KorAP: Find »[drukola/base=vârstnic & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...200 201 202 ...209 >

5,204 matches

Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602

care au privit activitatea sexuală independent de diminuarea sau suprimarea funcției reproducătoare și au legat-o de statusul marital; * 3) persoane aflate la vârsta a treia, căsătorite (cu partener/ă), care au relaționat activitatea sexuală cu starea de sănătate. Acești vârstnici sănătoși, căsătoriți, au răspuns că ,,viața sexuală nu încetează niciodată" sau au apreciat încetarea activității sexuale la peste 60 de ani. Nu toți specialiștii admit andropauza ca entitate morfologică, deoarece simptomatologia și delimitarea ei nu sunt atât de bine marcate

by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
spre stânga cu vârf la contacte cu durata de 5-15 minute; * pentru persoanele peste 60 de ani, o curbă asimetrică spre dreapta cu vârf la persoane inactive sexual. Am putea spune însă că este o curbă bimodală, celălalt vârf concentrând vârstnici care au raportat o durată a contactelor sexuale similară cu a celor până în 60 de ani. O variabilă care influențează în mare măsură, la toate vârstele, viața sexuală este statutul marital. Deși este evident declinul cantitativ și calitativ al activității

by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
ani are mai mult un scop didactic. Putem vorbi de activitate sexuală până la încetarea vieții, deși aceasta diferă cantitativ și calitativ de cea a tânărului și adultului. Activitatea sexuală nu depinde numai de vârstă, așa încât pentru evaluarea activității sexuale a vârstnicului se vor lua în considerare nu numai aspectele structurilor biologice, ci și statusul socioeconomic, starea civilă, mediul (urban-rural), modelele induse de familie, societate. Comportamentul sexual al omului este deosebit de complex, fiind depășită sfera neuroendocrină prin factori psihici și sociali, activitatea

by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
mai scăzut față de studiile anterioare [7, 6, 5, 1]. Figura 64. Opinia subiecților privind eficiența prezervativului împotriva BTS Ponderea răspunsurilor incorecte legate de transmiterea HIV/SIDA prin toaletă și baie repartizată pe grupe de vârstă ne arată că adolescenții și vârstnicii adaugă pe lista modalităților de risc de infectare cu HIV/SIDA baia/WC-ul; adolescenții probabil din lipsă de informații certe, pentru că au avut încă parte de cursuri preventive, iar vârstnicii deoarece nu mai sunt direct interesați de această boală

by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
pe grupe de vârstă ne arată că adolescenții și vârstnicii adaugă pe lista modalităților de risc de infectare cu HIV/SIDA baia/WC-ul; adolescenții probabil din lipsă de informații certe, pentru că au avut încă parte de cursuri preventive, iar vârstnicii deoarece nu mai sunt direct interesați de această boală sau nu au avut surse de informare în trecut. Observăm două vârfuri la procentaj (25%, 25,6%) la tinerii sub 19 ani și vârstnicii peste 60 de ani care au concepții

by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
care au privit activitatea sexuală independent de diminuarea sau suprimarea funcției reproducătoare și au legat-o de statusul marital; 3) Persoane aflate la vârsta a treia, căsătorite (cu partener/ă), care au relaționat activitatea sexuală cu starea de sănătate. Acești vârstnici sănătoși, căsătoriți au răspuns că ,,viața sexuală nu încetează niciodată" sau au apreciat încetarea activității sexuale la peste 60 de ani. Evaluarea dinamicii sexuale pe două subeșantioane de vârstă, până și după 60 de ani, indică diferențe semnificative statistic (p

by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
de ani are mai mult un scop didactic. Putem vorbi de activitate sexuală până la încetarea vieții, deși aceasta diferă cantitativ și calitativ de cea tânărului și adultului. Activitatea sexuală nu depinde numai de vârstă, așa încât pentru evaluarea activității sexuale a vârstnicului se vor lua în considerare nu numai aspectele structurilor biologice, ci și statusul socioeconomic, starea civilă, mediul (urban-rural), modelele induse de familie, societate. Comportamentul sexual al omului este deosebit de complex, se depășește sfera neuroendocrină prin factori psihici și sociali, activitatea

