5,221 matches
-
Georgeta Negrilă - judecător la Secția I civilă Mihaela Paraschiv - judecător la Secția I civilă Eugenia Pușcașiu - judecător la Secția I civilă Eugenia Voicheci - judecător la Secția a II-a civilă Lucia Paulina Brehar - judecător la Secția a II-a civilă Veronica Magdalena Dănăilă - judecător la Secția a II-a civilă Mărioara Isailă - judecător la Secția a II-a civilă - judecător-raportor Mirela Polițeanu - judecător la Secția a II-a civilă Doina Duican - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal Gabriela Elena
DECIZIE nr. 26 din 21 septembrie 2015 sesizarea formulată de Curtea de Apel Constanţa - Secţia I civilă în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept: dacă pentru stabilirea majorării cuantumului pensiei de serviciu cuvenite magistraţilor cu 1% potrivit art. 82 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, trebuie avută în vedere numai vechimea în funcţia de judecător şi procuror atât pentru îndeplinirea condiţiei vechimii de 25 de ani, cât şi pentru vechimea care depăşeşte această limită sau poate fi avută în vedere în acest scop şi vechimea în alte funcţii de specialitate juridică asimilată cu vechimea în magistratură în conformitate cu art. 82 alin. (2) şi art. 86 din Legea nr. 303/2004 , republicată, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265848_a_267177]
-
Mărioara Isailă - judecător la Secția a II-a civilă - judecător-raportor Mirela Polițeanu - judecător la Secția a II-a civilă Doina Duican - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal Gabriela Elena Bogasiu - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal Veronica Năstasie - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal Carmen Sîrbu - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal Dana Iarina Vartires - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal - judecător-raportor Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ce formează
DECIZIE nr. 26 din 21 septembrie 2015 sesizarea formulată de Curtea de Apel Constanţa - Secţia I civilă în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept: dacă pentru stabilirea majorării cuantumului pensiei de serviciu cuvenite magistraţilor cu 1% potrivit art. 82 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, trebuie avută în vedere numai vechimea în funcţia de judecător şi procuror atât pentru îndeplinirea condiţiei vechimii de 25 de ani, cât şi pentru vechimea care depăşeşte această limită sau poate fi avută în vedere în acest scop şi vechimea în alte funcţii de specialitate juridică asimilată cu vechimea în magistratură în conformitate cu art. 82 alin. (2) şi art. 86 din Legea nr. 303/2004 , republicată, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265848_a_267177]
-
civilă Mihaela Paraschiv - judecător la Secția I civilă Romanița Ecaterina Vrînceanu - judecător la Secția I civilă Adina Georgeta Nicolae - judecător la Secția I civilă Aurelia Rusu - judecător la Secția I civilă Mărioara Isailă - judecător la Secția a II-a civilă Veronica Magdalena Dănăilă - judecător la Secția a II-a civilă Lucia Paulina Brehar - judecător la Secția a II-a civilă Eugenia Voicheci - judecător la Secția a II-a civilă Mirela Polițeanu - judecător la Secția a II-a civilă Rodica Florica Voicu
DECIZIE nr. 8 din 4 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Constanţa - Secţia I civilă în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: modul de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 39 alin. (2) lit. b) raportat la art. 27 alin. (1) din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 19^1 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 76/2002 , aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 174/2002 , astfel cum au fost modificate prin Hotărârea Guvernului nr. 113/2011 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi stabilirea unor măsuri în domeniul protecţiei sociale, referitor la baza de calcul al indemnizaţiei de şomaj, respectiv dacă aceasta include şi ajutorul acordat cu ocazia pensionării, şi compensaţia pentru concediul de odihnă neefectuat la încetarea raporturilor de muncă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272139_a_273468]
-
Eugenia Voicheci - judecător la Secția a II-a civilă Mirela Polițeanu - judecător la Secția a II-a civilă Rodica Florica Voicu - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal Angelica Denisa Stănișor - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal Veronica Năstasie - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal Luiza Maria Păun - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal Cezar Hîncu - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ce formează obiectul
