37,159 matches
-
în direcția sa, dar Marte nu doarme nici el și împiedică plăcerea să dispună de puteri depline. Filosofia constă în arta de a o urma pe Venus, de a te inspira de la ea, pentru a stânjeni, atât cât se poate, voința și capriciile zeului războiului. -8- Rafinarea unei rațiuni polemice. Pentru a duce un război contra războiului, Lucrețiu propune o epistemologie radical demistificatoare. Instrumentul lui? O rațiune polemică, în sensul primar al cuvântului: cine pleacă la luptă, conduce asalturi, dă lovituri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
Arghezi, îl consider un autor de "reușite"; astăzi nici chiar atât. Patron al literaturii biletelor de papagal, delicvescent amestec de pamflet și suspectă galanterie. - Credeți într-un separatism al poeziei? - Poezia e autonomă, ne răspunde d-l Barbu. Nu prin voința poetului de a o sustrage accidentului, ci prin specialitatea universului ei. Am mai vorbit cu alte ocazii de acea curăție de grup cristalografic a ceea ce este: ardere imobilă și neprihănit îngheț - versul. - Mai avem oare poeți tradiționaliști, care să continue
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
împărăției extreme. Țara lui Porus stă, în munți, întemnițată. Poate nu i se va închina niciodată. Însă faptul însuși de a fi indicat-o, de a fi constrîns-o să corespundă într-o unică zi triunghiului de lance care e toată voința sa: faptul de a fi croit un mare drum până acolo, de a fi creat-o ca mișcare, mai înainte de a o fi probat ca sub-stanță - nu este el însuși poezie? D-l Blaga știe precis unde trebuie căutată poezia
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
o formă de existență mult mai complectă ca existența diurnă. Întronat, acolo, stă Sufletul, categorie căreia Edgar Poe îi făcea să corespundă câmpul strict al poeziei. Această nuanță trebuie reținută și identitatea riguroasă denunțată, poezia fiind de asemenea operă de voință și discriminare. Eroarea suprarealistă constă tocmai în confundarea legăturii meriedice dintre experiența-somn și actul-poezie cu una eloedrică. Închide poezia d-lui Blaga această experiență? Mai puțin ca teatrul lui cred eu. Fapta se desfășoară în chiar cămările incongruente ale visului
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
e cu mult diferită de a unui Gauss, Riemann, Klein sau Weierstrass - pentru a nu pomeni decât nume ale "marii tradiții" - caracterizată prin postularea unei științe independente de studios (din a cărei taină ardoarea cercetării descoperă pământuri izolate) și prin voința de a corecta excesul logic cu întrebarea stăruitoare a naturii. Exemplul lui Riemann e dătător de măsură. Acest băiat de păstor din ținutul Hanovrei valorifică pentru prima dată, în domenii de cercetare aride, intuiția fizică a fenomenelor. Până la Riemann, numai
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
lirică a lui Barbu stă ca o mărturisire despre aceasta. Tudor VIANU Acela care la noi a aruncat în circulația tinerilor poeți ai ceasului această formulă ălirismul abstract, n.n.îa fost Ion Barbu: un virtuoz al versului, poet din propria voință, printr-o prinsoare, cum declară el însuși prietenilor, de un eclectism poate cam incoerent (parnasian la început, pitoresc-balcanic apoi, baladist fantastic și, în cele din urmă, comprimat și abstract), dar foarte interesant prin viziunea sa zdruncinată, strâmbă, deplin caracterizată sau
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
alergând: / < Până și în aceste /mari depărtări /de culoarea amurgului /sufletul tău exilat /miroase-a stele!>(Sufletul exilat) În vizionarul negulescian, narația pare străpunsă de un dor mistuitor, ca o revărsare în trepte sonore („să dăm”, „să scoatem”, „să vedem”), voință, raționament inductiv, pe linia cronogenetică dintre virtualitate și realitate: „Să dăm la o parte /suflete / vălurile nopții / coborâte pe funii / de aur/ în matca aerului / adormit...” (Icoana drumului) Și astfel, forma conjunctivală devine timp „rostitor” (C. Noica). Surprind, îndrăzneț și
