50,619 matches
-
teoretizată de M. Halbwachs, prin care evenimente disparate sunt așezate în aceeași locație geografică. De data aceasta avem de-a face cu o înșiruire de eliberări rusești ale Bucureștiului, ca prefigurări ale marii eliberări de la 23 august 1944, devenit momentul fondator al noii rânduieli politice comuniste și piatra unghiulară a ordinii mnemonice construită în perioada comunistă. Centralitatea decisivă a datei de 23 august 1944 în memoria națională turnată în tiparul comunist este relevată și de faptul că aceasta a fost ziua
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
centru ziua de 10 mai, cu puternice semnificații regaliste. În locul acesteia, este introdusă data de 8 mai, ziua în care, în 1921, a fost înființat Partidul Comunist. În perfect acord cu logica mitică, evenimentul a fost transformat într-un mit fondator cu puternice valențe simbolice. Evenimentul este descris drept "o victorie istorică a leninismului împotriva oportunismului și reformismului în mișcarea muncitorească din România" (Gh. Gheorghiu-Dej) (Roller, 1952, p. 553). Ziua de 1 decembrie (1918), la care "Adunarea națională a tuturor românilor
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
directă cu rădăcinile mișcării muncitorești. Unirea Transilvaniei cu România, un vis politic și totodată "împlinirea unei necesități obiective a însăși dezvoltării istorice" s-a putut realiza datorită concursului dat de mișcarea proletară organizată în PSDMR (pp. 35-38). Totuși, un eveniment fondator de și mai mare importanță a fost crearea Partidului Comunist Român în 1921. Ilegalizat în 1924, partidul a continuat să lupte împotriva dictaturii militaro-fascistă în "cea mai neagră perioadă din istoria modernă a României" (p. 45). Împotrivindu-se "războiului antisovietic
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
biografie instituțională a partidului și mai ales ca o biografie personală a tovarășului Nicolae Ceaușescu. Martirologia de partid și a mișcării muncitorești cunoaște o dezvoltare cantitativă și o rafinare calitativă. Pecerizarea istoriei contemporane a însemnat acordarea unei atenții sporite momentelor fondatoare ale organizării politice a mișcării proletare (1921 - crearea Partidului Comunist Român), perioadei de persecuție și represiune oficializată prin ilegalizarea partidului în 1924, lupta eroică pentru dreptate socială și națională, totul culminând cu organizarea "insurecției naționale" din 23 august 1944 - un
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
dreapta în politica postdecembristă. Prin oficiosul său Cuvântul Liber, Vatra Românească a difuzat public pe plan local anti-maghiarismul ca ideologia sa fundațională. Demn de menționat este că Ion Iliescu, autocaracterizat drept "emanația revoluției" din 1989, s-a numărat printre membrii fondatori ai Vetrei Românești (Andreescu, 2003, p. 29, nota 71). Alegerile din 20 mai 1990 au ocazionat politic crearea de către Vatra Românească a Partidului pentru Unitatea Națională a Românilor (PUNR), devenit astfel primul partid de extremă dreapta din peisajul politic postcomunist
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
două coordonate centrale: i) prima vizează conținutul experiențial al memoriei, centrată fiind pe comemorarea unei moșteniri comune a europenilor. Ceea ce particularizează memoria europeană postnaționalistă de memoriile tradiționale ale statelor naționale este faptul că prima se axează preponderent pe un moment fondator negativ, Holocaustul fiind evenimentul traumatic ce stă la baza memoriei și identității europene; ii) a doua coordonată ține nu atât de conținut cât este dată de existența unui ethos european al aducerii aminte înlăuntrul căruia rezidă imperativul moral al "politicii
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cultura politică germană. Umbra nazismului și a Soluției Finale, pe fondul cărora continua să fie profilată figura lui Hitler, a continuat să cadă peste întreaga ființă a statului Federal German. În fapt, Republica Federală Germană (RFG) își are ca moment fondator tocmai prăbușirea celui de-al Treilea Reich, astfel că alături de milionele de tone de moloz rămase în urma bombardamentelor aeriene ale aliaților, noua Republică Federală a moștenit și milioanele de victime produse de aparatul instituțional de exterminare în masă pus în
