50,619 matches
-
unele dintre miturile moderne de rezonanță, M.-C.Huet-Brichard [v.p.29-31] ajunge la concluzia că fiecare mit se fondează pe mituri preexistențe; "o povestire bine structurată, simbolic supradeterminată, de inspirație metafizica, care reia sintagma unuia sau a mai multor texte fondatoare" [Siganos, p.32, subn. n.]. 49 Omul modern suporta ceea ce Eliade numește "influență unei mitologii difuze", care oferă numeroase modele de imitat ale eroilor reali și imaginari: personaje de român, eroi de război, staruri de cinema etc. "Imitația arhetipurilor trădează
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
insu. Presque tous leș actes de nos hommes politiques répondent à des noms de femmes. A Paris, tous leș gens importants șont menés par une intrigante de leur société" [Girardin, 1843, p.212]. 217 Mitul lui Tristan și Isolda este fondator în literatura occidentală prin legitimarea literară a dragostei ilegitime și nefericite. Acest mit deschide tradiția reprezentării unei iubiri tragice, bazată pe dilemă între două soluții nefericite: separarea sau viața comună în marginea societății. Mitul lui Tristan și Isolda este unul
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
primă vedere, o poziție necesară în sistem; ea pare a fi mai degrabă o aplicație a conceptului personalismului energetic la problema timpului. Totuși, lucrarea propune ceea ce lipsea sistemului, vizat într-o perspectivă antropologică: justificarea formală a unuia dintre conceptele sale fondatoare: determinismul prin finalitate. Prin descrierea și explicarea formelor istorice ale personalității din Personalismul energetic și Vocația..., determinismul prin finalitate dobândește o întemeiere "materială"; istoria, concepută ca evoluție a personalizării, îi conferă conținut. Formele personalității sunt realități sufletești și culturale care
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ele, cel mai notoriu este „Rakhmiel Kogon”, caricatura eminentului sociolog și teoretician al științelor sociale Edward Shils (1910-1995), membru (ca și Bellow, Eliade, Leo Strauss, Bloom, Leszek Koßakowski) în faimosul Committee on Social Thought de la University of Chicago (Shils, membru fondator, timp de 45 de ani). Caricatură e poate puțin spus, fiindcă „Kogon” nu apare doar ca un personaj grotesc, ci e considerat „periculos”. Dintre numeroasele lucrări ale lui Shils (care a fost totodată traducător și comentator al unor clasici germani
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
justițiară și mizantropă care se reclamă de la genialii Friedrich von Hayek și Ludwig von Mises, dar pare să nu observe că lumea s-a schimbat radical în ultimii 50-60 de ani și în consecință continuă să lupte cu adversarii părinților fondatori 11. O atare atitudine respinge pe mulți dintre intelectualii la fel de sincer atrași de tradiția liberală (deși poate mai aproape de spiritul lui Tocqueville decât de cel al lui Adam Smith), dar simultan mai preocupați de „adaptarea intelectului la lucruri” decât de
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
fost de curând pus în circulație (deci are încă nevoie de explicații pentru neinițiați) pentru a traduce anglo-americanul libertarian, apărut la începutul anilor ’70 ca reacție împotriva stângii studențești și ca soluție pentru resurecția liberalismului. Lucru important, la autorii „libertarieni” fondatori (Murray Rothbard, Hans-Hermann Hoppe, David Friedman - fiul marelui Milton Friedman, laureat Nobel pentru economie -, Walter Block etc.) găsim referințe la... „libertari” (fr.libertaires) ca Lysander Spooner, Henry David Thoreau, Thomas Jefferson, John Trenchard, Thomas Gordon, Frédéric Bastiat etc., precum și la
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
este o istorie a experimentelor utopice, unele reușite, altele... Constituția americană însăși poate fi citită ca un proiect utopic, unul dintre puținele asemenea texte care au stat la baza unei ordini democratice. Până azi, tensiunea dintre acest foarte vechi document fondator, ale cărui integritate textuală și interpretare canonică au traversat secolele cu minime (deși esențiale) amendamente, și realitatea Statelor Unite este poate cea mai impresionantă dovadă că omul concret rezistă destul de bine celor mai nobile idealuri. Pentru o introducere în problematica utopismului
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
la barbaria totalitară și la derapajele democrației americane din anii ’50, a modelat și conștiințele multora dintre cei activi în științele naturii, medicină, tehnologie, ca să nu mai vorbesc de economie și drept. Universitatea păstra încă niște relicve ale spiritului său fondator - umanismul, enciclopedismul, imperativul adecvării intelectului la lucruri, conștiința și etica magisteriului etc. Două au fost, în esență, traseele ideologice și politice ale primei generații americane studențești postbelice: a) activismul de stânga, mergând în anumite cazuri și împrejurări până la stalinism, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
