50,853 matches
-
a înțeles sau s-a făcut că nu înțelege rolul mamei lui da Vinci, o simplă țărancă pe post de dădacă până la cinci ani, după care a trebuit să-și încredințeze fiul tatălui, Messer Piero Fruosino di Antonio da Vinci, notar oficial al Florenței. O simplă țărancă pe post de purtătoare de sarcină și apoi de dădacă, nu avea cum să bântuie visele erotice ale artistului. Având ca punct de plecare procesul de sodomie din 1476 și eseul lui Sigmund Freud
Leonardo da Vinci () [Corola-website/Science/296783_a_298112]
-
Mondial. Pe soclu se găsește sculptată o cască model „Adrian” și două ramuri de stejar încrucișate. Pe o latură este gravat textul: „Acest monument s-a ridicat de locuitorii comunei sub conducerea pretorului plășii Ion Gașpar, primarul comunei, Achim Cărăbaș, notarul comunei Cornel Vadnay, ajutorul de primar Toma Șest, preotul Gheorghe Ogârlaci și directorul școalei, Achim Grecu, în anul 1937”.
Berzovia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301071_a_302400]
-
s-a alipit comunei Plevna iar din 1896 și mica „așezare” Hoinari, întregește teritorialitatea comunei Plevna. Organizarea administrativă descrisă mai sus a cunoscut o modificare structurală între anii 1935-1942, când fiecare sat al comunei dobândește statut de comună, cu primar, notar, pândar, etc. Au existat deci Comuna Domnița Maria[8] (formată din satul Domnița Maria) și Comuna Valea Rusului[9] (formată din satul Valea Rusului și gospodăria din Hoinari). Situația revine la normal până la organizarea administrativ teritorială din 1968, când localitățile
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
Muntenia (6 martie-5 aprilie 1907): Abia la 27 martie un pluton din Compania a 6-a se deplasează spre a merge spre Speriețeni, unde locuitorii se pun în grevă rupând contractul de învoieli; se arestează 4 instigatori între care și notarul comunei. În ziua de 3 aprilie, detașamentul se reîntoarce la București. 5.Participarea la acțiuni îndreptate împotriva structurilor colectiviste. Nicolae Gheorghe, născut în 1921 din com. Speriețeni, reg. Argeș, a fost internat 5 ani în LM fiindcă „a instigat pe
Speriețeni, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301190_a_302519]
-
populat. Între anii 1840-1843 atît la Izvin cît și în Ianova(localitate în partea nordică a Izvinului),a bintuit pesta,care a făcut multe victime. Revoluția din 1848 atinge și Izvinul,astfel că în 29.10.1848,imperialii,prind pe notarul din Izvin,cu numele de Wedlinghen;totodată iau locuitorii satului,pe care-i obligă să îndeplinească munci de robota la ridicarea întăriturilor și săparea șanțurilor cetății Timișoara,mai precis în Mehala. Incepind cu primăvara anului 1849,izvinenti,recheseni și remeteni
Izvin, Timiș () [Corola-website/Science/301371_a_302700]
-
unește cu grosul trupelor,care se retrăgeau pe marginea riului Bega,spre Lugoj. În anul 1866 locuitorii din Izvin participa la construcția drumului de țară Timisoara-Orsova.Tot în acest an Dr.Feldeser face prima vaccinare împotriva vărsatului,ajutat fiind de notar și de primar;locuitorii satului se revoltă împotriva aceste vaccinări,si se recurge la intervenția armatei pentru înăbușirea revoltei.
