6,137 matches
-
la fel, numai că acolo oamenii au în sânge respectul și amabilitatea față de cei de lângă ei. Zilele trecute, am avut o astfel de surpriză plăcută și în România. Eram la casa unui supermarket, iar casierița, văzândumă cu mânan ghips, mia zis: „Dacă vreți, vă pot pune eu produsele in pungă.“ Surprins, iam răspuns căi mulțumesc, dar că maș putea descurca și singur. La care ea mia răspuns: „Dacă pot să fac o faptă bună, de ce să no fac?“ Și mia pus
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
latină. Și autorul, și traducătorul sunt încă în viață. Prologul părintelui Luis Gonçalves da Câmara Pe 4 august 1553, într-o vineri dimineață, în ajunul sărbătorii Stăpânei noastre a zăpezii, pe când Părintele se afla în grădină, aproape de casa sau apartamentul zis al Ducelui, am început să-i dau seamă de unele dintre trăirile mele sufletești. Printre altele, i-am vorbit și de înclinația mea spre mândrie. Ca leac, Părintele m-a sfătuit să mă înfățișez cu tot ceea ce sunt înaintea lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
slujitor al altarului timp de 70 de ani (19372007). A slujit Biserica, credința, cultura, limba română și poporul său mai bine de 22 de ani în arhiereasca funcție de Patriarh al României, atât în timpul încrâncenatei dictaturi comuniste, cât și în așa-zisa perioadă de tranziție de după Revoluția din decembrie 1989. Prea Fericitul Teoctist, Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, a trecut la cele veșnce în data de 30 iulie 2007 și a fost înmormântat în Catedrala Patriarhală din București, în cadrul unei ceremonii solemne
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
o dragoste curată pe măsură. Cu cât credea mai mult în existența binelui, a iubirii, cu atât se lăsa mai mult în voia sorții. Spitalele, orfelinatele, mănăstirile nu au decât ziduri înalte pentru a fi izolați de restul lumii, așa zisă apărare a copiilor abandonați. Aici nu găsesc posibilitatea de a fi iubiți cât și-ar dori. Sunt lesne de încuiat aceste ființe umane în colivie ca apoi nimeni să nu se mai ostenească în a le mai arunca vreo privire
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
De când te-am văzut mă simt ca un boxer când câștigă o competiție la ultima numărătoare. Carlina, la rândul ei, se gândi să nu fie cumva vreo manevră necinstită la mijloc. N-ar fi trebuit să ajungă niciodată la așa zisa confruntare, dar se simțea ca un elev silitor când primește o notă mare. Nu era decât o fată provenită de la țară și nu era mai bună cu nimic față de alte persoane. Poate se deosebea prin bunătatea care o caracteriza. Câtă
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
o piedică iar când ai căzut jos, în secunda următoare își pun gheata pe mâna ta cu putere iar altul îți fură tot ce ai asupra ta. Unii caută prietenia ta apoi cu prima ocazie te invită la o așa zisă cafea. „Fac eu cinste acum iar tu altă dată”. Iar altă dată nu mai există. Cu iuțeală și nebăgare de seamă te droghează, te îmbată cu cine știe ce, îți fură tot din buzunare și te trezești că ai fost aruncat în
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
le împărțim pe genuri, observăm o ușoară majoritate a dramelor față de comedii (în măsura în care considerăm Furia o dramă, la fel ca Noro, După-amiaza unui torționar, Turnul din Pisa și Binecuvântată fii, închisoare, iar Occident o comedie ). De asemenea, proporția între așa zisul film de autor în măsura în care această sintagmă mai definește ceva în cinematograful românesc și cel de public rămâne încă în favoarea primei categorii ; chiar dacă atât Filantropica, cât și Occidentul lui Mungiu au dovedit că reușesc să facă puntea între succesul de public
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
nu moare nimeni, doare. Doare la fel... Răzvan Rădulescu Când se va trage linia și se va scrie istoria filmului românesc din secolul XXI, se va găsi ADN-ul lui Răzvan Rădulescu (scriitor & scenarist român) în fiecare fibră a așa-ziselor filme minimaliste filmele alea care plac criticilor și mai puțin spectatorilor, sunt premiate la festivaluri de-afară și ne-au pus pe hartă, trăgând după ele și celelalte producții... Răzvan este „eminența cenușieș a filmului pur & dur made in Romania
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
si muove ! Dintre puținii adevărați cineaști ai noștri, Mircea Daneliuc pare a fi singurul pentru care mesajul este mai important decât orice - singurul implicat, până la febră și reală (”această” ! ) lehamite, în cearta cu Lumea și cu el însuși Acestea fiind zise, iată-mă ușor deconcertat de ultimul său film, Senatorul melcilor. A priori, este și o performanță, ca să zic așa, managerială : un film făcut într-un timp record (35 de zile !), cu un buget minimal. Un film dens, rotund, mult mai