serii editoriale de teorie literară și studii culturale „The Margins of Literature” de la State University of New York Press, Albany, iar între 1982 și 1992 coeditor (cu Giuseppe Mazzotta) al seriei „Cultura ludens” de la John Benjamins Publ. Co., Philadelphia/Amsterdam; membru fondator, e și codirector la International School of Advanced Study in the Humanities de la Santiago de Compostela (Spania), inaugurată în 1996, ș.a. Coordonează proiecte colective, de teorie literară și de literatură comparată, printre care Istoria comparată a literaturilor din Europa de Est și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289809_a_291138]
-
perceptele divine ale bisericii ideale, care urma să unească pe oameni prin caritate, cu scopul de a împiedica conflictele la orice nivel, evoluția istorică a arătat că biserica a fost departe de a¬și îndeplini rolul dorit de divinul său fondator. Atâta timp cât imperiul roman (un conglomerat de națiuni) a reușit să se mențină, au existat și condițiile necesare răspândirii cu repeziciune a creștinismului în interiorul granițelor sale. Odată cu declinul său însă și creștinismul a început să se clatine datorită tendințelor schismatice care
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
politicului. Astfel, totul este susceptibil de o apropiere de comunicare: sistemul politic, activitatea guvernamentală, funcționarea partidelor politice, mișcările sociale etc. Întrepătrunderea dintre politică și comunicare este, între altele, sensibilă în însăși structura sa. În Statele Unite, anumiți autori sînt considerați "părinții fondatori" ai științelor comunicării: Paul Lazarsfeld, Kurt Lewin, Carl Hovland și Harold Lasswell, adică un sociolog, doi psihosociologi și un politolog. Primul s-a dedicat, în mod special, studierii mijloacelor media și consecințelor acestora în context electoral. Al doilea autor și-
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
vara lui 1989, au loc vizite în județele țării: băi de mulțime, șiruri de copii în costume populare oferind flori Elenei, în splendoarea unei veri călduroase. Sunt celebre recoltele abundente imaginea pământului românesc generos își are rădăcinile în miturile naționale fondatoare, fiind preluată de comuniști și, fenomen accelerat din 1988, sunt evidențiate rezultatele magnifice a ceea ce s-a numit sistematizare: adică un plan de suprimare a caracterului de ruralitate a satului, relansat în 1988 pentru a distruge tradiția și a impune
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
arunca întreaga Românie într-o lume virtuală. În ciuda faptului că nu participaseră efectiv, în stradă, la răsturnarea regimului, marea majoritate a românilor ca și liderii care se instalau la putere în acele momente nu s-au perceput niciodată în afara Evenimentului Fondator: valul de transmisii în direct care a inundat conștiința colectivă începând de la 22 decembrie la prânz, 24 de ore din 24, i-a înghițit și i-a învestit în asemenea măsură încât au reacționat de parcă ar fi fost cu toții prezenți
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
participă mai ales tineri, se adună în Piață, seară de seară, un mare număr de adulți, "piața" devenind un mare ritual recuperator: generația care lipsise, în genere, la 21 decembrie participa acum din plin la repunerea în scenă a actului fondator al revoltei anticomuniste 67. Această recuperare simbolică a participării a avut o funcție eliberatoare și deculpabilizantă, revelându-se ca ritual eficace, solidarizant și productiv. Un spațiu devenit simbolic cel al "zonei libere de (neo) comunism" -, un timp anume cel al
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
militantă. Niciun partid nu poate însă să interzică membrilor săi să participe la acest imens festival politic. Opoziția spontană a grupurilor active ale societății, mai ales din mediile urbane și educate, a dobândit astfel coerență și legitimitate politică în raport cu evenimentul fondator al Pieții Universității ca reeditare amplificată a revoluției din decembrie. Replici ale replicii se organizează la Constanța, Cluj, Iași, Timișoara, în aceeași atmosferă de creativitate spontană, care instituie și generalizează nu numai temele majore ale luptelor politice ulterioare de la simplul
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
cascada de anchete penale declanșate încă din 2005 (dar rămase până azi fără urmări), PSD s-a rătăcit o vreme într-o încercare mai degrabă mimată de reformă internă, inaugurată de marginalizarea parțială a lui Năstase și chiar a părintelui fondator al Partidului, Ion Iliescu, la congresul din 2006 la care Mircea Geoană e ales președinte. După alegeri, președinte al PD devine Emil Boc, un tânăr universitar clujean care câștigase alegerile pentru primăria orașului Cluj. Fidel necondiționat al lui Traian Basescu
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
Timpul dărâmării, timpul zidirii (4 volume: Cele două fețe ale zidului, Pietre de încercare, Lumea în care trăim, Cărțile schimbării), Universalia, București, 2002. CONSTANTINESCU Emil, Adevăruri despre România, Universalia, București, 2005. CONSTANTINESCU Emil, Revoluția din decembrie '89: Păcatul originar, sacrificiul fondator, I, Revoluția română așa cum a fost, București, 2009. COPOSU Corneliu, Semnele timpului: articole politice, meditații, atitudini, Editura de Vest, Timișoara, 1997. CORNEA Andrei, ,,Directocrația" și sfârșitul tranziției în România postcomunistă, Centrul pentru Studii Politice și Analiză Comparată, București, 1995. CORNEA
