15,959 matches
-
văd pisica. Spectatorul îi vede pe șoricei, care o văd pe pisică, care l-a văzut pe Arjuna. Și spectatorul înțelege că șoriceii au dreptate. Fiecare verb de percepție (a vedea) în acest context indică o activitate de focalizare. Fiecare verb de acțiune indică un eveniment. Focalizarea este relația dintre "viziune", agentul care vede, și ceea ce este văzut. Această relație este o componentă a povestirii, a conținutului textului narativ: A spune că B vede ce face C. Uneori, această diferență este
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
accepta alternativa folosită. Acceptarea și conștientizarea termenului "al nostru" ar duce la conflict în cultura căreia îi aparțin, și aș prefera să ne uităm mai atent la termenul contestat, "viol". Acest cuvînt este folosit mai des ca substantiv decît ca verb, ceea ce mă îngrijorează. Astfel de substantive sugerează o poveste, ca termenul "secret". Acțiunea pentru care folosim termenul "viol" este aproprierea sexuală a unui subiect fără aprobarea acestuia, care are diferite semnificații în culturi și perioade istorice diferite. Semnificația diferă în funcție de
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
are aici un rol important. Presupun că în fiecare comunitate, mică sau mare, veche sau recentă, îndepărtată sau apropiată, deosebirile sporesc pe măsură ce punctul de vedere devine mai apropiat. Violul sugerează o poveste cu mai multe episoade. Alcătuirea unui substantiv sau verb nominalizarea face conceptul mai ușor de analizat și discutat, ceea ce este un cîștig. Din păcate se și pierde ceva. Ceea ce se pierde din vedere este caracterul activ al referentului, nararea unei acțiuni incluzînd subiectivitățile agenților implicați. Cînd dispare subiectul acțiunii
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
naratorul povestirii. Subiectul al cărui punct de vedere este sugerat este focalizatorul. Apoi mai există și actorii. Fabula, procesul în care interacționează aceste elemente, este dinamică și produce schimbarea. Toate acestea se pierd cînd se folosește un substantiv în loc de un verb care ar necesita numirea subiectelor. Aceste aspecte sînt aduse în discuție de analiza subiectului care privește totul ca o narațiune. Într-o perspectivă naratologică a termenului de "viol" avem nevoie de referirea la un narator. Subiectul acțiunii, violatorul, trebuie să
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
semnul prin care transferul era indicat în mod explicit. În cazul exemplului d), un întreg enunț " Apoi, trebuie întîi să descriem paradisul, desigur" este utilizat pentru a indica faptul că un FP intern își va prezenta propria viziune asupra raiului. Verbe precum "a vedea" și "a auzi", pe scurt, toate verbele de percepție, pot funcționa drept semne atributive explicite. Mai axistă și o altă posibilitate. Un FE extern poate fi spectator alături de o altă persoană, fără a lăsa focalizarea exclusiv în
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
cazul exemplului d), un întreg enunț " Apoi, trebuie întîi să descriem paradisul, desigur" este utilizat pentru a indica faptul că un FP intern își va prezenta propria viziune asupra raiului. Verbe precum "a vedea" și "a auzi", pe scurt, toate verbele de percepție, pot funcționa drept semne atributive explicite. Mai axistă și o altă posibilitate. Un FE extern poate fi spectator alături de o altă persoană, fără a lăsa focalizarea exclusiv în sarcina Focalizatorului-Personaj. Acest lucru se întîmplă cînd un obiect (pe
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
era urmată de un pomeranian alb, nimeni nu știa nimic despre ea, și deveni cunoscută drept doamna cu cățelul. Acest fragment este în întregime focalizat de un FE. În al treilea enunț are loc o schimbare de nivel, indicată de verbul "a vedea". În Enunțul 4, se revine la nivelul 1. Însă în Enunțul 5 focalizarea este ambiguă. Acest enunț vine după enunțul în care se afirmă că Dimitri o vede pe această doamnă cu regularitate. Descrierea doamnei, care urmează acestui
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
un aspect diferit de definire a evenimentelor expuse mai sus. Primul criteriu: schimbarea Să comparăm aceste propoziții: a) John e bolnav. b) John se îmbolnăvește. Prima propoziție descrie o condiție, a doua o schimbare. Diferența se poate vedea în forma verbului. Astfel că vom începe prin examinarea seriei de evenimente în care poate apărea propoziția b). Să ne imaginăm că segmentul de text anterior sună astfel: c) John își făcea curățenie în casă. Boala lui John îi întrerupe activitatea și, în
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