by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
utilizarea prezervativului ca metodă de prevenire a îmbolnăvirii cu HIV/SIDA, sau îl consideră puțin eficace (6,3%). Ponderea răspunsurilor incorecte legate de transmiterea HIV/SIDA prin toaletă și baie repartizată pe grupe de vârstă ne arată că adolescenții și vârstnicii adaugă pe lista modalităților de risc de infectare cu HIV/SIDA baia/WC-ul; probabil adolescenții din lipsă de informații certe, cei care nu au avut încă parte de cursuri preventive, iar vârstnicii care nu mai sunt direct interesați de

by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
de vârstă ne arată că adolescenții și vârstnicii adaugă pe lista modalităților de risc de infectare cu HIV/SIDA baia/WC-ul; probabil adolescenții din lipsă de informații certe, cei care nu au avut încă parte de cursuri preventive, iar vârstnicii care nu mai sunt direct interesați de această boală sau nu au avut surse de informare în trecut. Observăm două vârfuri la procentaj (25%, 25,6%) la tinerii sub 19 ani și vârstnicii peste 60 de ani, care au concepții

by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
una. Avem o reprezentare bună a cunoștințelor populației urbane legate de bolile cu transmitere sexuală, ca denumire, modalități de transmitere, surse de informare și comportamente de prevenire. Totuși există și persoane care nu au cunoștințe suficiente în domeniu, în special vârstnicii și cei cu un nivel de instruire redus. Creșterea ponderii răspunsurilor corecte odată cu nivelul de școlarizare evidențiază importanța unei educații sexuale eficiente în școli pentru modelarea unui comportament sexual sănătos și necesitatea completării cunoștințelor necesare prevenirii bolilor cu transmitere sexuală

by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425

principala cauză de morbiditate și mortalitate în cadrul populației și, în condițiile în care populația vârstnică devine un segment demografic tot mai important, cunoșterea particularităților legate de evaluarea cardiologică a acestei categorii dobândește o importanță aparte. Particularități ale semiologiei ecocardiografice a vârstnicilor sănătoși Aparatul cardiovascular al vârstnicului suferă modificări morfologice și funcționale, astăzi bine studiate. Din perspectiva evaluării ecocardiografice, cunoașterea acestor particularități normale și diferențierea de modificările patologice reprezintă o condiție importantă pentru o interpretare corectă a datelor imagistice. 13.1.1

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
mortalitate în cadrul populației și, în condițiile în care populația vârstnică devine un segment demografic tot mai important, cunoșterea particularităților legate de evaluarea cardiologică a acestei categorii dobândește o importanță aparte. Particularități ale semiologiei ecocardiografice a vârstnicilor sănătoși Aparatul cardiovascular al vârstnicului suferă modificări morfologice și funcționale, astăzi bine studiate. Din perspectiva evaluării ecocardiografice, cunoașterea acestor particularități normale și diferențierea de modificările patologice reprezintă o condiție importantă pentru o interpretare corectă a datelor imagistice. 13.1.1. Ventriculul stâng 13.1.1

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
în principal creșterii grosimii parietale VS, diametrele telesistolic și respectiv telediastolic VS nefiind influențate semnificativ de vârstă. În ceea ce privește distribuția hipertrofiei, aceasta se face de cele mai multe ori simetric. Există, pe de altă parte, așa‑numitul „sept sigmoid” (evident mai frecvent la vârstnici); în acest caz, procesul hipertrofic afectează predominant segmentul bazal al septului inter- ventricular ( figura 13.2). Se discută încă dacă acest aspect particular ar putea reprezenta un subtip de cardiomiopatie hipertrofică sau doar o variantă anatomică fără semnificație patologică. Pentru

