53,150 matches
-
definiție legală a termenului "prejudiciu". Rezultă că se dorește de fapt completarea textului de lege criticat, ceea ce excede competenței Curții Constituționale. De asemenea arată că, din examinarea excepției de neconstituționalitate, rezultă că autorul acesteia s-a mărginit, în fapt, să invoce o pretinsă nerespectare a dispozițiilor Constituției, despre care a afirmat că ar fi încălcată de textele legale criticate, fără a arăta concret care sunt dispozițiile constituționale pretins încălcate. 12. În continuare, pe fondul excepției de neconstituționalitate, arată că Legea nr.
DECIZIE nr. 258 din 5 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (2) şi alin. (3) raportat la art. 10 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274410_a_275739]
-
prin lege organică infracțiunile, pedepsele și regimul executării acestora. În virtutea acestei prevederi constituționale, legiuitorul este liber să aprecieze atât pericolul social în funcție de care urmează să stabilească natura juridică a faptei incriminate, cât și condițiile răspunderii juridice pentru această faptă. 13. Invocând Decizia nr. 16/2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală și având în vedere faptul că temeiul acțiunii civile este delictual, Guvernul arată că rezultă indubitabil că instanța penală
DECIZIE nr. 258 din 5 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (2) şi alin. (3) raportat la art. 10 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274410_a_275739]
-
a fost comunicat pre��edinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. 8. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, în susținerea acestui punct de vedere invocând jurisprudența în materie a Curții Constituționale. 9. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de
DECIZIE nr. 364 din 2 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. XXIII din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274431_a_275760]
-
a autorităților publice, art. 21 alin. (3) care consacră dreptul la un proces echitabil și art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. De asemenea, prin raportare la art. 11 și art. 20 din Constituție, sunt invocate și prevederile art. 6 paragraful 1 privind dreptul la un proces echitabil și art. 13 referitor la dreptul la un recurs efectiv din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, art. 2 paragraful 1 privind dreptul la două
DECIZIE nr. 364 din 2 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. XXIII din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274431_a_275760]
-
motivează critica de neconstituționalitate prin compararea soluțiilor legislative consacrate prin Legea nr. 18/1991 și Legea nr. 213/1998 . Apreciază că aceste aspecte privesc o problemă de aplicare a legii, de competența instanței judecătorești, excedând competența instanței de contencios constituțional. Invocă deciziile Curții nr. 343 din 24 septembrie 2013 și nr. 351 din 24 iunie 2014. 11. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de
DECIZIE nr. 332 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 alin. (2) şi art. 36 alin. (1) ultima teză din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274430_a_275759]
-
publice, art. 121 alin. (1) și (2) referitor la autoritățile comunale și orășenești și art. 136 alin. (3) care reglementează cu privire la bunurile ce fac obiectul exclusiv al proprietății publice. 15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că aceasta a fost invocată într-o cauză aflată pe rolul instanței de contencios administrativ, având ca obiect cererea de chemare în judecată formulată de prefectul județului Sibiu, prin care s-a solicitat anularea Hotărârii Consiliului Local al Orașului Ocna Sibiului nr. 78/2014 privind
DECIZIE nr. 332 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 alin. (2) şi art. 36 alin. (1) ultima teză din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274430_a_275759]
-
nr. 213/1998 , a fost atestată apartenența la domeniul privat al orașului Ocna Sibiului și în administrarea Consiliului Local al Orașului Ocna Sibiului a unor imobile - terenuri, situate în intravilanul orașului. Secretarul orașului a refuzat contrasemnarea Hotărârii nr. 78/2014, invocând prevederile art. 26 alin. (2) și art. 36 alin. (1) din Legea nr. 18/1991 . Anterior, prin Hotărârea Consiliului Local al Orașului Ocna Sibiului nr. 38 din 30 aprilie 2014, a fost atestată apartenența acelorași imobile la domeniul public al
DECIZIE nr. 332 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 alin. (2) şi art. 36 alin. (1) ultima teză din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274430_a_275759]
-
modificarea regimului juridic aplicabil moștenirilor vacante, caracterul incomplet al normei juridice cuprinse în art. 36 alin. (1) din Legea nr. 18/1991 , consecințele asupra litigiului în care prezenta excepție de neconstituționalitate a fost ridicată, Curtea constată că motivele de neconstituționalitate invocate de autor privesc modul de interpretare și aplicare a dispozițiilor de lege criticate, în raport cu prevederile noului Cod civil, de competența instanței de judecată învestite cu soluționarea litigiului, respectiv a celor ierarhic superioare în cadrul căilor de atac prevăzute de lege. A
