6,548 matches
-
telegraf să nu mai expedieze nimica fără știrea mea; dar știu eu ce poate conține o depeșe cu cheie?... Iată: "Trădare! Prefectul și oamenii lui trădează partidul pentru nifilistul Cațavencu, pe care vor să-l aleagă la colegiul II. Trădare, trădare, de trei ori trădare... Mai mulți membri ai partidului..." ...Orice s-ar întâmpla, nu se poate să sprijinim pe mizerabilul, nu, nu, nu!... Spune-mi, să căutăm, să găsim alt mijloc? Zoe: (zdrobită) Alt mijloc nu văz,... alt mijloc nu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
expedieze nimica fără știrea mea; dar știu eu ce poate conține o depeșe cu cheie?... Iată: "Trădare! Prefectul și oamenii lui trădează partidul pentru nifilistul Cațavencu, pe care vor să-l aleagă la colegiul II. Trădare, trădare, de trei ori trădare... Mai mulți membri ai partidului..." ...Orice s-ar întâmpla, nu se poate să sprijinim pe mizerabilul, nu, nu, nu!... Spune-mi, să căutăm, să găsim alt mijloc? Zoe: (zdrobită) Alt mijloc nu văz,... alt mijloc nu este. Tipătescu: Atunci... Zoe
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
cu judecată limpede, cu simț politic, nu se poate mai bun reprezentant decât d. Cațavencu, (apăsând) onorabilul d. Cațavencu! (Tipătescu împinge cu scârbă pe Cetățeanul turmentat.) Cațavencu: (zâmbind cu bonomie) Ce răutăcios! Brânzovenescu: (din fund) A! Farfuridi: (lui Trahanache) Iacă trădarea! Când îți spuneam, venerabile!... (coboară toți.) Trahanache: Ei! Ai puțintică răbdare! Zoe: Nene! (se repede la Trahanache și-l trage deoparte unde-i vorbește încet și cu multă mișcare. Cațavencu și Cetățeanul turmentat vorbesc de altă parte asemenea.) Tipătescu: Ei
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Toată lumea ascultă cu mare nerăbdare și în deplină tăcere; Zoe se strânge după grilaj lângă Tipătescu.) Trahanache: Domnul... Agamiță Dandanache! (Mișcare de satisfacție în fund. În grupul din față turburare. Zoe și Tipătescu ascultă mișcați.) Cațavencu: (sărind în loc și răcnind) Trădare! (gesticulează viu în mijlocul grupului său. În fund aplauze.) Trahanache: (în picioare) Dați-mi voie! (clopoțind; după un moment de tăcere.) Cine a pronunțat cuvântul trădare? (Toată lumea e în picioare și în fierbere.) Cațavencu (din mijlocul grupului, cu putere), Ghiță, Brânzovenescu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
În grupul din față turburare. Zoe și Tipătescu ascultă mișcați.) Cațavencu: (sărind în loc și răcnind) Trădare! (gesticulează viu în mijlocul grupului său. În fund aplauze.) Trahanache: (în picioare) Dați-mi voie! (clopoțind; după un moment de tăcere.) Cine a pronunțat cuvântul trădare? (Toată lumea e în picioare și în fierbere.) Cațavencu (din mijlocul grupului, cu putere), Ghiță, Brânzovenescu și Cetățeanul turmentat și Cei din fund: Afară! Afară moftologul! Trahanache: (trăgând clopoțelul foarte violent, cătră grupul din fund) Aveți puțintică răbdare! (cătră Cațavencu.) Și
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
este un cuplu de imbecilitate, întruchipare a ramolismentului politic. Cei doi se atrag prin firile complet diferite: Farfuridi este coleric, prost, fudul, infatuat, iar Brânzovenescu este, dimpotrivă, placid, moale, fricos, o umbră a celuilalt. Inculți peste măsură, se feresc de trădare, cu care, de altfel, sunt de acord "dacă o cer interesele partidului, dar s-o știm și noi". Ei trimit la "centru" o depeșă prin care semnalează faptul că "Prefectul și oamenii lui trădează partidul", fiind încântați că nu li
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
punctele esențiale. Din această dilemă nu puteți ieși... Am zis!". Brânzovenescu este ecoujjui Farfuridi, mai domol și mai precaut fiind entuziasmat cu timiditate de "curajul" fi aplombul acestuia. Amândoi sunt membri marcanți ai partidului de guvernământ, pe care-1 apără de trădare prin trădare. Trahanache și Brânzovenescu "sunt ramoliți, incapabili, dar "în fond mai puțin pătați în viața morală" (Pompiliu Constantinescu). Numele lor, cu sufixe onomastice grecești ("idi") și'românești ("eseu) precum și aluzia culinară (brânză și farfurie) ilustrează semnificativ relația care există
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Din această dilemă nu puteți ieși... Am zis!". Brânzovenescu este ecoujjui Farfuridi, mai domol și mai precaut fiind entuziasmat cu timiditate de "curajul" fi aplombul acestuia. Amândoi sunt membri marcanți ai partidului de guvernământ, pe care-1 apără de trădare prin trădare. Trahanache și Brânzovenescu "sunt ramoliți, incapabili, dar "în fond mai puțin pătați în viața morală" (Pompiliu Constantinescu). Numele lor, cu sufixe onomastice grecești ("idi") și'românești ("eseu) precum și aluzia culinară (brânză și farfurie) ilustrează semnificativ relația care există între ei