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
PASP până la 40 mmHg trebuie considerată normală, iar un studiu recent (14) indică valori de peste 60 mmHg ca putând fi normale la pacienții peste 60 de ani în condițiile unei bune capacități de efort. 13.2. Modificări valvulare frecvente la vârstnici În contextul general al îmbătrânirii populației și al schimbării etiologiei dominante a bolilor valvulare, odată cu creșterea frecvenței leziunilor degenerative în detrimentul celor reuma - tismale, devine foarte importantă cunoașterea modificărilor morfologice și funcționale „fiziologice” în cadrul procesului de îmbătrânire și distingerea lor de

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
al schimbării etiologiei dominante a bolilor valvulare, odată cu creșterea frecvenței leziunilor degenerative în detrimentul celor reuma - tismale, devine foarte importantă cunoașterea modificărilor morfologice și funcționale „fiziologice” în cadrul procesului de îmbătrânire și distingerea lor de aspectele patologice care pot fi întâlnite la vârstnici. Înaintarea în vârstă produce modificări morfologice la nivelul țesutului valvular, în special la nivelul valvelor mitrală și aortică, ce suferă un proces progresiv de degenerare și dilatare. Un studiu necroptic efectuat pe 765 de pacienți a evidențiat o tendință de

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
nivelul marginii libere a cuspelor mitrale și la nivelul inelului mitral. În literatură se folosește sintagma „sindrom al calcificărilor senile” care desemnează o triadă de calcificări prezente la nivelul cuspelor aortice, inelului mitral și arterelor coronare epicardice, întâlnită frecvent la vârstnici. Calcificarea inelului mitral este un proces degenerativ asociat cu înaintarea în vârstă și care se pare că este mai frevent întâlnit la femei decât la bărbați (1). Cantitatea de calciu poate varia de la calcificări punctiforme până la calcificări masive, localizate cel

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
de valvă mitrală de la pacienții tineri prin faptul că nu se asociază cu exces de țesut valvular, ci mai degrabă cu modificări ale aparatului subvalvular (ale structurii și integrității cordajelor, cu alungire și ruptură) (16). Calcificările valvei aortice, frecvente la vârstnici, intră în spectrul larg al bolii aortice cu valve calcificate, putând merge de la scleroză valvulară aortică, fără semnificație hemo - dinamică, până la stenoza aortică severă, simptomatică ( figura 13.8). Scleroza aortică, definită ca îngroșare și calcificare a valvei aortice tricuspide fără

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
de la scleroză valvulară aortică, fără semnificație hemo - dinamică, până la stenoza aortică severă, simptomatică ( figura 13.8). Scleroza aortică, definită ca îngroșare și calcificare a valvei aortice tricuspide fără obstrucție a tractului de ejecție al VS, este o patologie frecventă a vârstnicului cu o prevalență de 26% la populația peste 65 de ani (16). Studiile clinice prospective sugerează că, la o mare parte dintre acești pacienți, scleroza aortică progresează treptat către stenoză aortică semnificativă hemodinamic-. Prevalența sclerozei și stenozei aortice crește cu

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
rădăcinii aortei secundară creșterii presiunii arteriale și a rezistenței arteriale periferice. Frecvent aceasta este ușoară, fără semnificație hemodinamică (1). Înaintarea în vârstă se asociază și cu modificări la nivelul tractului de ejecție al VS și al velocității fluxului aortic. La vârstnici, există o reducere semnificativă statistic a diame - trului tractului de ejecție al VS și a velocității fluxului sanguin de la acest nivel. Aria valvulară aortică scade, iar velocitatea fluxului transvalvular aortic crește cu înaintarea în vârstă (1). Iung și Vahanian, într-

