5,117 matches
-
nebunește saula se întinse brusc și bietul Pip apăru șiroind de spumă, printre cavaleții ambarcațiunii, tîrît fără cruțare de saula ce i se încolăcise de cîteva ori în jurul gîtului și pieptului. Tashtego stătea la prova, ațîțat de vînătoare. El îl ura pe Pip, pentru lașitatea lui. Smulgînd din teacă cuțitul de bord, îi lipi de saulă muchea tăioasă și, întorcîndu-se spre Stubb, îl întrebă: Ă Tăiem? Fața vînătă și congestionată a lui Pip spunea limpede: „Pentru numele lui Dumnezeu, taie-o
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
poporul român, strănepot al celui roman, a rămas neatins la țară, în țărănime; mai departe: latiniștii visau republica romană și, în capul lor, republica era forțamente democrație. Să ne gândim la doctrina socială a lui Barnuțiu. Să adăugăm la aceasta ura latinistului împotriva fanariotismului, care era semnul distinctiv al claselor de sus și încă pornirea omului care vrea inovații de a merge în toate sensurile pe calea ino-vațiilor2. Și, ca dovadă că Galuscus e democrat și că Alecsandri se înșală când
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
din O noapte furtunoasă sunt simbolice. Dar și legătura dintre dânsele e simbolică. Jupân Dumitrache, Nae Ipingescu și Rică Venturiano se înțeleg perfect, se stimează, toți au ca țintă a dușmăniei lor pe "ciocoi" și ca ciment al legăturii lor ura împotriva "ciocoiului", și toți jură - și sunt gata să facă și infamii pentru ea - în numele "sfintei constituții", pe care dealtmintrelea n-o înțeleg, cum Jupân Dumitrache și Nae Ipingescu nu înțeleg nici lucrurile scrise în Vocea patriotului naționale, deși le
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
și Formațiunile Ministerului Afacerilor Interne le revin sarcini de mare răspundere. Tovarăși soldați, matrozi, sergenți, ofițeri și generali: Vă felicit cu ocazia celei de a X-a Aniversări a Eliberării Patriei noastre de sub jugul fascist de către glorioasa Armată Sovietică. Vă urez noi succese în pregătirea de luptă și politică, în întărirea disciplinei și ordinii militare, în creșterea vigilenței, pentru întărirea combativității și ridicarea capacității de luptă a Unităților și Formațiunilor Ministerului de Interne. Trăiască 23 August, marea sărbătoare națională a poporului
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
Ministrului Afacerilor Interne al Republicii Populare Române Nr. 933 din 13.08.1956 Tovarăși soldați, sergenți, ofițeri și generali! Cu prilejul zilei de 23 August, ziua eliberării patriei noastre de sub jugul fascist și al dictaturii burghezo-moșierești, vă felicit și vă urez noi succese în întărirea ordinii și disciplinei militare, în ridicarea nivelului politic și profesional, în îndeplinirea misiunilor încredințate, în lupta pentru apărarea securității statului nostru. Trăiască Republica Populară Română! Trăiască Partidul Muncitoresc Român! Ministrul Afacerilor Interne General-colonel /ss/ Alexandru Drăghici
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
de organele Securității. (Aplauze îndelungi). Distincțiile acordate cu acest prilej unui mare număr de lucrători din organele de securitate sunt o dovadă a acestei prețuiri și încrederi. Doresc să felicit pe toți tovarășii care au primit distincții și să le urez noi succese în activitatea lor! (Aplauze îndelungate). Tovarăși, Întregul nostru popor este angajat cu toate forțele sale în îndeplinirea programului elaborat de Congresul al IX-lea al partidului. Succesele obținute în primii doi ani și jumătate ai planului cincinal dovedesc
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
dintre partidele comuniste și muncitorești, spre întărirea unității tuturor forțelor antiimperialiste - garanția mersului înainte al fiecărei țări socialiste, garanția victoriei socialismului și a păcii în lume. (Vii și puternice aplauze). În încheiere, vă rog să-mi dați voie să vă urez încă o dată, dumneavoastră, tuturor lucrătorilor de securitate, succese tot mai mari în activitatea închinată slujirii fără preget a intereselor patriei, ale poporului nostru, constructor al socialismului, ale cauzei socialismului. Vă doresc multă sănătate și fericire! (Aplauze, urale; se aclamă îndelung
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
și s-au transmis mulțumiri călduroase conducerii de partid și de stat, personal tovarășului Nicolae Ceaușescu, pentru grija și îndrumarea permanentă ce ne-a fost acordată. În numele generalilor, ofițerilor, maiștrilor militari, subofițerilor, sergenților, soldaților și angajaților civili, președintele C.S.S. a urat tovarășului Nicolae Ceaușescu și celorlalți tovarăși din conducere, ani mulți de viață, fericire personală și puteri de muncă sporite pentru binele și fericirea poporului român. 3.Tovarășul Nicolae Ceaușescu în cuvântul său a dat înalte aprecieri muncii de securitate desfășurate