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
ci și alți români, majoritatea legionari... Au mai fost și țărăniști, dar majoritatea au fost legionari. Și, cunoscându-ne și având Încredere În noi, ne-a rugat să-l găzduim. Și el a fost prins, Încadrat la crimă de Înaltă trădare și condamnat la moarte, iar noi condamnați pentru găzduire și nedenunțare. Când l-ați găzduit? Din ’50 până În ’51, vara. Mai mult de șase luni. El când a fost prins? Nu mai Îmi amintesc exact, că el de la noi a
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
descoperit eu ulterior că Îl chema... Și m-au luat la Întrebări, că de ce nu vreau să le fac servicii, că m-am angajat, și nu știu ce... Au Început șantajul, că ei mă pot condamna, că am dezertare la inamic, Înaltă trădare, deși fusesem condamnat pentru astea... Dar la comuniști se putea orice... Și am susținut mereu că nu..., și mi-a arătat o hârtie semnată de mine. N-am vrut... Camera aia unde mă anchetau ei avea ieșire și În spate
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
contact cu cei parașutați și le-a dat de mâncare, că alte informații de spionaj n-au apucat să dea, că nu le-au mers aparatele... și pentru asta i-a Încadrat la complicitate la tentativă de crimă de Înaltă trădare. Am să caut sentința, să vă faceți o copie după ea. Dintre ăștia care au fost parașutați, trei au reușit să ia fiola. Unu’ a murit, la altu’ i-au făcut spălături și l-au salvat și al treilea a
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
i-au executat. Și pe cei doi colegi ai mei, de asemenea, i-au executat. Acuma, sigur, faptele sunt fapte, legile sunt legi, nimenea nu neagă treaba asta, dar Îmi pun Întrebarea: pentru complicitate la tentativă de crimă de Înaltă trădare, care nu s-a produs, condamni la moarte tineri de 20 de ani și-i execuți? După eliberare mi-a lipsit foarte mult Sandu Munteanu și Râmboiu. Sandu era din Alecuș... aproape de Blaj, În județul Târnava Mică, cum era Înainte
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Samuilă, c-o fost mai mulți... Deci 27 de persoane o fost În primul lot. Ei, parașutiștii, și cei pe care s-o gândit să-i condamne la moarte. Pe-ăia i-o băgat că o fost complici la-naltă trădare. Și acolo o fost și bietul soțul meu... Sora lui Mircea Popovici, care fusese și ea În primul lot, dar ca femeie o primit numai 25 de ani, deci nu o condamnat-o la moarte, mi-o spus pe urmă
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
lotul ăla... Deci În primul lot o fost cei pe care i-o și condamnat la moarte pe toți. Apoi, după două săptămâni, am urmat noi, lotul cu cei care am favorizat... Și ne-a băgat la crimă de Înaltă trădare. Procesul o fost primul proces din viața mea pe care l-am văzut. Da’ o fost mai mult un circ decât un proces. Deja pedepsele era stabilite dinainte... No, avocații ni i-o pus din oficiu și n-o vorbit
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
al nostru, și probabil că sunt, dar la noi aici nu se vorbește de așa ceva.” A văzut că n-are Încotro și zice: „Știți că dumneavoastră aveți o Încadrare tare mare”... - că noi am fost Încadrați la crimă de Înaltă trădare... - „de ce nu vă cereți reabilitarea?”. Mă gândeam cum să-mi cer io reabilitarea, să mă duc să le spun lor că-mi pare rău de ce-am făcut, pentru că nu-mi părea rău. Și zic: „D-apoi, n-am fost
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
naivi la galerie și când era cu putință să creadă publicul cum că bărbații conducători, oamenii politici, ziariști, parlamentari, publiciști de tot soiul pot fi împărțiți în două categorii: unii cu steaua patriotismului pe frunte, ceilalți cu pata indelibilă a trădării de neam. Domnilor naționaliști și antisemiți, toți suntem buni români. Toată deosebirea e una: pe când d voastră strigați aceasta în fiecare zi de mai multe ori, alții se mulțumesc să fie buni români fără ca să o strige.“11 Observație - după cum
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de înțelegere față de poziția politică adoptată de Alexandru Marghiloman, chiar dacă nu a fost confirmată de istorie, rostind mai târziu adevăruri indiscutabile și în legătură cu rămânerea sa, în 1917, în teritoriile românești ocupate de dușmani, considerată de unii ca un act de trădare. „De-acum - scria el la moartea lui Alexandru Marghiloman - istoria va rămâne să-l judece și va rămâne să hotărască dacă șeful partidului conser vator-pro gresist a rămas în teritoriul ocupat povățuit de sentimentele lui germanofile și în dezacord cu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