DECIZIE nr. 8 din 4 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Constanţa - Secţia I civilă în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: modul de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 39 alin. (2) lit. b) raportat la art. 27 alin. (1) din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 19^1 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 76/2002 , aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 174/2002 , astfel cum au fost modificate prin Hotărârea Guvernului nr. 113/2011 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi stabilirea unor măsuri în domeniul protecţiei sociale, referitor la baza de calcul al indemnizaţiei de şomaj, respectiv dacă aceasta include şi ajutorul acordat cu ocazia pensionării, şi compensaţia pentru concediul de odihnă neefectuat la încetarea raporturilor de muncă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272139_a_273468]
-
I civilă Mihaela Paraschiv - judecător la Secția I civilă Romanița Ecaterina Vrînceanu - judecător la Secția I civilă Adina Georgeta Nicolae - judecător la Secția I civilă Aurelia Rusu - judecător la Secția I civilă Mărioara Isailă - judecător la Secția II-a civilă Veronica Magdalena Dănăilă - judecător la Secția II-a civilă Lucia Paulina Brehar - judecător la Secția II-a civilă Eugenia Voicheci - judecător la Secția II-a civilă Mirela Polițeanu - judecător la Secția II-a civilă Rodica Florica Voicu - judecător la Secția de
DECIZIE nr. 9 din 4 aprilie 2016 referitoare la examinarea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept privind modul de interpretare a dispoziţiilor art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272161_a_273490]
-
-a civilă Eugenia Voicheci - judecător la Secția II-a civilă Mirela Polițeanu - judecător la Secția II-a civilă Rodica Florica Voicu - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal Angelica Denisa Stănișor - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal Veronica Năstasie - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal Luiza Maria Păun - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal Cezar Hîncu - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ce formează obiectul
DECIZIE nr. 9 din 4 aprilie 2016 referitoare la examinarea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept privind modul de interpretare a dispoziţiilor art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272161_a_273490]
-
Secția I civilă Aurelia Rusu - judecător la Secția I civilă Lavinia Dascălu - judecător la Secția I civilă Nicoleta Țăndăreanu - judecător la Secția I civilă Beatrice Ioana Nestor - judecător la Secția I civilă Mărioara Isailă - judecător la Secția II-a civilă Veronica Magdalena Dănăilă - judecător la Secția II-a civilă Lucia Paulina Brehar - judecător la Secția II-a civilă Eugenia Voicheci - judecător la Secția II-a civilă Mirela Polițeanu - judecător la Secția II-a civilă Rodica Dorin - judecător la Secția II-a
DECIZIE nr. 10 din 23 mai 2016 privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 27 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată ( Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273150_a_274479]
-
vieții comune. Pusă mai mult teoretic, acestei drame nu i se află totdeauna expresia literară adevărată, și cartea împinge curiozitatea noastră spre alte lucruri mai lumești, cum ar fi iubirea pentru Mite Kremnitz, ușoara rivalitate a lui Maiorescu, pasiunea pentru Veronica Micle sau pasiunile adiacente, pasagere, pe care poetul nu le disprețuia. Astfel de întîmplări, pe care legenda poetului le-a dat un caracter aproape sacru, trezesc, cînd le vedem puse în carte, un sentiment de nedumerire. Eminescu selenar, imaginat de
Eugen Lovinescu () [Corola-website/Science/297282_a_298611]
-
societății studențești (printre altele, participă la pregătirea unei serbări și a unui Congres studențesc la Putna, cu ocazia împlinirii a 400 de ani de la zidirea mănăstirii de către Ștefan cel Mare), se împrietenește cu Ioan Slavici; o cunoaște, la Viena, pe Veronica Micle; începe colaborarea la "Convorbiri literare"; debutează ca publicist în ziarul "Albina", din Pesta. Apar primele semne ale „bolii". Între 1872 și 1874 a fost student „extraordinar” la Berlin. Junimea i-a acordat o bursă cu condiția să-și ia
Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/296567_a_297896]