DECIZIE nr. 332 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 alin. (2) şi art. 36 alin. (1) ultima teză din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274430_a_275759]
-
vor achita efectiv în anul 2021, actualizarea sumelor se face doar până la data de 18 decembrie 2014, data intrării în vigoare a Legii nr. 164/2014 . 9. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, invocând în acest sens deciziile Curții Constituționale nr. 855 și nr. 865 din 10 decembrie 2015 și nr. 15 din 14 ianuarie 2016. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele: 10. Prin Încheierea din 3 aprilie 2015, pronunțată
DECIZIE nr. 343 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (2), art. 10 alin. (1)-(4), (6) şi (7) şi art. 11 alin. (3) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de desp��gubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274407_a_275736]
-
siguranței persoanei, garanție care, în reglementările evocate din Legea nr. 164/2014 , este inexistentă, fiind în totală contradicție cu principiile constituționale. Noile reglementări aduc atingere securității juridice a actelor și nesocotesc conduita avută în respectarea legii anterioare. În acest sens invocă Decizia Curții Constituționale nr. 830 din 8 iulie 2008. Prin efectul unei reglementări intrate în vigoare la 4 luni de la sesizarea instanței se tinde la modificarea imprevizibilă a cursului procesului. Mai arată că obiectul unui litigiu este determinat de reclamant
DECIZIE nr. 343 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (2), art. 10 alin. (1)-(4), (6) şi (7) şi art. 11 alin. (3) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de desp��gubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274407_a_275736]
-
respectiv dreptul la un proces echitabil și dreptul de proprietate. Conceputul de termen rezonabil al unei proceduri judiciare nu poate fi considerat respectat, în condițiile în care Legea nr. 164/2014 instituie o eșalonare a plății unei creanțe asupra statului. Invocă în acest sens jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la neexecutarea sau executarea cu întârziere a unei hotărâri judecătorești, și anume Hotărârea din 17 iunie 2003, pronunțată în Cauza Ruianu împotriva României, paragraful 65. În acest context, susțin că
DECIZIE nr. 343 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (2), art. 10 alin. (1)-(4), (6) şi (7) şi art. 11 alin. (3) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de desp��gubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274407_a_275736]
-
proceduri judiciare pentru recuperarea creanțelor deja recunoscute, fapt ce contravine prevederilor Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale menționate anterior. În consecință, Legea nr. 164/2014 afectează în sens negativ dreptul fundamental la proprietate. 21. În final se invocă Decizia Curții Constituționale nr. 528 din 12 decembrie 2013 și se susține că motivele care au stat la baza declarării ca neconstituționale a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 10/2013 subzistă încă. De asemenea, invocă și jurisprudența Curții
DECIZIE nr. 343 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (2), art. 10 alin. (1)-(4), (6) şi (7) şi art. 11 alin. (3) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de desp��gubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274407_a_275736]
-
În final se invocă Decizia Curții Constituționale nr. 528 din 12 decembrie 2013 și se susține că motivele care au stat la baza declarării ca neconstituționale a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 10/2013 subzistă încă. De asemenea, invocă și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, și anume Hotărârea din 9 decembrie 2008, pronunțată în Cauza Viașu împotriva României, Hotărârea din 17 iunie 2003, pronunțată în Cauza Ruianu împotriva României, Hotărârea din 26 septembrie 1996, pronunțată în Cauza Di
DECIZIE nr. 343 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (2), art. 10 alin. (1)-(4), (6) şi (7) şi art. 11 alin. (3) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de desp��gubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274407_a_275736]
-
pronunțată în Cauza Hornsby împotriva Greciei, Hotărârea din 29 septembrie 2005, pronunțată în Cauza Tacea împotriva României, Hotărârea din 15 ianuarie 2009, pronunțată în Cauza Burdov împotriva Rusiei, și Hotărârea din 6 martie 2003, pronunțată în Cauza Jasiuniene împotriva Lituaniei. Invocă în acest sens hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene pronunțate în cauzele Van Gend en Loos, Costa - Enel și Simmenthal, privind obligația judecătorului național de a aplica cu prioritate dreptul comunitar, iar, în final, invocă Decizia Curții Constituționale nr.