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a memoriei românești, deși cu siguranță a fost amplu lărgită, este totuși definită de o serie de parametri absoluți. Cel puțin la nivel structural, jgeaburile formale care au asigurat continuitatea structurală a memoriei istorice românești au fost date de mitul fondator al originii, chestiunea continuității, mitologema arhetipală a unității, dezideratul independenței și obsesia spiritualității poporului român. Aceste elemente structurale se regăsesc invariabil în toate formulele în care s-a prefăcut memoria românească. Alte categorii structurale care au organizat memoria istorică românească
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
pe pământ și în viața veșnică. Cea mai desăvârșită rugăciune este Sfânta Liturghie. Aceasta este jertfa supremă, consolidată prin iubire. Fără jertfă și fără iubire Sfânta Liturghie n-ar fi o rugăciune desăvârșită, pentru că aceasta este repetarea ritualică a actului fondator: „că într- atât a iubit Dumnezeu lumea, încât pe Fiul Său Unul Născut L-a dat, pentru ca tot cel ce crede într-însul să nu piară, ci să aibă viață veșnică”. La Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, darurile de pâine și
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
secțiuni distincte, pe care le vom trece în revistă în rândurile ce urmează. Cea dintâi secțiune a retrasat o istorie instituțională a Universității Libere din Bruxelles, valorificând detaliile legislației din domeniu, statutele și dezvoltările sale administrative, dar și curriculare (principii fondatoare, sisteme de conducere, domenii, facultăți, specializări, institute de cercetare etc.), fără a neglijă datele statistice (număr de studenți, cadre didactice, cursuri etc.). Demersul introductiv a avut o importanță aparte, căci a conturat cadrul general în care s-au desfășurat și
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
de Brouckère etc.) s-a constituit un comitet de protest, care i-a reunit și pe studenți, cu deosebire pe cei de la Cercul Universitar (Cercle Universitaire) și Cercul Politehnic (Cercle Polytechnique), care votaseră două moțiuni în apărarea simbolică a principiilor fondatoare ale Universității Libere (spiritul liber, gândirea independența, eliberată de prejudecăți, constrângeri, respingerea argumentului de autoritate etc.)87. Urmare a acestor agitații, Consiliul de Administrație s-a reunit din nou pe 16 ianuarie 1894, dar rezoluția adoptată la începutul aceleiași luni
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
asupra valorii, dar și a eternității mesajului muncii lor. 78 Iată și coperta lucrării - Al. Vasiliu „Povești și legende”: Glasul nostru Glasul nostru a fost un organ de presă creat la Bârlad în perioada anilor 30 de către ziaristul și membru fondator al 79 Societății Scriitorilor Români al cărei membru și casier a fost (1910) - omul de cultură Virgil Caraivan. * Glasul țăranului Glasul țăranului se declară „ Jurnal independent al muncitorilor de la sate și orașe” dar din conținut rezultă că aparține opoziției și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
al Moldovei și loc de veșnică odihnă. * Bârladul Bârladul, revistă de cultură prin informație, apare la 278 Bârlad, bilunar, începând de la 15 noiembrie 1996 sub egida Fundației Culturale „Dr. C. Teodorescu”, din colectivul de redacție făcând parte C. Teodorescu, director fondator, prof. Gruia Novac, redactor șef, iar Nicolae Mitulesc u, redactor. Revista își propune să suplinească „Vidul cultural” cre at și subliniind principiile de activitate drept călăuză promitea:” Ne va călăuzi adevărul. Obiectivitatea, dreptatea și respectul față de cei cărora ne adresăm
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ziarelor primite la red acție. La loc important figurează donatorii care contribuie la tipărirea revistei: G. Tutoveanu, I. Antonovici, preot Șt. Vasilescu, C. Dornescu, Ovidiu D. Eremia, Oratin D. Eremia, Vasile Stoica, Tiberiu D. Eremia. * Virgil Caraivan a fost membru fondator al Societății Scriitorilor Români, membru în primul ei comitet, unul dintre istoricii de bază ai acestei societăți de breaslă scriitoricească (vezi bibliografia). El a colaborat intens nu n umai la Documente răzășești, Răzeșul, ci și la Viitorul și Veacul nostru