Izvin, Timiș () [Corola-website/Science/301371_a_302700]
-
la cultul greco-oriental. Uniții au preluat școala ortodoxă și proprietățile sale, precum și capacitatea de colectare a simbriei. Între 1872-1873 uniții au construit biserică proprie. Epidemia de holeră din 1873 a făcut peste 300 de morți. În 1892 devine comună, cu notar propriu; era o așezare mare, cu un grad ridicat de dezvoltare. Avea deja o moară cu aburi, o societate de credit iar populația trecuse de 2.000 de locuitori. Începutul secolului XX a reprezentat perioada de maximă dezvoltare. A urmat
Silagiu, Timiș () [Corola-website/Science/301397_a_302726]
-
Caesar în "Comentario de bello Gallico", ca trib celtic așezat în Gallia Narbonensis. Afirmația să este confirmată în antichitate de Pliniu cel Bătrân. Mărturii scrise din Evul Mediu timpuriu continuă să îi ateste distinct și exact. "Gesta Hungarorum" sau "Cronică Notarului Anonim", "Almanahul Hildersheim", "Ystoria Mongalorum" pomenesc exact rutenii și țara lor a, chiar dacă aceasta nu este delimitata exact. Un moment semnificativ pentru istoria Europei Central Răsăritene este așezarea ungurilor în Bazinul Carpatic. Din acest timp există relatări scrise despre ruteni
Ruteni () [Corola-website/Science/301424_a_302753]
-
locali ai mișcării artistice din oraș. Sub influența pictorilor din colonia de artiști de la Baia Mare, unde avea să activeze ca ucenic, tânărul Tersánszky se pregătea să devină pictor, dar la presiunile tatălui său este nevoit să renunțe în favoarea carierei de notar După absolvirea liceului în Baia Mare, devine practicant la un birou notarial din Szapáryfalva. Reîntors la Baia Mare în 1907, timp de un an se ocupă de jurisprudență în calitate de practicant, apoi se înscrie la Academia de Drept din Eperjes. Plănuia să-și
Józsi Jenő Tersánszky () [Corola-website/Science/300034_a_301363]
-
1796 - 1811 - a trăit în comună Nicolae Horga Popovici, reprezentant al școlii Ardelene. Tipărește în 1807 la Buda lucrarea „Oglinda omului înțelept” iar în 1808 la Oradea una dintre primele poezii românești; - 1804 - Ladislau Nagy de Peretseny ce funcționa ca notar în comună, publică în volumul său „Orodias” și fragmente încredințate din opera lui Gheorghe Șincai; - 13 august 1849 - dezarmarea armatei revoluționare maghiare de către armata țarului rus, în locul numit „La moară”; - 1863 - 1931 - funcționează ca învățător în comună Ion Vidu (1863-1931
Seleuș, Arad () [Corola-website/Science/300303_a_301632]
-
un drum care face legătura între județul Cluj și județul Sălaj. Prima atestare documentară a localității este din secolul al XIII-lea, prin mențiunea în lucrarea Gesta Hungarorum, capitolele XXIV - XXVII din Scriptores Rerum Hungaricorum, Faptele Ungurilor, întocmită de Anonymus notarul regelui Bella al III-lea al Ungariei. Cronica lui Anonymus prezintă evenimentele din secolul al X-lea, când comunitatea de pe teritoriul de astăzi ai localității împreună cu oastea lui Gelu au acceptat să se supună lui Tuhutum și să-l recunoască
Așchileu Mic, Cluj () [Corola-website/Science/300317_a_301646]
-
devine una dintre cele mai importante componente al scaunului Sibiu, menită să apere drumul între Mediaș ("Mediasch") și Sibiu. În anul 1394 este documentată școală populației germane, fiind condusă de directorul "Allexius" până în anul 1409; el îndeplinea și funcția de notar în sat. Principala ocupație a populației este agricultura și creșterea animalelor. Meseria fierăritului a jucat un rol important în localitatea Slimnic, de aceea în stemă comunei este prezentată și o potcoavă trecută prin inele. Evoluția populației de-a lungul timpului
Slimnic, Sibiu () [Corola-website/Science/301739_a_303068]
-
