6,856 matches
-
reprezintă 10% din toate cazurile de HTP la adult; - frecvent idiopatice; - factori etiologici: - neoplasm hepatic, al căilor biliare principale, de pancreas; - policitemia rubra vera;trombocitoză; - pancreatită; - boală mieloproliferativă; - sepsis intraperitoneal; - pileflebită - traumatism abdominal - contuzie, chirurgie - diagnostic:frecvent asimptomatic - rar dureri vagi;semne de boală hepatică - frecvent absente;splenomegalie; - „cap de meduză” - rar; - teste funcționale hepatice - În 85% din cazuri sunt normale; - trombocitopenie datorită hipersplenismului; - frecvent pacientul se prezintă cu hemoragie masivă apărută brusc pe un teren aparent normal; - diagnosticul are 3
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
pancreatică dorsală, artera pancreatica magna, artera pancreatică caudală. - Venele sunt paralele cu arterele. - Limfa provine din spațiile periacinoase o Au același traiect cu vasele sanguine o Drenează În ganglionii peripancreatici localizați În lungul venelor. INERVAȚIA - Inervația pancreasului provine din nervii vagi și splanhnici. - Fibrele eferente trec prin plexul celiac din ramul celiac al nervului vag drept și se termină În ganglionii din septurile interlobulare ale pancreasului. - Fibrele postganglionare din aceste sinapse inervează acinii, insulele și canalele. - Fibrele viscerale aferente din pancreas
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
provine din spațiile periacinoase o Au același traiect cu vasele sanguine o Drenează În ganglionii peripancreatici localizați În lungul venelor. INERVAȚIA - Inervația pancreasului provine din nervii vagi și splanhnici. - Fibrele eferente trec prin plexul celiac din ramul celiac al nervului vag drept și se termină În ganglionii din septurile interlobulare ale pancreasului. - Fibrele postganglionare din aceste sinapse inervează acinii, insulele și canalele. - Fibrele viscerale aferente din pancreas sunt tributare nervilor vag și splanhnic. - Inervația simpatică provine din nervii splanhnici pe calea
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
eferente trec prin plexul celiac din ramul celiac al nervului vag drept și se termină În ganglionii din septurile interlobulare ale pancreasului. - Fibrele postganglionare din aceste sinapse inervează acinii, insulele și canalele. - Fibrele viscerale aferente din pancreas sunt tributare nervilor vag și splanhnic. - Inervația simpatică provine din nervii splanhnici pe calea plexului celiac și inervează vasele pancreatice. II. PANCREATITA ACUTĂ DEFINIȚIE Inflamație nonbacteriană determinată de activarea, eliberarea interstițială și autodigestia pancreasului de către propriile enzime În mod normal trei mecanisme previn autodigestia
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
din construcție să devină piese subțiri. Vorbind despre mulțime, despre relația de echivalență, relația de egalitate sau relația de ordine, trebuie să ținem seama de specificul preșcolarilor în intuirea unor astfel de concepte. Nu este vorba decât despre o idee vagă, incompletă, dar totuși adevărată, asupra conținutului acestora, și nu despre o delimitare strict științifică. Prin practicarea jocurilor logice se acumulează o serie de experiențe, care permit copiilor să integreze într-un sistem organic grupele de obiecte de același fel, conceptele
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
considerați pedanți în lucrările normative), sunt folosiți în conversație de vorbitori cu intenția de a marca prin limbaj granițe discursive în relația cu interlocutorii. 5. CONVERTIREA TRĂSĂTURII INERENTE [+ INDEFINIT] A PRONUMELOR ȘI A ADJECTIVELOR PRONOMINALE NEHOTĂRÂTE ÎN EXPRESII DISCURSIVE ALE VAGULUI, IMPRECIZIEI, APROXIMĂRII În utilizările de bază, nehotărâtele și negativele sunt substitute indefinite ale unor nominale și/sau cuantificatori universali sau existențiali, prezentând entitățile din domeniul de discurs sub aspectul relației parte-întreg. Statistica făcută pe IVLRA indică, prin numărul ocurențelor înregistrate
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
u.). În foarte multe utilizări din limba vorbită însă, rolul de cuantificare trece în plan secundar, iar trăsătura inerentă [+ indefinit] se asociază cu valori discursive diverse, având un numitor comun: tatonarea prudentă a relației dintre interlocutori, printr-o strategie a vagului, indefinitului, aproximării. Tendința spre aproximare și vag în discurs se manifestă și prin atragerea în sfera indefinirii a unor pronume din alte subclase semantice, care nu au trăsătura semantică inerentă [+ indefinit]. Astfel, pronumele demonstrative, în ciuda trăsăturii lor inerente [+ definit], au
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
Termenul cu cea mai mare frecvență în uzul actual este care (vezi Gheorghe, în acest volum, p. ). Preferința uzului este motivată de unele particularități combinatorii inerente ale acestui pronume/adjectiv pronominal: este termenul cel mai puțin marcat, deci polifuncțional și vag, în sensul că poate trimite la referenți cu orice trăsătură semantică, în timp ce cine/ce intră în opoziția [+/-uman]; poate apărea în orice ipostază sintactică, pronominală sau adjectivală, în timp ce cine apare doar în ipostază pronominală, iar ce mai frecvent în ipostaza