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
epocii cu intensitatea unei camere-laser ce arde rece straturile protectoare ale acesteia, mergând până la adevărul (netrucat) din spatele lor. Această priză de realitate este, de altfel, singura sincronă cu ceea ce s-a făcut valoros în filmul românesc în ultimul timp : așa-zisa direcție minimalistă. Poate că este momentul să ne întrebăm acum, că am survolat peste patru decenii de film românesc care ar fi particularitățile unei presupuse modernități cinematografice autohtone. Cred că aceasta poate fi identificată în două caracteristici semnificative. Ar fi
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
urât mirositoare, infecții ale gurii Alterarea mirosului Riduri faciale Pete galbene pe dinți și pe mâini Reducerea rezistenței la infecții respiratorii Sensibilitate la boli Costurile asociate fumatului Este bine că, în discuțiile cu adolescenții, să se discute și despre așa-zisele „efecte pozitive” ale fumatului, cum ar fi: * „Fumatul mă relaxează” ceea ce se întâmplă de fapt este că nicotină din ultima țigară se risipește și organismul își cere „doză” din nou, iar aceasta nu este decât dependența. * „ Fumatul mă face să
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
o parte din corespondența lui E. Lovinescu și 13 caiete jurnal. Valoarea caietelor salvate de Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu (viitoarele Agende literare „Sburătorul“) trebuie raportată la importanța pe care criticul însuși o acorda memorialisticii lui, în defavoarea operei literare: „Ca litera tură propriu zisă, cred că din paginile scrise de mine vor rămâne numai volumele de memorii...“ (Radu Bog dan, In trând în litere și cuvinte, citat într-o notă de Gabriela Omăt, în Agendele literare „Sburătorul“, vol. VI, p. 485) Mama și fiica
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
cu enormități erau rezervate fiecăruia dintre soții Lovinescu-Ierunca, a fost apoi publicată de Eugen Barbu în Săptămâna când s a aflat că Ion Caraion decisese să rămână în exil. Scandalul pe care l-a declanșat publicarea acelor pagini de așa-zis jurnal a zguduit profund lumea literară românească, atât pe cea din țară, cât și pe cea din Franța. Prin firea ei onestă, Monica Lovinescu era incapabilă să accepte până la capăt, chiar în fața dureroaselor detalii ce îl incriminau pe Stelian Diaconescu
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
băutul Împreună. Nu este Întâmplător faptul că termenul ospitalitate este Înrudit cu verbul a ospăta și cu substantivul ospăț (toate trei de la lat. hospes = „străin”). Ospitalitatea este percepută de români ca o mare calitate națio- nală. În schimb, toleranța propriu- zisă este văzută ca o slăbiciune gravă, care le-ar permite „străinilor” să-i Încalece pe români, ca o bunătate prostească, deci ca un grav defect național. În mai toate sondajele de opinie realizate În anii ’90, românii se percep pe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
9,4% („telali”, „boccegii”, „lipițcani”, „mămulari” și „zarafi”) <endnote id="(343 și 109, p. 122)"/>. Acest raport Între numărul evreilor meseriași și cel al evreilor comercianți a fost confirmat și de Iuliu Barasch, care În 1842 observa următoarele despre „comunitatea zisă judeo -polonă” din București : „Evreii sunt, În mare parte, meșteșugari, [pre]cum croitori, cizmari, tâmplari, tinichigii ș.a.m.d. Și se bucură de multă Încredere pe lângă locuitorii creștini, ba chiar pe lângă boierii cei mari. Cu toate acestea, găsești printre ei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nou căzură În somn adânc, Împreună cu noua sosită” <endnote id="(439, p. 86 ; 130, p. 672)"/>. Și Într-un poem al lui Octavian Goga, intitulat Cade o lacrimă (1913), hrăpărețul hangiu jidov - „jupânul Barbă- Putredă” - Își numără noaptea banii. Așa-zisa zgârcenie Înnăscută a evreului transpare și Într-o nuvelă În care I.L. Caragiale Își exersează umorul negru, Pastramă trufanda, o povestire despre calicul Aron, „un ovrei negustor”. Vorba fiului dramaturgului : „În București bani nu mai au decât jidanii”, cum Îi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
lui Neagoe Basarab (1512-1521), așezată la intrarea În biserica Mănăstirii Argeș, se referă anume la acest aspect. Adresându-se „de dincolo de mormânt” succesorului său necunoscut, domnitorul muntean Îi cere acestuia să protejeze „acest hram din nou zidit” și „mai sus zisele odoare și scule [...], ca să nu fie spre batjocura limbilor [= neamurilor] străine” <endnote id=" (822, p. 369)"/>. Situația devine stranie atunci când chiar vreun domnitor se dovedește a fi „nedrept cinstitor În credință”, făcând „călcări de lege”, cum zic cronicarii despre, de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