află o pictură în medalion care îl reprezintă pe Sfântul Iosif cu pruncul Iisus în brațe. Pe cele două părți se văd putto așezați pe volute. Altarul alăturat, din partea dreaptă este opera lui Ferenc Szász, 1781. În 1870, György Szász, notar la Remetea între 1866 și 1872, a finanțat renovarea altarului. Ornamentul central este o pictură a Fecioarei Maria cu pruncul Isus în brațe. După inscripția din partea stângă, jos - Cur. Fie; Moises Lázár 1780 - este o donație a familiei Lázár din
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
este atestată documentar prima dată în anul 1270 sub denumirea de "Hadrevet". În Evul Mediu era un sat iobăgesc, aparținând domeniului latifundiar al familiei nobiliare din localitatea învecinată Luncani. În 1588, satul a fost cumpărat de cetățenii sași și de notarul Lucas Trauzner din Cluj. Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 125), localitatea apare sub numele de „Hadrev”. Între satele Ketze (Chețani), Hadrev (Hădăreni) și Keresztur (Grindeni) pe hartă sunt marcate prin "Gericht" și prin semnul π două locuri
Hădăreni, Mureș () [Corola-website/Science/300582_a_301911]
-
Orban Ferentz, secretar (jegyzö) comitetul comunității Rusu (Rușii Munți): Nekita Feldihan, Toader Antonesc, Csirile Diac, Ioan Ilovan, Jakab Negrutz, Toadel Oală, Chirilă Csako, Andron Fentz, purtător de piane; oamenii comitetului comunității Gleseria: Szeidorfen Janos, Blaska Ferentz, Menyhard Joseff, Hărșan Filon notarul locului; comitetul comunității Casva: Pop Aron, Boar Filip, Sütö Michăilă, Dan Leorinție, Borda Gore, Borda Vasilică, Murari Jacob Gligori; comitetul comunității Potocu: Simion Bretin, Bretean Juon, Pilca Mihăilă, Jelieri Floria, Chertes Floria reprezentantul domnilor ce au fost până acuma scutit
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
exemplu fiind directorul școlii din Livadia, Balazs Ferencz. Începând cu 1 octombrie 1895, starea civilă a trecut la notariatul „Cercual" (așa cum era numit sub dominația ungură) din Râu Bărbat. La 1 ianuarie 1908 s-a înființat „Notariatul Cercual Livadia”, primul notar fiind românul Cincora Ianăș. Primul sediu notarial a avut birourile în casa veche (nu cea de acum) a familiei lui Popescu Mihai Mălăoni (cel bătrân) în prezent acolo locuiește nepotul său, Popescu Marcel. Actuala casă a fost construită de tatăl
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
vândut-o lui Popescu Mihai Mălăoni cel bătrân în anul 1911 cu 2.000 de forinți. De notariatul cercual Livadia aparțineau satele: Baru Mare, Baru Mic, Pietros și Valea Lupului. După 1 decembrie 1918 s-a trecut la Administrația Română, notar rămânând tot Cincora Ion, primul notar român al comunei Livadia. Primăria (deci și notariatul) la începutul anilor 1930 s-a mutat cu chirie în clădirea familiei preoților Vladislav, până la achiziționarea în anul 1939 a imobilului de la Vladislav Silviu notar (fratele
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
cel bătrân în anul 1911 cu 2.000 de forinți. De notariatul cercual Livadia aparțineau satele: Baru Mare, Baru Mic, Pietros și Valea Lupului. După 1 decembrie 1918 s-a trecut la Administrația Română, notar rămânând tot Cincora Ion, primul notar român al comunei Livadia. Primăria (deci și notariatul) la începutul anilor 1930 s-a mutat cu chirie în clădirea familiei preoților Vladislav, până la achiziționarea în anul 1939 a imobilului de la Vladislav Silviu notar (fratele preotului Emil Vladislav), cumpărarea făcându-se
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
Română, notar rămânând tot Cincora Ion, primul notar român al comunei Livadia. Primăria (deci și notariatul) la începutul anilor 1930 s-a mutat cu chirie în clădirea familiei preoților Vladislav, până la achiziționarea în anul 1939 a imobilului de la Vladislav Silviu notar (fratele preotului Emil Vladislav), cumpărarea făcându-se prin licitație de utilitate publică cu 200.000 lei. Actele de cumpărare au fost legalizate în Cartea Funduală nr. 1354, la Tribunalul Hațeg, secția Financiară. Deci primăria comunei Livadia a avut o durată