MISTUIRE CELESTĂ, ÎN VIZIUNEA LIVIEI CIUPERCĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364322_a_365651]
-
străluminare înspre-acel corolaral împlinirii celeste. Torturante sunt „triburile gândurilor”, a gândului gând vatră a logicului, „cârduri de gânduri” (Cunoașterea necunoașterii)! „Doamne, / cum se mai ciocnesc / înfrigurate umbrele!...”(Spre împărăția luminii) - pare-a rosti „sufletul-spirit”, în trinitatea dimensiuniilor sale: intelect, sentiment, voință (după judecata lui Noica). Are dreptate Kahlil Gibran - cei care doresc să pătrundă în împărăția luminii, e foarte posibil, „să înainteze în tărâmul beznei...” Dorința nu se fundamentează întotdeauna prin împlinire. Dorința poare rămâne la treapta de căutare: „eu calc
MISTUIRE CELESTĂ, ÎN VIZIUNEA LIVIEI CIUPERCĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364322_a_365651]
-
reviste bisericești, fie din emisiunile de la PAX TV sau din altele, fie direct din înălțimea amvonului, prezența cuvântătoare a venerabilului părinte era cuceritoare și mult folositoare. Prin sinceritate, prin cultura sa duhovnicească, prin trăire dar mai ales printr-o neclintită voință în Mântuitorul Iisus Hristos, căci a voi și a face în Domnul Iisus Hristos au fost două daruri, îndelung lucrate și cultivate de către Părintele Gavriil Stoica. Și acest lucru pentru că păstorul spiritual, ca să poată să-l ajute esențial pe fiul
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT GAVRIIL STOICA CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 956 din 13 august [Corola-blog/BlogPost/364324_a_365653]
-
alte entități), timpul măsurabil ni s-a dat doar nouă, oamenilor. Iar omul, ca ființă rațională, a fost cel care a inventat forme de măsurare a timpului pentru a stabili o anumită ordine. Altfel, el se scurge inexorabil, independent de voința noastră adăugând câte „un plus” spre infinitul necunoscut și rămânând... un mare mister. În relația cu lumea sau cu spațiul în care trăim, timpul rămâne intim legat de existența noastră, pentru că percepem senzorial sau afectiv lucrurile, evenimentele, schimbările din jurul nostru
MARIA APETROAIEI – CRONICĂ LA „SFIDEAZĂ TIMPUL!” DE MARIA COZMA ŞI VASILE POPOVICI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364366_a_365695]
-
se deschide metaforic, cu ilustrații despre adevăr, enunțând o idee general valabilă, cu valoare de maximă - „Foarte puțini oameni aleg în mod voit între bine și rău. Natura da omului grâu, dar omul trebuie să-l macine. Dumnezeu dă omului voința, dar omul trebuie să facă alegerea corectă.” Pornind de aici, rezultatul este acela că „alegându-L pe Hristos devenim moștenitorii Săi, ai tuturor bogățiilor și ai gloriei Sale.” În povestirea „Oile ascultătoare”, scopul educativ al cărții „ Între zâmbet și suspin
O CARTE CALEIDOSCOP DESPRE NEVOIA NOASTRĂ DE DUMNEZEU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364423_a_365752]
-
broderie bogată și încântătoare a liniștii, spirit al extazului și al visării, ale cărei aripi de foc cântă asemenea unei lire, muzica este în tot, iar atunci când inima ta bate și simte durerea aproapelui, totul este minunat. Nimic nu rezistă voinței înverșunate de a reuși. Tenorul Romeo Saleno a reușit, iar acum, alături de soția sa sunt fericiți și formează primul cuplu de pop-opera din lume! Floarea sufletului se numește iubire iar cea mai frumoasă floare înflorește în inimă. Așa s-a
ROMEO SALENO CÂNTÂND NICOLAE FURDUI IANCU de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364519_a_365848]
-
păgân, care ar fi încercat să restabilească vechea religie idolatră. Primul împărat creștin al imperiului roman, apoi bizantin, Constantin cel Mare, a avut o domnie lungă, de peste 30 de ani (306-337), în care s-a dovedit un om de mare voință, un înțelept, un strateg, făcând Bisericii cel mai mare serviciu - dându-i libertatea după lunga perioadă de persecuții care au tulburat-o, de la Nero până la Dioclețian. Împăratul Constantin cel Mare a murit în Duminica Rusaliilor, la 22 mai 337, și