-
necăjit că duce o mare lipsă de bani, având datorii pentru chirie, apoi „la birt, la cafenea, în fine, pretutindenea“. Din această cauză, intenționează să se mute la o altă universitate, în provincie. 1872 este anul probabil al întâlnirii cu Veronica Micle, la Viena. În data de 10 februarie a aceluiași an, într-o scrisoare către părinți, se plânge că a fost bolnav, din care cauză se află într-o stare sufletească foarte rea, agravată și de știrile triste primite de
Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/296567_a_297896]
-
o alienație mintală, s-a internat în spital prin intervenția agenției române din Berlin. S-a întors în noiembrie 1874 la Berlin pentru examene, iar în 8 noiembrie a promis că va veni într-o joi la serata literară de la Veronica Micle, pentru a citi o poezie cu subiect luat din folclor. În 28 noiembrie, agenția din Berlin a anunțat moartea lui Șerban, fratele poetului. În prima parte a anului 1875 a pus ordine în bibliotecă și a propus îmbogățirea ei
Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/296567_a_297896]
-
redactate de el au fost publicate fără semnătură. A frecventat cu regularitate ședințele "Junimii". De multe ori l-a vizitat pe Creangă în bojdeuca sa. A făcut un drum la București, unde, prin Maiorescu, s-a împrietenit cu Mite Kremnitz, Veronica Micle a rămas, însă, idolul său. În 6 martie, într-un raport adresat lui Maiorescu, ministrul Învățământului, a înaintat o listă bogată de tipărituri și manuscrise vechi pentru achiziționare, iar în 14 martie, în cadrul prelegerilor publice ale "Junimii" a rostit
Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/296567_a_297896]
-
timp, nici dispoziție să-l felicite măcar pe Matei Eminescu, care-i trimisese invitație de nuntă. Nu a publicat decât o poezie. Negruzzi îi scrie imputându-i că nu-i mai trimite nici o colaborare. A renunțat la căsătoria proiectată cu Veronica Micle. S-a reîntors în țară, trăind la Iași între 1874-1877. A fost director al Bibliotecii Centrale, profesor suplinitor, revizor școlar pentru județele Iași și Vaslui, redactor la ziarul "Curierul de Iași". A continuat să publice în "Convorbiri literare". A
Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/296567_a_297896]
-
Ion Creangă, pe care l-a determinat să scrie și l-a introdus la Junimea. Situația lui materială era nesigură; a avut necazuri în familie (i-au murit mai mulți frați, i-a murit și mama). S-a îndrăgostit de Veronica Micle. Mandache Leocov sugerează că în această perioadă poetul s-ar fi atașat de un tei multisecular din Grădina Copou, arbore ulterior devenit celebru sub numele de Teiul lui Eminescu: „"Aici, la umbra teiului, ieșenii îl întâlneau frecvent pe marele
Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/296567_a_297896]
-
că în această perioadă poetul s-ar fi atașat de un tei multisecular din Grădina Copou, arbore ulterior devenit celebru sub numele de Teiul lui Eminescu: „"Aici, la umbra teiului, ieșenii îl întâlneau frecvent pe marele nostru poet, fie alături de Veronica Micle, fie alături de bunul său prieten, Ion Creangă. [...] După plecarea lui la București, ieșenii au botezat acest tei Teiul lui Eminescu"”. În 1877 s-a mutat la București, unde până în 1883 a fost redactor, apoi redactor-șef (în 1880) la
Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/296567_a_297896]
-
număr de cetățeni din toate părțile țării, pentru un proiect de lege prin care să se acorde poetului, de către stat, o pensie viageră. Propunerea a fost susținută și de Mihail Kogălniceanu. Camera a votat un ajutor lunar de 250 lei. Veronica Micle a venit la Botoșani și l-a determinat pe Eminescu să se mute definitiv la București. În 15 aprilie, poetul s-a stabilit definitiv la București. Aici a avut un modest început de activitate literară. În 23 noiembrie proiectul
Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/296567_a_297896]
-
realitatea. Ciclurile puteau dura de la câteva ore sau zile, până la săptămâni sau luni, în funcție de importanța întâmplărilor, sau puteau fi chiar de mai lungă durată când erau legate de evenimentele care i-au marcat viața în mod semnificativ, ca legătura cu Veronica Micle, activitatea politică din timpul studenției, participarea la întâlnirile "Junimii" sau ziaristica de la "Timpul". Dăm ca exemplu caracteristic acestor crize felul în care descrie el însuși accesele sale de gelozie. Ioan Slavici a evocat în cîteva texte cu caracter memorialistic
Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/296567_a_297896]