DECIZIE nr. 343 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (2), art. 10 alin. (1)-(4), (6) şi (7) şi art. 11 alin. (3) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de desp��gubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274407_a_275736]
-
Cauza Jasiuniene împotriva Lituaniei. Invocă în acest sens hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene pronunțate în cauzele Van Gend en Loos, Costa - Enel și Simmenthal, privind obligația judecătorului național de a aplica cu prioritate dreptul comunitar, iar, în final, invocă Decizia Curții Constituționale nr. 528 din 12 decembrie 2013 . 22. În Dosarul nr. 1.730D/2015, autorii excepției de neconstituționalitate susțin că prevederile de lege criticate contravin și art. 44 alin. (6) din Constituție, deoarece nu trebuie să existe diferențe
DECIZIE nr. 343 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (2), art. 10 alin. (1)-(4), (6) şi (7) şi art. 11 alin. (3) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de desp��gubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274407_a_275736]
-
opinia în sensul că excepția de neconstituționalitate este nefondată. Astfel, tratamentul juridic stabilit de Legea nr. 164/2014 aduce într-adevăr limitări ale dreptului de proprietate, însă aceste limitări au un caracter justificat și respectă principiul proporționalității, sens în care invocă jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului. Instanța observă că măsura criticată urmărește un scop legitim - executarea obligațiilor statului rezultând din legislația adoptată în materia despăgubirilor este o măsură adecvată -, capabilă în mod abstract să ducă la
DECIZIE nr. 343 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (2), art. 10 alin. (1)-(4), (6) şi (7) şi art. 11 alin. (3) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de desp��gubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274407_a_275736]
-
de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. 29. Guvernul consideră, în esență, că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența Curții Constituționale referitoare la problema de drept a plății eșalonate a unor datorii ale statului. Cu privire la art. 21 din Constituție, apreciază că dispozițiile de lege criticate nu reprezintă o încălcare a accesului liber la justiție, deoarece legea prevede posibilitatea
DECIZIE nr. 343 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (2), art. 10 alin. (1)-(4), (6) şi (7) şi art. 11 alin. (3) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de desp��gubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274407_a_275736]
-
reprezintă o discriminare care să afecteze constituționalitatea textelor respective ( Decizia Curții Constituționale nr. 20 din 21 ianuarie 2015 ). Cât privește critica referitoare la noua eșalonare a despăgubirilor pe o perioadă de 5 ani, precum și suspendarea oricărei proceduri de executare silită, invocă Decizia Curții Constituționale nr. 528 din 12 decembrie 2013 . Normele de lege criticate nu sunt de natură să aducă atingere dispozițiilor constituționale privind dreptul la un proces echitabil și dreptul de proprietate privată, doar pentru că legiuitorul a ales să reglementeze
DECIZIE nr. 343 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (2), art. 10 alin. (1)-(4), (6) şi (7) şi art. 11 alin. (3) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de desp��gubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274407_a_275736]
-
Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 25 ianuarie 2012. Astfel, în cauza de față, Curtea constată că prevederile invocate se referă la nediscriminare, iar considerentele reținute mai sus vizează aceste aspecte, fiind, în consecință, valabile și cu privire la dispozițiile invocate din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. 45. Referitor la art. 41 alin. (1) din Cartă, Curtea reține că acesta vizează un tratament imparțial, echitabil și într-un termen rezonabil din partea instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii și, prin urmare