DESPRE IMPORTANŢA ŞI SEMNIFICAŢIA SFÂNTULUI ÎMPĂRAT CONSTANTIN CEL MARE ÎN ISTORIA BISERICII CREŞTINE – O ABORDARE ISTORICĂ, FENOMENOLOGICĂ ŞI TEOLOGICĂ. P. A II-A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/361171_a_362500]
-
Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 378 din 13 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului prin alveolele secate ale pământului... ridici brațele timpului printre arcurile negândirii, strălucind răspuns, în sfera cuvântului. măsurătorile au limitat veșnicia, fărâmând ziua în pumnul voinței clipei. răsărit sau apus au devenit umbre, în ochiul albastru din peștera prezentului... lumina aprinsă de aripile tale, nasc Zborul în trupul Dorului... trezite nervuri regăsesc viața în fiecare celulă prin care, fluid alb, alunecă mângâietor, căutând infinita bucurie a
PĂŞEŞTI VÂNĂ DE AUR... de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361291_a_362620]
-
lac. Cerul picturilor Mariei Constantinescu, folosind o noua manieră, cu ajutorul oglinzii, observă cerul și mișcarea relativă a stelelor, a cosmosului. “Ce reflect oglinda? Adevărul, sinceritatea, conținutul inimii și al conștiinței”(Alain Gheerbant -Dicționar de simboluri). “Pun oglinda în spate, pentru că voința și gândul se unesc” ne spune Maria Constantinescu. Ca în “Transcedence”, unde lumina din ochii copilului născut în miraculoasa zonă a Stoieneștiului de Argeș trece prin oglinda sufletului spre imagini de vis. Tradiția picturii pe sticlă se topește prin penelul
ORACOLUL DIN PALAT de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361282_a_362611]
-
skype, Sau facebook, Un prieten, un iubit, Sau un caduc, Găsit aiurea căutând, Iubirea vieții netrăite, În căsnicie - vise neîmplinite, Cănd timp aveai să te gândești, Daca pe intrus îl iubești. Dă-i un accept la un mesaj, Si cu voință și curaj, Când citești cu frenezie, A cuvintelor beție, Că te iubește, esti unicat, Si că-ți va fi al tau bărbat, Cel mai fidel și credincios, El, bărbatul, cu scrisul siropos, Din Univers și de ce nu, Pentru tine UNICUL
BUNICUTA INTERNAUTA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361302_a_362631]
-
vedea rugăciunea ca o astfel de acțiune nu vom dezvolta acest obicei. Va trebui să învingem acea parte din noi care ne spune că rugăciunea este nenaturală.” Prin aceasta înțelegem că „rugăciunea trebuie să fie un timp de conectare la voința divină și acceptarea prin credință a acesteia. Marii oameni ai rugăciunii au fost mai degrabă, persoane care au știut voia lui Dumnezeu decât oameni care L-au convins pe Dumnezeu să facă voia lor.” „Merită să trăim înaintea Lui” Și
„ÎN RĂCOAREA DIMINEŢII” DE PETRU LASCĂU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361245_a_362574]
-
lucruri,ci numai în raport cu exprimarea sensitivă și optică a acestora;nu există deosebire în aplicarea percepție în existență,Metoda sau teoria nu se pot aplica ad-literam oricui, fără asemănare în judecata de valoare. -În știință adevărurile naturale nu se supun voinței omului.Înfilosofie valabilitatea unei teze sau sistem nu depinde de om în moment ce în cazul opțiunii etice,al simțului și gustului artistic un rol importanta îl au dorințele și preferințele. -Întotdeauna omul aleargă după propriile-i gânduri bune care
5-METAFORE CE ŢIN DE MÂNĂ IDEILE SĂ NU RĂTĂCEASCĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361308_a_362637]
-
datorește prototipului omului moral, Iisus Hristos. După el încearcă creștinul a-și modela propria sa viață". Întrebării retorice de ce Iisus Hristos este așa de mare, Mihai Eminescu îi dă un răspuns simplu: Pentru că prin iubire el a făcut cearta între voințe imposibilă. Când iubirea este, și ea este numai când e reciprocă, și reciprocă absolut, va să zică universală; când iubirea e, cearta e cu neputință" (M. Eminescu, Fragmentarium, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981). "De aproape două mii de ani ni se predică