lucrul este adevărat au ba”. „Oamenii veniră și cercetară și căutară bine și văzură că fals și neadevărat e”, se consemnează Într-un document din epocă. S-a stabilit ca „evreii să fie sloboziți”, iar călugărul care a Înscenat așa-zisul omor ritual „să fie pus În casa de nebuni În tot timpul vieții sale” <endnote id="(124, p. 523)"/>. În 1726 au avut loc o inculpare similară a evreilor din Onițcani (Orhei) - tot În Moldova, dar la răsărit de Prut
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
unei singure persoane și ar fi afectat, cu certitudine, finalizarea tezei. Proiectul nostru este un experiment, nu un unicat, desigur, dar care se înscrie pe o direcție a istoriei evreilor insuficient explorate. Am preferat să punem accentul pe cercetarea propriu zisă, pe aprofundarea unor aspecte mai puțin cunoscute, în dauna celor deja relevate istoriografic. Firește, au rezultat și neajunsuri, concretizate în repetiții, digresiuni, insistență pe detaliu, lacune, abuz de citate din sursele vremii, redundanță discursivă și tematică. Unele sunt inevitabile, deoarece
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Soveja. În timpul cît am lipsit din Iași (1-12 iulie) orgoliosul și megalomanul I. Const[tantinescu], despre ale cărui isprăvi ți-am vorbit, m-a denigrat pe unde a putut (inclusiv la redacții și la prietenii adevărați), prezentînd total fals așa-zisul incident despre care ți-am relatat. Posibilitatea unei reconcilieri este exclusă pentru totdeauna. Cum îi cunosc bine laturile slabe, acest individ, sunt sigur, va ajunge foarte prost. Este, în exclusivitate, omul interesului, care se iubește numai pe sine și pe
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
nu mai fac gramatică clasică. Dar, am zis: acestea sînt pentru Universitate, nu pentru școala secundară. Contrariat, m-am dus la Biblioteca fostului Seminar Pedagogic - acum I.C.P. P. D - am cerut manualele de gramatică V-VIII și cele de așa-zisă lectură și m-am uitat în ele aproximativ o săptămînă. Nu am găsit în ele „nici urmă” de ceea ce am întîlnit „pe teren”. Doamna D-tale știu că este în învățămînt. D[în]sa se orientează după manual sau după
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
cunosc, însă). Te rog dar pe tine să vezi ce poți face. Că eu aici la Cronica sînt mic și nu am vocația de spicher și nici nu mă bîlbîi și nu-s nici diplomat ca R. negru. Acestea fiind zise, ia-mă așa cum mă știi. Cu toată prietenia și simpatia, Nicu P.S. Sărutări de mîini distinsei tale Doamne. P.P.S. Să ne vedem cu bine și cît mai curînd. </citation> (6) <citation author=”N.V. Turcu” data =”[f.d.]”> Căline dragă, Poposind cîteva
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
telegramă ce am mai primit dela D-l Comandant al Regimentului II de Artilerie din București (...) vă repet pentru ultima oară ordinul (subl.În orig.) din 30 Aprilie espirat invitânduvă ca imediat și mult până În 24 de ore să trimiteți zisului Corp pe reserviștii de artilerie din clasa anilor 1868 și 1869”. Binențeles că amenințările au fost transmise În scris și urgent celor doi subordonați din oraș arătând că „...În cas contrar se va lua măsuri nefavorabile”. v. Milițieni la concentrare
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
au cu bărbații lor”. Ministrul Ion C. Brătianu, prin portavocea sa, prefectul de Fălciu, recomanda prudență În luarea măsurilor ce se impuneau În aceste cazuri: „Fără a prejudicia Întru nimic Legea tocmelilor agricole, punânduvă În videre acestea, vă invit, conform zisei Telegrame a D-lui Ministru, de a pune În videre tuturor autorităților Administrative că fimeile În principiu de dreptu nu potu fi Îndatorate a Îndeplini datoriile bărbaților lor singuru bărbatul rămânând răspunzător pentru datoriile sale particulare”. Problema fiind extrem de delicată
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
rea sau bună știință. Iată textul inserat pe peticul de hârtie: „Caporalii văzuți cu ordinul (...) parte din ei sau prezentat la Batalionul local care a refuzat de a elibera chitanță de primire (subl.ns.), iar parte nu sa putut prezenta zisului Batalion fiind trecuți În Guarda civică”. Deci, până la urmă, fusese vorba despre o proastă evidență, manifestată și cu alte prilejuri.. a.r. Scrierile eroice - la mare cinste dar la minusculă căutare! Importanța colosală a războiului de neatârnare a răscolit imaginația
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]