6,447 matches
-
fi să ajungă la Roma, unde să găsească o cale de comunicare cu Ducele, evitând Ministerul de Externe italian, deoarece Contele Ciano, șeful acestui departament, era un dușman al românilor și deci și al Mișcării Legionare, fiind un prieten al ungurilor. Enescu, ajuns la Roma, stabilește neașteptat de repede o legătură, așa cum îl rugase Horia Sima cu o persoană apropiată Ducelui, acesta era Mario Appelius, un ziarist care avea oricând drum deschis la Vila Torlonia unde locuia Mussolini. Astfel, Enescu îl
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
spre a scăpa de obligațiunea muncii în tabere. Ei pun în schimb în serviciul acestor autorități toată capacitatea lor profesională și de muncă, numai spre a scăpa de greutățile și - eventual primejdiile - internării în lagăre. 5/. - În Ardeal, sașii și ungurii atrag atenția și simpatia evreilor care, în caz de lichidare, preferă să le treacă acestora activele comerciale și industriale, iar nu românilor. De asemenea stocurile de materiale importante ca: bumbac, cauciuc, cositor, merg de preferință în aceleași mâini străine, evitând
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
să se admită în întreprinderile foste evreești: industriale, comerciale și firmele individuale existente, o participare a capitalului evreesc până la 40% și a personalului evreesc până la 20%. 4/. - În Ardeal să se ducă în materie evreească o politică de concurență cu ungurii și cu sașii - ajutând atragerea fondurilor industriale și comerciale evreești, în mâini românești. 5/. - Formarea de tehnicieni și personal calificat românesc în fabrici din țară și din străinătate, după un plan bine studiat pentru echiparea cu personal român a între
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
1 și 2 și anume supușii străini, rabinii, inapții stabiliți de Comisiile medicale de Revizuire, invalizii din războaiele precedente, evreii cu titluri academice, președinții comunităților evreiești și acei care posedă carnete de scutire de muncă. ȘEFUL BIUROULUI 9 Căpit. Rez. Ungur S. ARHIVA INSHR-EW, RG-25.003 M, MAN, rola 54, dosar 7270, filele 639-639 bis. Document nr. 137 MARELE STAT MAJOR SECȚIA I-a Biroul 10 Nr. 415.700 din 29 Aprilie 1943 MARELE STAT MAJOR SECȚIA I-a către Corp
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
minorități. Credem că sunt necesare măsuri care să prevadă îmbunătățirea condițiilor de viață în oraș pentru toate categoriile. Din compararea datelor din tabelul 11, privind numărul persoanelor aparținând fiecărei etnii la nivelul anilor 1930, 1992 și 2002, rezultă următoarele: numărul ungurilor a ajuns în 2002 la o valoare apropiată de cea a anului 1930, după ce aproape se dublase în 1992; grupul germanilor s-a diminuat drastic, ajungând în prezent la doar 6 persoane; cu o situație asemănătoare se confruntă evreii, prezenți
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
coordonarea lui J.A. Smith și W.D. Ross, Vol. V, Oxford University Press, Londra, 1949, p. 97. 19 C. Iulius Caesar, Războiul galic. Războiul civil, studiu introductiv și indice de Cicerone Poghirc, traduceri, note și indici de Janina Vilan Ungur, respectiv, Elisabeta Poghirc, Editura Științifică, București, 1964, p. 224. 20 Oppian, Cynegetica, în vol. Oppian, Colluthus, Tryphiodorus, traducere în limba engleză de A.W. Mair, D. Litt, William Heinemann, G.P. Puntam's Son, London & New York, MCMXXVIII (1921), p. 63. 21
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Editorship of J.A. Smith and W.D. Ross, Vol. V, Oxford University Press, London, 1949, p. 97. 306 C. Iulius Caesar, Războiul galic. Războiul civil, studiu introductiv și indice de Cicerone Poghirc, traduceri, note și indici de Janina Vilan Ungur, respectiv, Elisabeta Poghirc, Editura Științifică, București, 1964, p. 224. 307 Oppian, Cynegetica, în vol. Oppian, Colluthus, Tryphiodorus, with an English translation by A.W. Mair, D. Litt, William Heinemann, G.P. Puntam's Son, London & New York, MCMXXVIII (1921), p. 63. 308
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
1847; nu putui în mintea mea să adun de o dată încai vreo o sută de traducțiuni cu bune cu rele, și îi răspunsei: - Nu cred, Domnule, să se adune cu toate nici până la cinci sute. - Hei, Domnule, îmi zise el, Ungurii pot să-ți arate într-o bibliotecă zeci de mii de volume, compozițiuni și tradițiuni în toate ramurele Științei, și limba maghiară în academiele Europei încă nu figură drept o limbă. Ăsta e un cuget, un scop la care va