-
Cseresznyefa fehér virága" ("Floare albă de cireș"). Al doilea traducător al unei opere eminesciene a fost preotul greco-catolic Laurențiu Bran, care a publicat de asemenea traducerea în limba maghiară a unor poezii ale lui Mihai Eminescu în anul 1889. Eminescu, Veronica, Creangă. Film de Octav Minar, 1914, casa de filme Pathé, imaginea: Victor de Bon. Loc de depozitare actual: Arhiva Națională de Filme. Durata 23'. Prima parte: docudramă, a doua parte: poem cinematografic, cu poeme recitate pe imagini exotice (Italia, Egipt
Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/296567_a_297896]
-
1887, și după acesta s-a făcut o litografie de către Th. Mayerhofer. Se pare că pe acesta din urmă l-a rupt Titu Maiorescu atunci când i-a fost arătat. La acestea se adaugă un volum ce cuprinde corespondența intimă cu Veronica Micle, "Dulcea mea Doamna/ Eminul meu iubit. Corespondența inedită Mihai Eminescu - Veronica Micle", ediție de Christina Zarifopol Ilias, Iași, Editura Polirom, 2000. Poezii și biografie Jurnalistul Teoria conspirației
Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/296567_a_297896]
-
Se pare că pe acesta din urmă l-a rupt Titu Maiorescu atunci când i-a fost arătat. La acestea se adaugă un volum ce cuprinde corespondența intimă cu Veronica Micle, "Dulcea mea Doamna/ Eminul meu iubit. Corespondența inedită Mihai Eminescu - Veronica Micle", ediție de Christina Zarifopol Ilias, Iași, Editura Polirom, 2000. Poezii și biografie Jurnalistul Teoria conspirației
Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/296567_a_297896]
-
la învățătură să studieze în străinătate. A fost contribuitor la "Junimea", celebrul club literar condus de Titu Maiorescu și afiliat curentului conservator. În 1890, criticul literar Ștefan Vârgolici și promotorul cultural Iacob Negruzzi au publicat eseul lui Iorga despre poeta Veronica Micle în revista "Convorbiri Literare". A participat la înmormântarea scriitorului Ion Creangă și a ținut un discurs public împotriva defăimării unui alt mare scriitor, dramaturgul Ion Luca Caragiale, acuzat nejustificat de plagiat de jurnalistul Constantin Al. Ionescu-Caion. A început să
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
1938, Cămilar o duce pe Magda la Udești, unde-i cunoaște familia, prietenii și locurile copilăriei. Participa la ședințele "Societății Nouă Junime", înființată din inițiativa lui G. Călinescu, citind din poeziile ei. Toamnă își ia licență în Drept. Prietena să Veronica Zosin consideră că a fost "cea mai veselă și fericită perioadă din viața Magdei". În același an are un succes răsunător în avocatură. În septembrie se aprobă apariția la Iași a ziarului "Avântul", unde, alături de George Ivașcu, Alexandru Pini, Eusebiu
Magda Isanos () [Corola-website/Science/298328_a_299657]
-
agravează. În luna decembrie 30, Baroul Iași înregistrează cererea să din 28 XI 1941, prin care Magda Isanos Cămilar, avocat stagiar, domiciliată în București, strada Popa Nan nr. 49, înaintează un certificat medical, dând delegație pentru amânarea proceselor sale d-rei Veronica Zosin, "deoarece din motive independente de voință mea sunt ținută să nu activez". În primele certificate medicale aflate la dosarul Baroului se invocă o "indurație" la baza unuia din plămâni. Boală de inimă, ca o consecință a unui reumatism, apare
Magda Isanos () [Corola-website/Science/298328_a_299657]
-
ca lui Baraba să i se dea drumul. Pilat se spală pe mâini de această faptă și fără tragere de inimă ordona crucificarea lui Iisus. Iisus își poartă crucea pe umeri de-a lungul Via Dolorosa către Golgota. Pe drum, Veronica șterge fața lui Iisus cu mahrama sa. Simon din Cirene este obligat fără voia lui să care crucea alături de Iisus. Apoi Iisus este răstignit. În timp ce atârnă pe cruce, Iisus se roagă pentru iertarea celor care au făcut acest lucru și
Patimile lui Hristos (film) () [Corola-website/Science/297172_a_298501]
-
Veneția ca un dat di Eugenia Bulat. Rivista Le voci della Luna. Nr.44.Quadrimestriale di Informazione e Cultura Letteraria e Artistica. Bologna, luglio 2009. POAMĂ, ANDREI. Despre Niobe-Antigona și rochiile ei retro//Contrafort.-2002.-Nr. 9-10. - P. 4. POSTOLACHI, VERONICA. “Datul” Eugenia Bulat // Glasul națiunii.-2002. - 29 aug.-P. 3. RACHIERU, ADRIAN DINU. Pref. La vol. Veneția ca un dat. Jurnalul unui evadat din Est/Venezia ti fu data. Diario di una latitante del Est. Chișinău, Cartier, 2008. SLUTU-SOROCEANU, NINA
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]