o interpelare în Cameră, a calificat scrisoarea principelui Carol ca un „rechizitoriu în regulă în contra națiunii și a pactului fundamental“ (Constituția), iar intenția sa de a se reîntoarce în patria germană ca „un act de dezertare, un act de înaltă trădare“, precizând apăsat: „căci dacă ținem la domnitor și la dinastia sa este însă ceva la care ținem și mai mult, la care ținem mai presus de toate, este naționalitatea, demnitatea și libertatea noastră... Dacă ceva este nou și dacă ceva
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
darea de seamă a bătăilor și orgiilor petrecute la alegerea Colegiului al doilea. Iată câteva spicuiri: „După ce dl. Fleva putu să scape de urmărirea bandiților sărind din tră sură în magazinul de muzică Tal, publicul, care asistase la conferința pentru trădarea Bucovinei, ieșind și auzind de cele ce se petrec în Piața Ghica, mulți, și mai cu seamă junimea, merse ea să vadă ce se întâmplă. Sosind acest adaos de mulțime, alegătorii și publicul prezenți începură să strige «afară bandele». Atunci
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
țară în preajma alegerilor din 1875. Tatălui meu i-a cerut ca să combată pe sub mână candidaturile lui Lascăr Catargiu pentru ca „să-l dea peste cap pe moldoveanu“. Tatăl meu i-a răspuns că nu se poate asocia la un act de trădare. Aceasta era atmosfera în partidul de la cârmă. În numărul viitor voi scri despre un alt om al zilei, despre vestitul doctor Drasch. (Id., ibid., nr. 11618, 19 februarie 1922, pp. 1-2.) O parte din informațiile cuprinse în acest fragment au
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
nu poate veni la serbare”. *„E nemaipomenit, bă nea Căline, ce se întîmplă! Cum spune un personaj de-al meu: «Omenia generează corupția!»” Reîntors de la București, unde a stat cîteva zile, Genoiu îmi relatează, mai afectat ca de obicei, despre „trădarea unui consilier important al șefului”, Pacepa (slovac de origine, venit în țară de la 16 ani, prin Polonia etc.), „poate cel mai important”, căci era la curent cu întreaga rețea de spionaj a CAER. Din cînd în cînd, în vorbele lui
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Deșteptarea” s-a produs după cîțiva ani: de Crăciun 1964, cu ocazia căsătoriei, Eusebiu Camilar mi-a făcut cadou un radio „Delta”, care avea și... unde scurte! Iritat de o vorbă a lui Sporici, Sergiu (care ieri îi imputase o „trădare”: „știu că nu poți să fii bun coleg!”) îmi spune că după plecarea mea de la Biblioteca Județeană, acesta m-a „forfecat” în duet cu Costin. El (Sergiu) și Petru Cimpoeșu mi-ar fi ținut partea, afirmînd că am „gust”. Pînă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de care îl acuz. Întîia: morala oribilă, vulgar-materialistă, mic burgheză a cărpănoasei furnici, huzurind între stocuri alimentare, care nu recunoaște meritele artei dezinteresate, lăsînd bietul cîntăreț, care a-nveselit cîmpiile și inimile cu trilurile lui văratice, să moară de foame! Ah, trădarea de confrați lafontainiană! Jalnică preamărirea filosofiei filistine a burții. Dureroasă, neașteptată trădare. A doua: concepția oportunistă, slugarnică, sclavagistă a povestitorului: laudă maleabilitatea bicisnicei trestii, odrasla mîlului, care păcălește vitregia firii îndoindu-se la pămînt. O dă ca exemplu (horribile dictu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
furnici, huzurind între stocuri alimentare, care nu recunoaște meritele artei dezinteresate, lăsînd bietul cîntăreț, care a-nveselit cîmpiile și inimile cu trilurile lui văratice, să moară de foame! Ah, trădarea de confrați lafontainiană! Jalnică preamărirea filosofiei filistine a burții. Dureroasă, neașteptată trădare. A doua: concepția oportunistă, slugarnică, sclavagistă a povestitorului: laudă maleabilitatea bicisnicei trestii, odrasla mîlului, care păcălește vitregia firii îndoindu-se la pămînt. O dă ca exemplu (horribile dictu!) falnicului și nobilului stejar, care preferă să țină fruntea sus și mai
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
timpului de față sînt: „n-avem cu ce, dar facem planul; facem planul, dar n-avem nimic; n-avem nimic, dar găsim ceea ce ne trebuie; găsim ceea ce ne trebuie, dar nu sîntem mulțumiți; nu sîntem mulțumiți, dar ovaționăm”. Exaltările sînt trădări ale propriei firi. Ori de cîte ori m-am lăsat cuprins de ele - în vreo discuție, în vreo activitate, în vreo relație -, am greșit grav. La fel mi s-a întîmplat și atunci cînd am vrut să fiu la fel
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]