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
îmbarcați într-un șlep și am mers pe Dunăre. Țin minte oamenii care erau pe șlep, însă doar imaginea lor nu și numele. Îi țin minte doar pe Mircea Marin, că a ajuns și el acolo, Miluță Iacomi, pe un ungur, Balogh Ladislau 15, un băiat de treabă, un oarecare Moș Valer 16 din Oaș, care în timpul transportului ne-a cântat Zaraza. Erau patru militari foarte buni cu noi, doi în spate și doi în față, toți cu automate, dar cine
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
ce este. Dar, ca întotdeauna am ieșit în față. Mi-am zis că trebuie să vină lângă mine și cineva care știe despre ce este vorba. Printre cei care au ieșit era și un oarecare Doboș 20, o fi fost ungur, român, nu știu. A fost întrebat: "unde ai ciubucit?" "La Gherla", a răspuns. Eu am răspuns că aș fi ciubucit la Iași. Mă puteau verifica dacă am ciubucit sau nu? A mai ieșit și colonelul Costinaș 21, care depusese jurământul
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Ceaușescu - care a făcut multe rele, dar pe care nu-l poate condamna nimeni că nu a fost un patriot, este singurul patriot al acestei țări, că dacă era Ceaușescu astăzi nu se întâmpla ce se petrece în România iar ungurii stăteau în banca lor - sunt niște trădători care ar trebui arestați și judecați în regim de urgență pentru înaltă trădare, pentru că sunt niște trădători! Nu fac absolut nimic: umblă doar să se îmbogățească, nimic altceva, nimic nu fac pentru această
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
nu știam să citesc bine rusește, dar îmi arăta poze. Am văzut o poză pe care n-am cum s-o uit: era un cadavru care avea pe piept o revistă comunistă și o baionetă înfiptă în cadavru prin revistă. Ungurii, după ce l-au împușcat pe acela, i-au pus o revistă comunistă pe piept și i-au împlântat o baionetă. Poza asta am văzut-o eu în Pravda. Odată căpitanul era așa de impresionat că a început să plângă tânguindu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
le explic căpitanului și neveste-sii că în România nu este rebeliune ca în Ungaria. Dar lor le tremura inima că v-a răbufni și în România cum a izbucnit în Ungaria. C. I.: Da, nu a fost ca la unguri. R. R.: Și mai am o poveste. Vă spuneam despre țiganca aceea care mi-a dat să mănânc. Ea avea o fată și un băiat și odată au prins doi ruși în casă. Ei au sărit peste gard, au intrat
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
anchetă ca să-l torn pe căpitanul Cioară 22. Pe el îl condamnaseră numai un an de zile și Securitatea Bârlad voia să-i dea ani mai mulți. C. I.: Au fost presiuni din partea anchetatorilor? Cine erau? S. M.: Anchetatorii erau toți unguri și toți aveau numai grade mari. Dar doar m-au înjurat, atât, nu bătaie sau altceva. Eu n-am mâncat bătaie deloc. Am luat o singură palmă pe bună dreptate și un picior în fund, de care v-am spus
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
grijă de familia ta!" Infima recuperare C. I.: Ați recuperat ceva din averea lăsată la Sighet: casă, teren? G. S.: Nimic n-am recuperat. Am mai fost acum, după Revoluție, dar casa a fost înstrăinată a fost vândută de la un ungur la altul, pe care nici nu-i cunoșteam, de nu se mai știa nimic. Dar a apărut legea aceasta cu privire la deportații pe motive etnice și împreună cu o vară de la Timișoara, am reușit acolo să obțin mai mult decât am obținut
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
a dat ceai, a chemat Crucea Roșie, și evreii recunoscători au scris-o acolo cu cele pe care le-a făcut ea. Ar trebui să-l dau pe ăsta, pe David Isidor, la comunitate. Eu am stat în detenție cu unguri, cu fel de fel de oameni și nu am supărare pe nimeni pe motiv că este evreu, croat, bulgar sau mai știu eu ce este! Jilava. Cu tineta după aer curat C. I.: Ce a urmat după proces? D. B.: De la
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
că nu vedem niciun ban de la guvernanți. Dacă pierd pariul cu dumneavostră să mă scoateți afară din organizație!" De atunci, îmi dau telefoane, mi-au trimis scrisori, uite așa am un maldăr aici la Asociație. Și-mi dau telefon și ungurii de la Harghita: Domnule, ai avut dreptate! Ce trebuie făcut?" "Trebuie să dăm statul în judecată. Până nu dăm statul în judecată nu vom face nimic". Ne-au tăiat drepturile, chiar și dreptul la medicamente!, și sunt oameni bolnavi... După 1989