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
în volumul O enigmă care împlinește șapte ani, publicat de Fundația Academia Civică, București, 1997, p. 184. 29 Textul Proclamației Frontului Democratic Român este reprodus la p. 97 din volumul lui Emil Constantinescu, Revoluția din decembrie '89: păcatul originar, sacrificiul fondator, partea I, Revoluția română așa cum a fost, București, 2009; autorul a utilizat informații substanțiale oferite de Asociația "Timișoara" și de Lorin Fortuna personal. 30 Emil Constantinescu, ibid. 31 Ancheta condusă de generalul Voinea a avut un destin elocvent pentru evoluția
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
romanul Femeia cibernetică, îi apare în 1969. Împreună cu Eugen Barbu este scenarist al producțiilor cinematografice Haiducii (1966), Drumul oaselor (1980), Trandafirul galben (1982) și al serialelor de televiziune Urmărirea (1971), Un august în flăcări (1974) ș.a. Se numără printre membrii fondatori ai Cenaclului „Lucian Blaga” și al Asociației Culturale „Marius Bunescu” din Caracal. Autor de romane și povestiri destinate lecturii ca divertisment, M. se străduiește să își câștige publicul hibridând intrigi polițiste cu elemente de literatură de anticipație. Efectul reușește să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288123_a_289452]
-
membrilor Școlii Ardelene. Chestiunea originii cuprinde trei subdimensiuni bazale: i) etnogenia, i.e., clarificarea filiației și compoziției etnice în formarea unui popor; ii) glotogenia, i.e., determinarea genezei limbii vorbite de poporul în cauză; iii) cronogenia, i.e., datarea cu precizie a momentului fondator, sau cel puțin delimitarea perioadei, în care un anumit popor își face apariția pe scena istoriei. Samul Micu, în Istoria și lucrurile și întâmplările românilor, scrisă în 1805 și rămasă la stadiul de manuscris până în 1995 (!), simte nevoia de a
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Chiar și după ce excesele latiniste se vor fi estompat în deceniile următoare, ideea originii romane a poporului român își va găsi continuarea în persoana lui Traian, care din simplu "colonizator" va fi elevat în conștiința istorică la rangul de părinte fondator al civilizației românești. Fundamentală în ideea originii pur latine a românilor (care constituie pecetea distinctivă a istoriografiei Școlii Ardelene) este teza exterminării totale a dacilor în urma războiului de cucerire câștigat de imperatorul Traian în anul 106 e.n. Micu o afirmă
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
decât peste 700 de ani" (Floru, 1923, p. 40). Instinctul unității va fi principiul motor care va propulsa destinul istoric românesc spre unificarea politică desăvârșită în 1918. Unitatea de destin istoric a neamului românesc se cuplează cu ideea unei unități fondatoare. Am văzut că o idee similară a fost avansată de Heliade Rădulescu, care a susținut că Negru Vodă și-a stabilit capitala la Câmpulung cu scopul logistic de a "dirige și guvernà și Transylvania și Muntenia" (1861, p. 79). În
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de apărare la granița Ungariei. S-a întemeiat însă de elementul românesc plecat din Ungaria" (Floru, 1923, p. 45). Bogdan, care după întemeierea statului "a devenit descălecătorul țării Moldovei, fără voia regelui", este numit infidelis notorius (p. 46). Totodată, mitologia fondatoare a Țării Românești prin descălecarea lui Negru Vodă este destructurată și expediată în zona legendelor istorice fără acoperire faptică. Chestiuni fundamentale ale istoriei românilor, cum ar fi cele legate de momentele fondatoare, sunt convertite în subiecte de dezbatere. Spiritul dogmatic
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
este numit infidelis notorius (p. 46). Totodată, mitologia fondatoare a Țării Românești prin descălecarea lui Negru Vodă este destructurată și expediată în zona legendelor istorice fără acoperire faptică. Chestiuni fundamentale ale istoriei românilor, cum ar fi cele legate de momentele fondatoare, sunt convertite în subiecte de dezbatere. Spiritul dogmatic, atât de caracteristic epocii anterioare, face loc unei atitudini deschise principial înspre examinarea diverselor ipoteze disponibile (de ex: Tafrali, 1935, pp. 122-124, discută diferite teorii legate de perioda întemeierii Țării Românești, păstrând
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
burghezo-moșieresc") de orânduirea socialistă ("regimul de democrație populară") este singura datată cu maximă precizie cronologică. Data de 23 august 1944, care marchează "eliberarea țării noastre de către glorioasa Armată Sovietică" (Roller, 1952, p. 11), este investită simbolic cu statutul de moment fondator al noii epoci istorice de construire a societății socialiste în RPR "după exemplul și cu ajutorul" URSS. În al doilea rând, evidentă este rejectarea sistemului creștin de cronologizare. Introducerea modalității de datare non-religioasă trebuie înțeleasă ca parte integrantă a politicii mult
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]