DECIZIE nr. 343 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (2), art. 10 alin. (1)-(4), (6) şi (7) şi art. 11 alin. (3) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de desp��gubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274407_a_275736]
-
Disjungerea cauzei se dispune de instanță, prin încheiere, din oficiu sau la cererea procurorului ori a părților. ... Articolul 47 Excepțiile de necompetență (1) Excepția de necompetență materială sau după calitatea persoanei a instanței inferioare celei competente potrivit legii poate fi invocată în tot cursul judecății, până la pronunțarea hotărârii definitive. ... (2) Excepția de necompetență materială sau după calitatea persoanei a instanței superioare celei competente potrivit legii poate fi invocată până la începerea cercetării judecătorești. ... (3) Excepția de necompetență teritorială poate fi invocată în
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273631_a_274960]
-
sau după calitatea persoanei a instanței inferioare celei competente potrivit legii poate fi invocată în tot cursul judecății, până la pronunțarea hotărârii definitive. ... (2) Excepția de necompetență materială sau după calitatea persoanei a instanței superioare celei competente potrivit legii poate fi invocată până la începerea cercetării judecătorești. ... (3) Excepția de necompetență teritorială poate fi invocată în condițiile alin. (2). ... (4) Excepțiile de necompetență pot fi invocate din oficiu, de către procuror, de către persoana vătămată sau de către părți. Articolul 48 Competența în caz de schimbare
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273631_a_274960]
-
fi invocată în tot cursul judecății, până la pronunțarea hotărârii definitive. ... (2) Excepția de necompetență materială sau după calitatea persoanei a instanței superioare celei competente potrivit legii poate fi invocată până la începerea cercetării judecătorești. ... (3) Excepția de necompetență teritorială poate fi invocată în condițiile alin. (2). ... (4) Excepțiile de necompetență pot fi invocate din oficiu, de către procuror, de către persoana vătămată sau de către părți. Articolul 48 Competența în caz de schimbare a calității inculpatului (1) Când competența instanței este determinată de calitatea inculpatului
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273631_a_274960]
-
Excepția de necompetență materială sau după calitatea persoanei a instanței superioare celei competente potrivit legii poate fi invocată până la începerea cercetării judecătorești. ... (3) Excepția de necompetență teritorială poate fi invocată în condițiile alin. (2). ... (4) Excepțiile de necompetență pot fi invocate din oficiu, de către procuror, de către persoana vătămată sau de către părți. Articolul 48 Competența în caz de schimbare a calității inculpatului (1) Când competența instanței este determinată de calitatea inculpatului, instanța rămâne competentă să judece chiar dacă inculpatul, după săvârșirea infracțiunii, nu
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273631_a_274960]
-
19 iulie 2013 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. (5) Nerespectarea condițiilor prevăzute la alin. (2)-(4) sau formularea unei cereri de recuzare împotriva aceleiași persoane pentru același caz de incompatibilitate cu aceleași temeiuri de fapt invocate într-o cerere anterioară de recuzare, care a fost respinsă, atrage inadmisibilitatea cererii de recuzare. Inadmisibilitatea se constată de procurorul sau de completul în fața căruia s-a formulat cererea de recuzare. ... (6) Judecătorul de drepturi și libertăți, judecătorul de cameră
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273631_a_274960]
-
de incompatibilitate prevăzute de art. 64 nu poate fi desemnată ca expert, iar în cazul în care a fost desemnată, hotărârea judecătorească nu se poate întemeia pe constatările și concluziile acesteia. Motivul de incompatibilitate trebuie dovedit de cel ce îl invocă. ... (2) În aceeași cauză, o persoană nu poate avea atât calitatea de expert desemnat de organul judiciar, cât și pe aceea de expert recomandat de unul dintre subiecții procesuali. ... ---------- Alin. (2) al art. 174 a fost modificat de pct. 36
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273631_a_274960]