiei științifice românești, București, 1982. II. ASISTENȚA ALIENAȚILOR ÎN MĂNĂSTIRILE MOLDOVEI. OSPICII DE MĂNĂSTIRE Asistența psihiatrică de mănăstire Noțiunile de boală și bolnav psihic nu pot fi concepute decât în cadrul relațiilor care s-au stabilit între bolnav și societate. Boala psihică
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Mă mai întreb cum ar fi o lume care s-ar compune din inși de același calibru cu el. Nu ar fi nici raiul, nici iadul, ar fi o explozie de natură atât de specială, încât nu există încă o terminologie corespunzătoare acestei stări (C. Romanescu). * La început de an 1966, ca director al Spitalului Socola a fost numit profesorul doctor Petru Brânzei, care, mai înainte, preluase și conducerea catedrei de Psihiatrie a Facultății de Medicină ieșene. Ca om obișnuit, ca
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
corelațiile dintre morbiditatea din trecut și aceea existentă în prezent.. În lumina datelor prezentate, am ajuns la următoarele concluzii, pe care le expunem în ordinea capitolelor: în Moldova, afecțiunile psihice au o vechime care precede diferențierea națională a populației existente; terminologia veche populară demonstrează preocupări privind psihopatologia și o cunoaștere reală a bolilor psihice mai importante, evidente încă din epoca medievală; etnopsihiatria Moldovei prezintă surse cu potențial științific, surse care ar putea constitui premisele unor ulterioare valorificări; cele mai vechi tratamente
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
satele de pe malul Prutului, în zona Răducăneni. 21 Cf. I. A. Candrea, op. cit. 22 Ibidem. 23 Farmacia, București, 1966, nr. 4. 24 Arh. Stat. Iași, Mss. 1627/1790. 25 Idem, Mss. 1823. 26 Ibidem, Mss. 411. 27 N. A. Ursu, Formarea terminologiei științifice românești, Editura Științifică, București, 1982. 28 Miron Costin, Letopiseți, vol. I, p. 288. 29 Ibidem, p. 308. 30 Miron Costin, De neamul Moldovenilor, ediție critică, C. Ciurescu, București, 1914, p. 140. 31 Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică, pp. 21-198. 32
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
de ani și că evoluția cercetării a fost mult îngreunată de lipsa descrierii limbilor care s-au dovedit a fi ergative. Dificultățile cercetării unor limbi necunoscute, vorbite uneori în zone izolate, au făcut ca metodologia domeniului și, mai ales, adecvarea terminologiei să evolueze greu. Influența tiparului lingvistic occidental a avut ca rezultat transformarea morfologiei cazuale a limbilor ergative într-un adevărat repertoriu terminologic (în care mi-a fost destul de greu să mă descurc), iar mecanismele sintactice folosite de unele dintre limbile
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Baker (1988) v = categorie funcțională proiectată de verbele tranzitive și inergative, responsabilă de găzduirea argumentului extern/de agentivitate/de tranzitivitate/de atribuire a Cazului acuzativ (în funcție de interpretare) vb. = verb VP = Verbal Phrase (engl.), grupul verbal X = subiectul verbelor intranzitive, în terminologia lui Lazard (1994) Y = subiectul verbelor tranzitive, în terminologia lui Lazard (1994) Z = obiectul verbelor tranzitive, în terminologia lui Lazard (1994) Capitolul 1 ERGATIVITATEA DIN PERSPECTIVĂ TIPOLOGICĂ 1. DIN ISTORICUL STUDIILOR DESPRE ERGATIVITATE Existența ergativității a fost remarcată încă din
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
și inergative, responsabilă de găzduirea argumentului extern/de agentivitate/de tranzitivitate/de atribuire a Cazului acuzativ (în funcție de interpretare) vb. = verb VP = Verbal Phrase (engl.), grupul verbal X = subiectul verbelor intranzitive, în terminologia lui Lazard (1994) Y = subiectul verbelor tranzitive, în terminologia lui Lazard (1994) Z = obiectul verbelor tranzitive, în terminologia lui Lazard (1994) Capitolul 1 ERGATIVITATEA DIN PERSPECTIVĂ TIPOLOGICĂ 1. DIN ISTORICUL STUDIILOR DESPRE ERGATIVITATE Existența ergativității a fost remarcată încă din prima jumătate a secolului al XIX-lea. Fenomenul a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de tranzitivitate/de atribuire a Cazului acuzativ (în funcție de interpretare) vb. = verb VP = Verbal Phrase (engl.), grupul verbal X = subiectul verbelor intranzitive, în terminologia lui Lazard (1994) Y = subiectul verbelor tranzitive, în terminologia lui Lazard (1994) Z = obiectul verbelor tranzitive, în terminologia lui Lazard (1994) Capitolul 1 ERGATIVITATEA DIN PERSPECTIVĂ TIPOLOGICĂ 1. DIN ISTORICUL STUDIILOR DESPRE ERGATIVITATE Existența ergativității a fost remarcată încă din prima jumătate a secolului al XIX-lea. Fenomenul a fost inițial pus în legătură cu limbile caucaziene indigene, studiate și
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Generalizarea formală reflectă și una dintre regulile universale formulate de Greenberg (1966)17 − regula 38 − (Comrie 1989: 126): într-un sistem cazual, singurul caz care are numai marcare Ø este cel care include și subiectul unui verb intranzitiv (adică, în terminologia lui Dixon, S, care este în cazul absolutiv, nemarcat). Cazul nemarcat (absolutivul, nominativul)18 − arată Dixon (1994: 58) − este aproape întotdeauna folosit pentru a reda relațiile sintactice de bază, pe când formele marcate (ergativul și acuzativul) au, de cele mai multe ori, și
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
are trăsăturile [− Locativ], [+ Direcție], corectând, într-un anumit fel, identitatea stabilită de Lyons (1995 [1968]) între structurile tranzitive cauzative și structurile ergative. Deși interesante sub aspectul evoluției teoriei lingvistice, teoriile localiste nu mai sunt astăzi utilizate în calitate de cadru teoretic, iar terminologia folosită de adepții localismului nu mai coincide − uneori este chiar contradictorie − cu cea din modelele teoretice mai recente. 5. ERGATIV ȘI PASIV DIN PERSPECTIVĂ TIPOLOGICĂ După cum se poate observa din cele expuse mai sus, confuzia ergativului cu pasivul apare atât
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
unui verb tranzitiv poartă același caz, absolutivul (din analiză, rezultă că autoarea recunoaște existența categoriei subiectului în limbile ergative). În cadrul gramaticii relaționale, Palmer (2007 [1994]: 1) afirmă că sistemul gramatical al limbilor familiare nu este specific și altor limbi, iar terminologia tradițională nu este potrivită pentru descrierea tuturor limbilor. Palmer (2007 [1994]: 14−16) susține că, în sistemele ergative, trebuie făcută distincția între roluri gramaticale și relații gramaticale, pe când în sistemele agentive (adică de tip acuzativ), nu este nevoie de distincția
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
tranzitivelor) de cea ergativă (care caracterizează subiectul tranzitivelor), astfel încât nominativul să fie superior ierarhic. O limbă are morfologie ergativă dacă acest tip de fenomene nu există. Autorii comentează situația din dyirbal, limbă în care numai argumentul în nominativ (absolutiv, în terminologia curentă) este suficient de proeminent pentru a servi drept topic. Acceptând constrângerea universală formulată de Chomsky (1981)7 − numai subiectul poate fi controlat −, Bittner și Hale observă că, în dyirbal, argumentul controlat al unui verb tranzitiv este cel în ergativ
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]