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
și înfrângerea art. 1, alin. 5 din Constituție, demonstrând o lipsă de coerență a reglementărilor prezentate în raport cu cadrul juridic preexistent"; • învățământul preuniversitar: Curtea constată încălcarea art. 1, alin. 5 din Constituție; • mediu: aceeași concluzie; • sănătate: Curtea consideră că datorită caracterului vag al reglementării, apar "incertitudini juridice cu privire la structura direcțiilor de sănătate publică județene și la statutul "conducătorilor' acestora", încălcându-se astfel art. 1, alin. 5 din Constituție; • tineret și sport : Curtea afirmă că se încalcă art. 1, alin. 5 din Constituție
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
juridice cu privire la structura direcțiilor de sănătate publică județene și la statutul "conducătorilor' acestora", încălcându-se astfel art. 1, alin. 5 din Constituție; • tineret și sport : Curtea afirmă că se încalcă art. 1, alin. 5 din Constituție datorită caracterului "lacunar și vag al reglementării"; în plus, sesizează "neglijența nepermisă în redactarea unui act normativ...repetarea în cadrul aceluiași articol al legii a unei atribuții a direcțiilor județene pentru sport și tineret"; • transporturi: pornind de la constatarea că trecerea acțiunilor "Metrorex" SA în proprietatea privată
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
privită cu luciditate. Numai în felul acesta ne vom integra efectiv Europei, cândva, dar în mod real și fără iluzii. Să transformăm deci Europa dintr un mit într-o realitate locală, pozitivă. Trebuie aruncată peste bord această formă fără fond, vagă, literară sau pretins filozofică, numită în cultura românească, mai ales de la 1848 încoace, ideea europeană. Suntem printre cei mai hotărâți și convinși partizani ai săi. Doar că o vedem altfel. Cu totul altfel decât circulă ea în presă, mai totdeauna
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
curent și de un anume spirit sau mentalitate europeană, de un comportament european ș.a.m.d. Se are în vedere respectarea și aplicarea unui număr de norme, mijloace și deprinderi considerabile, recunoscute ca tipic și exemplar europene. Definiția este destul de vagă. Aș formula-o, în modul următor, în două sensuri: Se impune, în primul rând, atenției stabilirea unui nou raport cu statul și societatea civilă. Ar fi vorba, foarte simplu spus, de saltul de la conștiința de individ la cea de cetățean
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
constata cu ușurință că reglementările juridice internaționale ale ideii europene sunt foarte recente. De fapt, ele nu sunt cunoscute în mod direct decât de puțini specialiști. Opinia publică și marile media au și cultivă despre Europa o idee mult prea vagă și generală. De unde, încă o dată, necesitatea unor precizări elementare și extrem de limpezi pentru a oferi o minimă, dar serioasă și indiscutabilă bază de discuție. Nu este cazul a aminti toate istoriile ideii europene, destul de numeroase. Există chiar și o antologie
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
mi-a mai spus. Am păstrat o bună imagine: distincție și demnitate personală, ținută, o liniște superioară. Era, fără îndoială, un tip rasat, fără nimic proletar în el. Mâini îngrijite, de intelectual. Mi-a lăsat uneori să înțeleg, cu o vagă ironie, că era în atenția favorabilă a... autorităților. Este una din cele două-trei figuri legionare care mi-au rămas plăcut în memorie. Altele nu. Deloc. Exactă, în esență, mi se pare mai ales analiza structurii mișcării (grupul întemeietorilor, mica burghezie
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
premiză de lucru, are urmatoarea formulare: “agresivitatea este comportamentul caracterizat prin reacții brutale, distructive, de atac, manifestate prin: reacții afective (intimidarea celorlalțiă, reacții verbale(injurii, sarcasm, ironie, cuvinte amenințătoare) si reacții fizice (lovire, bătăi, răniri). Anxietatea reprezintă o stare afectivă vagă, difuză, de neliniște, de apăsare, de tensiune, Îngrijorare și teamă nemotivată, fără obiect, care este neconfortantă din punct de vedere psihic și care determină subiectul să se afle permanent Într-o stare de Încordare. Anxietatea situativă apare ca reacție emoțională
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
caracterizat prin reacții brutale, distructive, de atac, manifestate prin: * Reacții verbale:injurii,cuvinte amenințătoare,ironie, sarcasm, * Reacții afective:intimidarea celorlalți * Reacții fizice:lovire, bătăi, răniri” Absenteismul a fost măsurat prin intermediul numărul de absențe din catalog. Anxietatea reprezintă o stare afectivă vagă, difuză, de neliniște, de apăsare, de tensiune, Îngrijorare și teamă nemotivată, fără obiect, care este neconfortantă din punct de vedere psihic și care determină subiectul să se afle permanenet Întro stare de Încordare. Variabile independente : Genul subiecților: masculin/ feminin. Mediul
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