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
sare/ Pune pieptul la hotare". „Și hotarele erau și largi și mari. Iar numele lui a trecut hotarul cu acea strălucire care a făcut să i se închine Veneția cea Bogată; Roma cea bătrână, Șahul cel indolent, Leahul cel mândru, Ungurul cel fălos, Tătarul cel ascuns și crud și Țepeluș cel neastâmpărat. Și acest vultan al vârtoșeniei neamului zace prefăcut în pământ în acel ungher binecuvântat al Putnei. O fi ea sfântă stânca cea neagră din Meca, lespedea lui Avram din
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
buciumau să se strângă și armata în dobândă, adică pe pradă: ce a fura din război al lor să fie! Ștefan cel Mare a folosit deseori astfel de armată, cum spune cronicarul, în luptele sale cu muntenii, cu secuii și ungurii și cu leșii. Armata în dobândă era neregulată, probabil avea ghioage, arcuri, baltage, dar tot al lor era și fuga care, „deși rușinoasă însă-i sănătoasă". „Când erau dușmani creștini în țară, care trebuiau scoși, mergea Domnul împotriva lor cu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și am ajuns pe înserat la un alt târg mare numit Vasilu". Paul de Aleppo). Tot Letopisețul (tom I, p. 185) descrie alt fapt istoric, petrecut la Vaslui, „războiul de la pod, din jos de oraș, la 1514, februar 27, între ungurii, care veniseră cu Trifailă, un pretendent la domnie, contra lui Bogdan Vodă; ungurii au fost bătuți și alungați de către moldoveni iar lui Trifailă i s-a tăiat capul". Vasluiul este legat și de personalitatea domnitorului Petru Rareș. De aici, din
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de Aleppo). Tot Letopisețul (tom I, p. 185) descrie alt fapt istoric, petrecut la Vaslui, „războiul de la pod, din jos de oraș, la 1514, februar 27, între ungurii, care veniseră cu Trifailă, un pretendent la domnie, contra lui Bogdan Vodă; ungurii au fost bătuți și alungați de către moldoveni iar lui Trifailă i s-a tăiat capul". Vasluiul este legat și de personalitatea domnitorului Petru Rareș. De aici, din Vaslui, începând cu anul 1528 noul domn al Moldovei avea să dea și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de personalitatea domnitorului Petru Rareș. De aici, din Vaslui, începând cu anul 1528 noul domn al Moldovei avea să dea și el numeroase acte, ceea ce reconfirmă nu numai importanța strategică a Vasluiului, ca punct de supraveghere și acțiune față de tătari, unguri, leși sau turci, ci și ca centru politic al Țării Moldovei. În primăvara anului 1528, Petru Rareș avea să ridice „oastea mare asupra secuilor", abătându-se și pe la Vaslui, pentru ca mai târziu, în cea de-a doua domnie, prezența sa
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
era acela care hotăra „opreliștea concurenței străinilor", dar nu era și o „apărare a muncii naționale". Catastihurile breslelor prevedeau că numai străinii de altă credință n-au dreptul de a fi breslași - cum erau evreii, turcii, armenii, nemții, polonezii și ungurii, pe când grecii și slavii, fiind ortodocși, li se îngăduia să devină breslași. Dar, cum Monopolul privea doar pe cei din orașul pentru care „era făcut catastihul breslei", printre „străini" hrisoavele îi includeau și pe cei străini de loc. Monopolul hotărnicea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
fecior boeresc sau... cioclu, după apucături și aptitudinea fiecăruia. Tot așa se întâmplă cu breasla numită a străinilor, care, nu totdeauna cuprinde la un loc pe toți adevărații „străini de țară"; căci odată găsim cuprinși în această denumire pe Nemți, Unguri, Sași, Greci, Turci, Leși, Jidovi, Armeni etc. altă dată găsim ca bresle deosebite de ale străinilor, pe „Jidovi" și pe „Armeni". Apoi nu toți străinii erau tratați în una și aceiaș categorie în vremuri, căci erau străini sudiți, adică de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
că amândouă Principatele trăiau o viață economică de sine, strâns legată cu o dezvoltare independentă? Au, nu e important a cunoaște că chiar atunci când viețuirea timpului a silit pe strămoșii noștri să recunoască supremația unuia din vecini, fie aceea a Ungurilor sau a Polonilor, fie aceea a Turcilor, - ei nu au aplicat la viața lor proprie? Nici pretențiunile regilor Ungariei și ai Poloniei, nici atotputernicia sultanilor nu au împiedicat pe Domnii noștri de a bate monete cu efigia lor; și aceasta
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]