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
Tribunalul Hațeg, secția Financiară. Deci primăria comunei Livadia a avut o durată de funcționare de peste jumătate de secol, fiind cuprinsă între 1 ianuarie 1909 până în anul 1963 . În anii 1950 - 1960 comuna Livadia avea cca.1.000 de locuitori. După notarul Cincora, la sfârșitul anilor 1920 a funcționat o perioadă scurtă notarul Natău Eugen. În continuare din anul 1928 a fost notar Ivășcoiu Viorel, nu s-au găsit documente privind perioada de după 1930 cât a mai funcționat până la venirea notarului Guga
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
durată de funcționare de peste jumătate de secol, fiind cuprinsă între 1 ianuarie 1909 până în anul 1963 . În anii 1950 - 1960 comuna Livadia avea cca.1.000 de locuitori. După notarul Cincora, la sfârșitul anilor 1920 a funcționat o perioadă scurtă notarul Natău Eugen. În continuare din anul 1928 a fost notar Ivășcoiu Viorel, nu s-au găsit documente privind perioada de după 1930 cât a mai funcționat până la venirea notarului Guga Sabin (din Bretea). Acesta a funcționat până în anul 1948, când regimul
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
1 ianuarie 1909 până în anul 1963 . În anii 1950 - 1960 comuna Livadia avea cca.1.000 de locuitori. După notarul Cincora, la sfârșitul anilor 1920 a funcționat o perioadă scurtă notarul Natău Eugen. În continuare din anul 1928 a fost notar Ivășcoiu Viorel, nu s-au găsit documente privind perioada de după 1930 cât a mai funcționat până la venirea notarului Guga Sabin (din Bretea). Acesta a funcționat până în anul 1948, când regimul comunist a desființat instituția notariat de la primării, aceștia devenind secretari
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
După notarul Cincora, la sfârșitul anilor 1920 a funcționat o perioadă scurtă notarul Natău Eugen. În continuare din anul 1928 a fost notar Ivășcoiu Viorel, nu s-au găsit documente privind perioada de după 1930 cât a mai funcționat până la venirea notarului Guga Sabin (din Bretea). Acesta a funcționat până în anul 1948, când regimul comunist a desființat instituția notariat de la primării, aceștia devenind secretari de primării (cu pregătirea câteva clase primare). Trebuie menționat că în perioada anilor 1930 - 1940 a fost un
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
în continuare în paginile următoare, perioada 1921-1930, în limba română, cu procesele verbale de ședință sub administrația română. În acest sens aflăm următoarele: - în comitetul primăriei apare ca primar (președinte) învățătorul ungur Balazs Ferencz, iar ca membrii români: Cincora Ianaș notar cercual, Băltian Ianăș, Stoica Pal, Vladislav Ianăș, Cincora Aron, Ungur Petre, Törok Ianăș, Crăciunescu Pal, Unguraș Ianăș și Unguraș Iștvan, -primul comitet al primăriei în administrație românească (după Marea Unire) apare numai în anul 1922 compus din Ioan Cincora in
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
taxe pentru treierat (îmblătit) cu mâna sau cu caii. Toate aceste activități s-au desfășurat în cadrul primăriei în conformitate cu ordinul prefectului și pretorului (șeful de plasă). Primii primari, după unire au fost următorii săteni: - Cincora Ioan în acelaș timp primar și notar, - Ștefan Ungur (1924-1926), - Turcu Petru (1926-1928), - Stoica Ion Naia (1928-1930), primar interimar după demisia celui precedent. Referitor la perioada cuprinsă între anii 1930 și 1935 nu deținem date despre primărie până la preluarea postului de primar de către Popescu Mihai Mălaoni, fiind
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]