cu oarecare probabilitate de către bulgari și iugoslavi, care vor căuta să speculeze situația noastră grea. 3) Ne considerăm, din punct de vedere politic, înșelați de către germani și de către ruși și de către bulgari, atât la tratativele existente, cât și în promisiunile vagi care ne-au fost făcute. În acest context, tratativele româno-bulgare s-au concentrat asupra unor detalii, iar Tratatul de la Craiova a fost semnat la 7 septembrie 1940. Tratatul consemna faptul că România ceda Bulgariei partea de sud a Dobrogei numită
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
întregii națiunii române. De aceea, a-l eticheta astăzi, pentru lupta dusă de el ca să refacă România Mare drept „criminal de război" echivalează cu un vot de blam dat nemeritat Națiunii române. Efectele politicii germane de sustragere sub forma unor vagi promisiuni vor deveni vizibile între anii 1941-1944, începând cu preparativele pentru declanșarea Operațiunii „Barbarossa”. Directiva nr. 21 din 18 dec. 1940 (codificată „Barbarossa”) includea la capitolul „posibili aliați” doar două etape: România și Finlanda. Considerentele care au stat la baza
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
și numele primit la botez. Astfel, cel dintâi era un nume generic, adesea secret, necunoscut uneori chiar de propria mamă [...] Numele poate deci să se schimbe în raport cu momentul existenței, cu vârsta individului, în societățile arhaice trecându-se de la o "denumire vagă" la început la un nume personal, cunoscut, apoi la "o denumire personală secretă", apoi la "denumire de familie", "de clan", "de societate secretă" etc. Legătura dintre nume și persoană era resimțită de primitivi ca foarte puternică, numele fiind considerat de
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
valorile: adevărat sau fals. Gândirea orientală a folosit și o logică trivalentă, în care o funcție logică poate avea și valori pe jumătate adevărate și pe jumătate false. Logica matematică modern dezvoltată, logici trivalente, logici polivalente, logici continue și logici vagi fuzzy, au îmbogățit funcțiile cognitive umane. Funcțiile logice nu sunt folosite în general izolat. Ele pot fi grupate, potrivit unor aranjamente operaționale, care pot fi descrise prin rețete (algoritmi, euristici). Aplicarea programelor (algoritmi și euristici) logice duce la desfășurarea raționamentului
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
sugera ca sistemul nervos nu operează pe o baza algoritmică. Computerul neurologic de care dispunem pentru a opera în timp util, este obligat să facă sacrificii și să opereze pe o baza de aproximare. În loc de algoritmi clasici, se folosesc algoritmi vagi (fuzzy), de tipul celor studiați de Lotfali Askar Zadeh și Constantin Negoiță, astfel încât omul, în locul variantei cele mai bune va alege o varianta acceptabilă, în loc să exploreze toate posibilitățile (să parcurgă tot arborele de decizii sau opțiuni), va explora numai pe
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
compoziție integrate în mnemotehnicile colective. Spre exemplu, a păstra în memoria colectivă portretul unui întemeietor de civilizație, precum Dragoș descălecătorul, nu înseamnă a avea o "imagine", ci un compus nefigurativ de calități, generic. "Portretul" este aici mai curând o urmă vagă în memorie, týpōsis; el nu caută să prindă contur, dar, paradoxal, nici nu se pierde în timp, în ciuda inconsistenței lui figurative. Voi descrie, de aceea, o sumă de variații ale arhetipului, în funcție de contextualizarea lui ca model istoric, astfel încât
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
arhetip, al divinității, ca voință fondatoare a lumii. Arhetipul tinde însă aici către o reprezentare - o imagine mentală, în primul rând − a forței generatoare a universului. Principiul arhetipal, pe baza unei scheme emergente, se fixează mai întâi într-o formă vagă, abstractă, cu un conținut determinat pe bază lingvistică; ulterior, el poate deveni figurativ, dar aceasta este ipostaza cea mai îndepărtată, de fapt, de principiul său generator. Nu e cazul să echivalăm arhetipul cu "ideea" și nici să îl așezăm sub
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
ideologiilor, seria de unități derivată din mit este formată din ideologeme și ideoleme (terminologie adaptată). Pentru că mitul este − în cea mai uzuală definiție a sa la ora actuală, datorată lui Mircea Eliade − o povestire fondatoare plasată illo tempore, cu referințe vagi (dacă există) la spațiu, nivelul unităților sintagmatice, corelate între ele în diacronie prin relații logico-simbolice de tip "sintactic", poartă marca prezenței scenariului. Singura diferență ar consta în faptul că ideologiile țin mai curând de vocabularul politic al spațiului profan (nu
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
această proveniență nobilă și a-l susține pe Ureche − "noi de la Râm ne tragem" (9) −, cronicarul recurge atât la surse istorice regionale (din care extrage însă argumente nu foarte clare și puține informații), cât și la memoria colectivă (oricât de vagă). Pe de altă parte, absența din imaginarul istoriografic al culturii noastre medievale a unor mituri cosmogonice, precum cele orientale, aparent denotă o lipsă de fantezie sau chiar o deficiență mitologică. Altfel decât cronicile rusești și cronicile slavilor apuseni, cele din
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]