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
iar velocitatea fluxului transvalvular aortic crește cu înaintarea în vârstă (1). Iung și Vahanian, într-un studiu bazat pe datele furnizate de Euro Heart Valve Survey, au demonstrat că stenoza aortică și regurgitarea mitrală reprezintă cele mai frecvente valvulopatii ale vârstnicului. Aceiași autori au menționat că 64% dintre pacienții cu vârsta peste 70 de ani și 33% dintre cei cu vârsta peste 75 de ani, care au stenoză aortică semnifi - cativă, nu sunt considerați candidați pentru intervenția de corecție chirurgicală. Aceste

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
arteriale și cardiace Studiile populaționale au demonstrat că principalele modificări la nivelul arterelor elastice mari, care se produc odată cu înaintarea în vârstă, sunt reprezentate de creșterea grosimii parietale și dilatare (19). Studiile post-mortem indică faptul că îngroșarea peretelui aortic la vârstnici se datorează în principal creșterii grosimii intimale, chiar și la populații cu incidență scăzută a aterosclerozei (20). Rezultatele studiului BLSA (Baltimore Longitudinal Study on Aging ) evidențiază o creștere a grosimii intimă-medie carotidiene de 2-3 ori între 20 și 90 de

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
intimale, chiar și la populații cu incidență scăzută a aterosclerozei (20). Rezultatele studiului BLSA (Baltimore Longitudinal Study on Aging ) evidențiază o creștere a grosimii intimă-medie carotidiene de 2-3 ori între 20 și 90 de ani (21). Creșterea grosimii intimă-medie la vârstnici este însoțită de dilatare luminală și de o reducere a complianței și distensibilității, cu creșterea rigidității arteriale. Aceste modificări structurale poartă numele de arterioscleroză, proces diferit de ateroscleroză. Velocitatea undei de puls, index al rigidității arteriale, crește cu vârsta, atât

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
În stadiile avansate de boală se poate ajunge la disfuncție sistolică globală cu scăderea fracției de ejecție a VS (1). Dificultăți tehnice în abordarea pacienților vârstnici Detalierea aspectelor specifice și a semiologiei ecografice a diverselor patologii cardiace mai frecvente la vârstnici depășește scopul acestui capitol. Este însă utilă menționarea dificultăților tehnice generale în explorarea pacientului vârstnic. Există dezavantaje supli - mentare față de explorarea populației adulte. Complianța la comenzile operatorului (schimbarea poziției, manevre respiratorii) poate fi redusă din cauza unor tulburări cognitive sau auditive

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
Corola-publishinghouse/Science/91922_a_92417

s‑a sugerat existența unor căi biologice protective față de deces prin evenimente acute cardio -vasculare ale fenotipului obez cu boală cardiovasculară. Caracteristicile legate de vârstă conduc la o abordare diferită a relației dintre starea de sănătate și statusul ponderal la vârstnic. Deși la populația generală riscul de morbi ‑morta- litate poate fi estimat prin intermediul parametrilor antropometrici clasici, nu același lucru se poate afirma și în ceea ce privește populația vârstnică. Pe lângă modificările observate la nivelul sistemului vascular (17), înaintarea în vârstă antrenează modificări profunde

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Laura Mihalache, Lidia Arhire, Mariana Graur (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91922_a_92417]
sunt procese fiziologice ale îmbătrânirii ce trebuie luate în considerare atunci când se estimează consumurile energetice totale și necesarul energetic zilnic. Ca atare, criteriile diagnostice și terapeutice ale obezității utilizate în mod curent la adult nu pot fi extrapolate și la vârstnici fără a face câteva precizări, iar conceptul de „obezitate sarcopenică” ar trebui să ajute la înțelegerea complexității relației dintre obezitate, mortalitate și morbi - ditate la vârstnici. Prin utilizarea indicelui de masă corporală (IMC), obezitatea sarcopenică poate să nu fie recunoscută

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Laura Mihalache, Lidia Arhire, Mariana Graur (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91922_a_92417]