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
pretindă și să militeze ca ordinea de drept să fie respectată de toți cetățenii săi. În încheiere, tovarășul Nicolae Ceaușescu a transmis întregului personal al Consiliului Securității Statului ca în noul an să obțină rezultate și mai mari și a urat ani mulți de viață, sănătate și fericire personală, nouă tuturor și familiilor noastre. A ordonat ca aceste felicitări și urări să fie transmise întregului personal. 4.Consiliul Securității Statului, dând glas sentimentelor întregului nostru aparat, mulțumește și pe această cale
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
controlul trecerii frontierei - g-ral maior Emanoil Rusu - șeful Inspectoratului Municipiului București al Ministerului de Interne. Aceasta este componența Colegiului. Vă rog să-mi dați voie ca, în calitatea de președinte al colegiului, să vă felicit cu acest prilej, să vă urez mult succes în muncă și în activitatea viitoare. Aș dori să vă mai aduc la cunoștință încă câteva (sic!) probleme. În legătură cu Decretul, aș dori să repetăm câteva din prevederile decretului. Componența Colegiului este aprobată de către Comitetul Central al Partidului și
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
nu a fost atent. Tov. g-ral locot. Dincă: Ce să le facem, dacă așa gândesc ei. Pentru că azi este și Ziua Victoriei și ziua în care dv. ați fost numiți în Colegiu, propun să ciocnim un pahar și să vă urăm și dv. victorie în munca nouă pe care o începeți, mult succes și sănătate. Tov. ministru: În legătură cu ce a ordonat tov. g-ral locot. Dincă, cred că nu avem ce spune, trebuie să trecem de urgență la măsuri. Poate, având în
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
sluji cu credință, vigilență, pricepere și responsabilitate interesele fundamentale ale oamenilor muncii, militând neabătut pentru aplicarea în viață a politicii partidului în domeniul apărării securității statului. Cu prilejul acestei aniversări, felicit călduros întregul personal din aparatul de securitate și îi urez noi și importante succese în activitatea de apărare a orânduirii sociale și de stat, a cuceririlor revoluționare ale poporului. TRĂIASCĂ PARTIDUL COMUNIST ROMÂN - CONDUCĂTOR ÎNCERCAT AL POPORULUI ROMÂN, INSPIRATORUL ȘI ORGANIZATORUL TUTUROR VICTORIILOR NOASTRE! TRĂIASCĂ ȘI ÎNFLOREASCĂ SCUMPA NOASTRĂ PATRIE
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
ei ne persecut?. �n Germania, șo? ul meu era un avocat apreciat. Avea un birou mare. Vine aici ? i i se interzice s? practice avocatură. De ce? Pentru c?? i evreu. Este obligat s? lucreze pentru fratele meu. De ce ne ur? sc oare? Chiar ? i birjarul, c�nd e furios pe calul lui, strig? la el: �Dii, jidane! � De ce, de ce? i a? a?� �n timp ce conversa? ia conținu? , Harriet �ncearc? s??i lini? teasc?: �Aici nu s�nte? i �n pericol�. �Nu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
tr? un c? min aflat l�ng? liceu. Iorga avea rude ? i �n Ia? i, a? a c? nu era singur. Gheorghe, fratele lui, era elev la Liceul Militar. Desp? r? irea de cei doi fii ai ei i? a u? urat via? a doamnei Zulnia. �nv??? tură mergea f? r? efort, dar via? a la c? min era grea pentru Iorga. Elementele de confort oferite de dormitor erau suprasolicitate. �n schimb, a reu? it s??? i fac? doi? trei prieteni 29. Aici
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
pe care Iorga ? i l? a asumat �n politic?. �n anii urm? tori, mai ales �n 1897 ? i 1898, a ? inut prelegeri asupra �conturului general al istoriei Evului Mediu� ? i un seminar despre �originea Cruciadelor din secolul al�XV-lea�91, care se desf?? ură �n propria să locuin??. �ntre timp, niciodat? atra? i de lux sau confort, șo? îi Iorga tr? iau modest, dar duceau totu? i o via?? fericit?. Prima c? snicie �i oferea �nc? lui Iorga o �atmosfer? de siguran?? ? i fericire�92. Succesele
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
politicii na? ionaliste care �nc? lcaser? principiile na? ionalismului s? u cultural. Iorga n? ar fi acceptat �n veci s? se �mpace cu Iuliu Maniu, liderul na? ional ?? r? nist sau, cu at�ț mai pu? în, cu liderul populist Constantin Stere. Ură lui pentru Corneliu Zelea Codreanu, C? pitanul G? rzii de Fier, ? i pentru scriitorii moderni? ți că Tudor Arghezi era f? r? margini. Nu putea s?? i ierte nici pe cei care colaboraser? cu germanii �n timpul primului r? zboi mondial