DESPRE MIHAI EMINESCU, CREDINŢA CREŞTINĂ ŞI BISERICA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361274_a_362603]
-
același nivel, ci în firea lui există dorința unui progres, a unei lupte spre desăvârșire, prin care se încearcă autodepășirea: "Omul conține în el o contradicțiune adâncă. Fiecare om are în sine ceea ce numim noi o destinațiune internă. Facultatea, puterea, voința chiar de a dezvolta mereu, de-a produce prin sine însuși o viață nouă. Nu e nici un om mulțămit de-a rămânea etern pe același punct - omul e oarecum nașterea eternă. Această devenire eternă află în om o putere numai
DESPRE MIHAI EMINESCU, CREDINŢA CREŞTINĂ ŞI BISERICA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361274_a_362603]
-
sunt tradiția neamului, limba curată, românească și credința creștină: "naționalismul este un semn rău la un popor. Nimeni nu ține la esistența sa decât acela ce are să o piardă în curând și aceasta se simte instinctiv. Nicăieri nu se manifestă voință de viață mai tare decât acolo unde viața este periclitată sau prin boală internă sau prin pericol estern" (Fragmentarium, p. 129). Cosmopolitismului, la modă spre sfârșitul secolului al XIX-lea, veacul constituirii națiunilor moderne, cosmopolitism pe care Mihai Eminescu îl
DESPRE MIHAI EMINESCU, CREDINŢA CREŞTINĂ ŞI BISERICA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361274_a_362603]
-
o intelectualitate ce promova utopia, gândirea în ficțiuni, în sistematizări ale idealului. Intelectualul marxist a început să critice totul, să se facă suprainterpretul istoriei, și, în sfârșit, mobilizând mase de oameni, a adus, în sfârșit, pe toate acestea în robirea voinței, a libertății. Față de aceste minciuni ideologice să analizăm, izolat, atitudinea unui filosof și gânditor creștin: Soren Kirgegard care în anul 1848 scria în jurnalul său, în care se face autorul unei diagnoze și a unei răspândiri a răului istoric întruchipat
DESPRE BISERICĂ, ISTORIE ŞI INTELECTUALII DE ASTĂZI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361398_a_362727]
-
ci a dat minții o anumită capacitate de plăcere, ca dorință naturală a ei, prin care să se poată bucura în chip tainic de El. Plăcerea și durerea provin din călcarea poruncii date de Dumnezeu primilor oameni. Plăcerea lucrează coruperea voinței, durerea - osânda spre destrămarea firii. Plăcerea duce la moartea de bunăvoie a sufletului, durerea - la nimicirea formei trupului 11. Spre deosebire de plăcerea naturală, zidită în om, care se orientează spre Dumnezeu, această plăcere este „o formă a senzației modelate în organul
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
rai are neapărată nevoie de viza încercărilor, în sensul că drumul spre desăvârșire, spre fericirea veșnică a vieții viitoare trece, inevitabil, prin proba ispitirilor și a încercărilor fără de voie, a supărărilor sau pătimirilor trupești și sufletești, care îi întăresc creștinului voința și îi intensifică nevoința. Toți cei care s-au mântuit au pășit pe "calea cea strâmtă și cu lacrimi", au suportat în însăși ființa lor dureri și încercări trupești sau sufletești, cu speranța mângâierii și a răsplatei viitoare. Învățătura tradițională
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
de imensă milostivire a Tatălui Ceresc, căci "prin răbdarea necazurilor, răul este pedepsit, iar păcatele ispășite". Sfântul Chiril al Ierusalimului ne învață că nu Dumnezeu aduce asupra noastră necazuri și încercări, ci noi înșine, din libera și greșita întrebuințare a voinței noastre, le introducem în ființa și viața noastră sau, cum se exprimă Sfântul Părinte, "fiecare dintre noi își alege pedepsele atunci când păcătuiește cu voie". Cauzele cel mai des invocate de scriitorii duhovnicești în explicarea suferințelor și a pătimirilor fără de voie
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]