o indicație lingvistică. În lumina celor ce vor urma vom lua această frază ca pe o descriere a situației, întreruptă de ""Ochiul rău te va prinde!" strigă sora mea". Mai mult, presupunerea generală că fiecare eveniment e indicat de un verb de acțiune nu funcționează aici. Sigur că a trebuit să mă uit" indică în mod clar un eveniment privitul, ca act care întrerupe ascunderea -, însă verbul principal nu îndepărtează evenimentul. Este desigur posibil să reafirmăm fiecare eveniment astfel încît un
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
strigă sora mea". Mai mult, presupunerea generală că fiecare eveniment e indicat de un verb de acțiune nu funcționează aici. Sigur că a trebuit să mă uit" indică în mod clar un eveniment privitul, ca act care întrerupe ascunderea -, însă verbul principal nu îndepărtează evenimentul. Este desigur posibil să reafirmăm fiecare eveniment astfel încît un verb de acțiune să apară în propoziție, la fel cum apare verbul "să se oprească" în propoziția f). Aici, propoziția devine "Eu privesc". Acest procedeu oferă
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
de acțiune nu funcționează aici. Sigur că a trebuit să mă uit" indică în mod clar un eveniment privitul, ca act care întrerupe ascunderea -, însă verbul principal nu îndepărtează evenimentul. Este desigur posibil să reafirmăm fiecare eveniment astfel încît un verb de acțiune să apară în propoziție, la fel cum apare verbul "să se oprească" în propoziția f). Aici, propoziția devine "Eu privesc". Acest procedeu oferă un mijloc convenabil de a transforma orice relație implicită care are loc între evenimente într-
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
uit" indică în mod clar un eveniment privitul, ca act care întrerupe ascunderea -, însă verbul principal nu îndepărtează evenimentul. Este desigur posibil să reafirmăm fiecare eveniment astfel încît un verb de acțiune să apară în propoziție, la fel cum apare verbul "să se oprească" în propoziția f). Aici, propoziția devine "Eu privesc". Acest procedeu oferă un mijloc convenabil de a transforma orice relație implicită care are loc între evenimente într-una explicită, putînd duce la o selecție preliminară a evenimentelor. Însă
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
anterior, modelul pornește de la o relație teleologică între elementele povestirii: actorii au o intenție ei aspiră către un țel. Această aspirație este cea de dobîndire a unei situații agreabile ori favorabile, ori de ieșire dintr-o situație dezagreabilă ori nefavorabilă. Verbele a dori și a se teme indică această relație teleologică și sînt, de aceea, folosite ca abstracțiuni ale legăturilor intenționate dintre elemente. În acest model, clasele de actori sînt numite actanți. Un actant este o clasă de actori care împărtășește
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
a treia relație care determină împrejurările în care acțiunea este dusă la bun sfîrșit. Prin analogie cu structura propoziției, acești doi actanți ar putea fi considerați drept complemente circumstanțiale de natură adverbială. Ei nu sînt legați de obiect prin intermediul "unui verb", ci se leagă cu ajutorul unor construcții prepoziționale, cum sînt datorită, în ciuda, de funcția care pune în relație subiectul cu complementul. Acești actanți sînt, în multe privințe, diferiți de ceilalți. Ei nu sînt în relație directă cu obiectul, ci cu funcția
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
pentru bursă va trebui să candideze. E bun băiatul? Cum te cheamă? mi se adresă... Ia scrie tu, șezi colea... Și îmi dictă una din acele obișnuite fraze din care se putea vedea dacă știai sau nu să desparți un verb de un pronume prescurtat. Dar Ștefan cel Mare la ce an s-a urcat pe tron și ce bătălii a dat? - E bun, moșule, o să ia și bursă, eu chiar mâine plec la București și mă întorc cu aprobarea în
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
articol bun despre ultima carte a lui Arghezi, un roman (Lina) și poetul telefona lui Mircea Grigorescu și îi spuse că i-a plăcut mult articolul redactorului dumneavoastră, un băiat necunoscut pesemne, nu mai auzise de el, dar înzestrat, cu verb incisiv. E redactor, nu? mai adăugase marele poet, dîndu-i astfel o prețuire pe care Mircea Grigorescu o prinse din zbor: să fie, hotărî el, adus băiatu-ăla Ion Caraion, de jos de la corectură sus în redacție. Și plecările noastre împreună
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
de a-l învăța perfect romậnește. Era deosebit de vioi și mobil în gậndire, după cum îmi indicase expresia ochilor. Făcea analogii perfecte între lucruri, substituind ușor termenii necunoscuți. Mi-amintesc că odată mậncam un măr, în timp ce îi conjugam în grabă un verb pe un poster lipit aiurea de un perete. Deodată l-am văzut agitat și a izbucnit amenințător :Șarpele, Luminița, șarpele ! Am izbucnit în rậs, aruncậnd imediat mărul viermănos la coș, dar am rămas foarte mirată și mậndră în același timp