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cople? itoare; iar �ntr? o zi, urma? îi no? tri vor trage din toate acestea concluziile cuvenite�215. Autorit?? ile austro? ungare �i �mpiedicau pe rom�nii �de dincolo� s? vin? la cursuri 216. Dup? 1908, Universitatea de Văr? ? i?a desf?? urat activitatea �n fiecare văr? , cu excep? ia anului 1913 ? i a perioadei de dup? 1914. Pe la 1922, ea a devenit �Universitatea Popular? Nicolae Iorga�. Editură lui Iorga, Datina rom�neasc? func? iona ne�ntrerupt. Oamenii de ? tiin?? str? ini care
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
orice evreu care se identifică cu Rom�nia, s? m?n? torismul ? i platformă partidului; Cuza se opunea acestui lucru ? i sus? inea cu ț? rie exclusivismul antisemitic 223. La vremea aceea, Iorga nu era filosemit, dar nu �mp? rt?? ea ură lui Cuza fă?? de evrei. Fapt este c? noul partid era primul partid politic rom�n cu un program antisemit declarat. Pe l�ng? Iorga ? i Cuza, conducerea partidului era alc? tuit? din Leon Cosmovici, Vasile Kog? lniceanu (fiul lui Mihail
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Ferdinand. Nu mai era timp de pierdut. Iorga a scris �n ruse? te ? i �n rom�ne? te un apel adresat direct Sovietului Soldă? ilor de la Socola. �Fra? ilor no? tri, cet?? eni ai NOII RUȘII! � Iorga explică faptul c? Rom�nia �ură sincer bun venit Armatei ruse �n lupta �mpotriva autocra? iilor germane, austro? ungare, bulg? re? ți ? i turce? ți, care �ncercau s? subjuge omenirea�. �Am �mp? r? it cu voi tot ce avem�, continuă el. �Acum, aproape c? nu ne? a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a determinat pe rege s? aprobe faptul �mplinit, spun�ndu? i: �Reformele ori vor fi �mplinite f? r? rege, ori vor fi �nf? ptuite �mpotriva voin? ei regelui�. A ad? ugat c? , spun�ndu? i acest lucru regelui, ? i?a u? urat mintea ? i ? i?a desc? rcat sufletul 91. Nu era vreme pentru urm? rirea intereselor de clas? ? i dedarea la jocurile politicianismului; �mprejur? rile erau prea serioase pentru aceasta. Astfel �nc�ț criză s? a atenuat. Ion Mihalache a calificat ulterior reforma
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i partidul acestuia) controlau St. Petersburgul. Istoricul �n? elegea evolu? ia ? i accelerarea procesului revolu? ionar. A conchis c? , sacrific�ndu? l pe Robespierre, Revolu? ia Francez? a putut p? stră ? i transmite posterit?? îi realiz? rile pe care acesta le ură at�ț de mult. ?i avertiza: �Mul? imile fl? m�nde consider? �ntotdeauna c? guevrnul e vinovat ? i v? d salvarea �n opozi? ie... Fiecare revolu? ie �? i are propriul ei Robespierre; nu exist? dec�ț o singur? solu? ie, aceasta este ceea ce ne
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
deveni purt? torul de cuv�nt coerent �nfl? c?raț ? i aproape irezistibil al genera? iei tran? eelor, Iorga s? a re�ncadrat �n regim, permi? �nd astfel restaurarea sistemului liberal de c? tre Br? tianu, dou? lucruri pe care le ură cel mai mult. Cu toate acestea, �n perioadă 1919? 1920, Iorga a fost �ntr? o dispozi? ie aproape revolu? ionar? , ca reac? ie la felul �n care �l trata Br? tianu. Tonul �Neamului rom�nesc� era distinct ? i radical de st�nga. Iat? unul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de zvonuri. Bucure? țiul era un oră? �n care circulau zvonuri de toate culorile, dar foarte iresponsabile care f? ceau problematic? guvernarea 40. Regele Ferdinand i? a spus lui Iorga c? at�ta vreme c�ț Conferin? a de Pace �? i desf?? ură lucr? rile, era bine că primul? ministru s? fie un ardelean (adic? Vaida? Voievod), care s? fie ? eful delegă? iei rom�ne la Versailles 41. �n prim? vară lui 1920, a devenit clar c? guvernul democrat nu putea face fă?? problemelor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Ungaria a? a cum era, bandele lui Horthy distrug Ungaria care ar putea fi! �173. Iorga nu era �ngrijorat de Austria. �l cataloga pe Karl de Habsburg, cu �ncerc? rile de restaura? ie ale acestuia, drept �Habsburgul degenerat, concentr�ndu?? i ură asupra regimului lui Horthy ? i a �terorii albe� instituit? de acestă�. Pentru Iorga, c? pitanul G�mb�s era �? eful rași? tilor unguri�174. Contactele lui Iorga cu ungurii se rezumau la intelectualii evrei unguri cu convingeri democrate. Putea �n sf�r? it
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
pre? edintele partidului? (Maniu i? a cedat la un moment dat pre? edin? ia, apoi ? i?a retras oferta). Urmau s? fie doi pre? edin? i ai partidului? Erau dispute ? i �n privin? a �Neamului rom�nesc�201. Plus c? a ie? it la iveal? ură lui Iorga fă?? de Stere. Toate acestea au domolit entuziasmul lui Maniu fă?? de o unire politic? cu Iorga. Prin 1926, Argetoianu l? a p? r? sit pe Iorga ? i i s? a al? turat lui Maniu, pe urm? liberalilor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]