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
bază a societății, că asta ați uitat, În schimb ați preluat de la occidentali numai perversiuni! - atunci când noi țopăiam și strigam hai cu vinul, hai cu șprițul până ne-apucă sughițul? Of, frumoasă noapte... Da’ tu te-ai sculat - iartă-mi verbul folosit - cu fața la cearceaf, În această sfântă zi lăsată de la Cel de Sus, nu ne bagi În seamă și bei fără să scoți un cuvânt. De ce? Gicu rotește privirile prin cârciumă, iar mesenii - observându-i gesturile elocvente - Întreabă Într-un singur
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
sg. ] pantofar tabietul 2260 rădăcini 2270 sămînceri 2275B Moșie - oraș 2276A puroi protoplasmă 2280 Pardon ușa 2284 pămătuf 2287 glasul 2289 telegari 2291 Propunere Stele Gărgăriță [ADJECTIVE] 2254 discursiv 2257 prepuielnic 113 {EminescuOpXV 114} 2259 viorie 2276B sfărimicios 2284 luminos [VERBE] 2254 probez tem 2257 discrie * 2259 semna 2260 inibridi * 2267 a urni 2269 a se obrinti 2276B îmblă 2278 Prinde 2289 P Protestez [MIXTE] 2254 zălog, praznic, atlaz, orz, iezer 2259 adorez zugrav 2261 subțietate subțietăți cusur * subțire 2269 pupăză
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
consistă în atribute. A homeriza va să zică a atribui unui substantiv un atribut care să-l izoleze de toate celelalte în toată frumusețea lui. luna răsăritoare din valuri " stăpânitoare de ape 143 {EminescuOpXV 144} zorii prevestitori de ziuă amurgul " de noapte verbul e activ corăbii străbătătoare de ape " lunecătoare pe ape " împingătoare de valuri luceafăr răsăritor din noapte soare măsurător de vremuri ["CEL CE CÎNTĂ... "] 2261 Cel ce cântă se dezmiardă și pe el și pe ceilalți. ["SINGURUL LUX... "] 2267 singurul lux
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
El e pretutindenea - are spațiul; el e etern - are timpul; el e atotputernic, dispune de singura * energie a universului. Omul e după asemănarea lui. Omul reflectă în mintea * lui - in verbum * - câteșitrele calități[le] lui. De aceea la-nceput era Verbul - și Verbul era Dumnezeu și Dumnezeu era Verbul. [3] 2266 nevăzut - pretutindeni atotștiutor atotputernic ubicuitatea// lui Dumnezeu calitatea lui Dumnezeu Dumnezeu Kant Principiul independenței absolutului APA VIEȚEI DE VECI PÎNEA VIEȚII DE VECI Lumină Lumina lină 268 {EminescuOpXV 269} {EminescuOpXV
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
pretutindenea - are spațiul; el e etern - are timpul; el e atotputernic, dispune de singura * energie a universului. Omul e după asemănarea lui. Omul reflectă în mintea * lui - in verbum * - câteșitrele calități[le] lui. De aceea la-nceput era Verbul - și Verbul era Dumnezeu și Dumnezeu era Verbul. [3] 2266 nevăzut - pretutindeni atotștiutor atotputernic ubicuitatea// lui Dumnezeu calitatea lui Dumnezeu Dumnezeu Kant Principiul independenței absolutului APA VIEȚEI DE VECI PÎNEA VIEȚII DE VECI Lumină Lumina lină 268 {EminescuOpXV 269} {EminescuOpXV 270} fi
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
are timpul; el e atotputernic, dispune de singura * energie a universului. Omul e după asemănarea lui. Omul reflectă în mintea * lui - in verbum * - câteșitrele calități[le] lui. De aceea la-nceput era Verbul - și Verbul era Dumnezeu și Dumnezeu era Verbul. [3] 2266 nevăzut - pretutindeni atotștiutor atotputernic ubicuitatea// lui Dumnezeu calitatea lui Dumnezeu Dumnezeu Kant Principiul independenței absolutului APA VIEȚEI DE VECI PÎNEA VIEȚII DE VECI Lumină Lumina lină 268 {EminescuOpXV 269} {EminescuOpXV 270} fi exact aceleași și nu vom putea
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
4) Altele au pentru amândouă genurile un singur și neschimbat gen gramatic. Se numesc epicoena: anser, passer, corvus masc.; felis, vulpes, anas, aquila, rana fem. Intenționând distingere pui mas sau femina: vulpes mas vulpoiul, vulpes femina vulpea. {EminescuOpXV 553} Coniugația verbului sum [... ] {EminescuOpXV 554} {EminescuOpXV 555} {EminescuOpXV 556} {EminescuOpXV 557} [EFTIMIE MURGU, CURS DE FILOZOFIE ȚINUT LA ACADEMIA MIHĂILEANĂ, 1834-1835, 1835-1836] 2258 [Despre puterea cugetărei în genere] Iară, aceea ce se cugetă, se numește obiectul cugetărei. Precum obiectul cugetărei sau este
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
toată judecata trebuie de nu mai multe, cel puțin două înfățoșări neapărat să fie de față. // Mai pe urmă însă împreună-legarea înfățoșărilor celor ce sunt în județ se numește copce sau legătură (copula) și se obicinuiește a se închipui prin verbul "a fi" (sunt), ești, este ș. a. m. d., sp[re] ex[emplu], într-acest județ: omul este muritoriu subiectul este omul, predicatul muritoriu iară împreună-legarea acestora este copce. Fiindcă propoziția nu este alta decât județul spus în cuvinte, pentru aceea
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]