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Lupașcu - Bârlad. * Duh nou Duh Nou, revista Asociației Învățătorilor din Județul Tutova, apare în 1936 sub conducerea Comitetului Asociației, redacția și administrația - Constantin Sandu, Școala nr. 2 de fete Bârlad. Apare în fiecare lună, afară de lunile iulie și august. Membrii fondatori ai publicației: I. Antonovici, I. Lăzărescu, Vasile Ifrim, Vasile Pânzaru, Ioan Tomșa, Neculai Alexandrache., Neculai Galaction, Constantin Sa ndu. Redacția face precizarea că: „membru fondator poate fi orice coleg la cerere și vărsând suma de 200 lei, o dată pentru totdeauna
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
nr. 2 de fete Bârlad. Apare în fiecare lună, afară de lunile iulie și august. Membrii fondatori ai publicației: I. Antonovici, I. Lăzărescu, Vasile Ifrim, Vasile Pânzaru, Ioan Tomșa, Neculai Alexandrache., Neculai Galaction, Constantin Sa ndu. Redacția face precizarea că: „membru fondator poate fi orice coleg la cerere și vărsând suma de 200 lei, o dată pentru totdeauna „Fond susținerea revistei”, iar „cola boratorii revistei 314 sunt toți învățătorii din județ și toți ce dore sc binele și progresul școalei poporului.” Se publică
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
parlamentare, până la raporturile dintre populații de diverse origini culturale) este condiționată de dialectica valorilor implicate. Pe plan internațional, coeziunea țărilor asociate (ca Uniunea Europeană) sau trăinicia alianțelor depind foarte mult de platforma valorilor comune. Conceptul este omniprezent în științele sociale. Părinții fondatori ai sociologiei au abordat studiul faptelor culturale fără a utiliza neapărat această noțiune, dar ea se subînțelege. De exemplu, Tocqueville vorbește despre "spiritul" americanilor și atribuie religiei o importanță specială în cadrul societății americane. Pentru Marx, ideile, sentimentele, morala, dreptul se
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
ține de natura omului și ceea ce ține de voința legiuitorului. Regăsim aceeași dilemă în dezbaterile din societatea de astăzi: avem oare dreptul de a abandona căile naturii, manipulând embrioni umani? Homosexualitatea face oare parte din natura umană și este ea fondatoare a unor drepturi proprii? Pentru a examina ipoteza existenței valorilor universale, vom abandona calea dreptului natural, luând calea experienței istorice. Achizițiile istorice Opiniile pozitivismului sociologic se explică, ni se pare, deoarece observatorul nu are acces la cele mai vaste perioade
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
Franța laică. Argumentele celor care se opun acestei legi 1. Nu se pune problema de a fi favorabil purtării vălului islamic, ci de a atrage atenția asupra unei lezări a libertăților individuale și de a proclama caracterul intangibil al textelor fondatoare de bază, ca Declarația drepturilor omului și cetățeanului de la 1789 sau Convenția europeană a drepturilor omului. Prima afirmă că nimeni nu trebuie să se teamă pentru opiniile sale, chiar și cele religioase, dacă manifestarea acestora nu tulbură ordinea publică stabilită
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
L’École du Louvre (1926-1929). Are prima expoziție personală la București, în 1929, cu portrete de țărani și copii din Drăguș (Făgăraș), în urma participării la campania sociologică condusă de D. Gusti. În 1932 se află printre inițiatorii grupării Criterion, membră fondatoare a secțiunii plastice. Între 1930 și 1937 lucrează frescă și ceramică în colaborare cu Marcel Iancu. Alături de acesta și de Milița Pătrașcu ori de M. H. Maxy, expune în 1933 la Palatul Expoziției Naționale de Artă Futuristă din Roma. În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289925_a_291254]
-
apel la umanismul lor, ci la egoismul lor; nu le vorbim de nevoile noastre, ci de avantajele lor66." După cum o dovedește acest pasaj celebru din Avuția națiunilor. O cercetare asupra naturii și cauzei acesteia (1776), Adam Smith unul din părinții fondatori ai teoriei economiei liberale susține că la baza acțiunii umane se află egoismul (urmărirea interesului economic individual). Un secol mai tîrziu, Karl Marx demonstrează că infrastructura societății (organizarea sa economică) determină suprastructura sa (organizarea politică, juridică, ideologică): "Ansamblul acestor raporturi
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
și imposibilele ei o fac să existe. Servitutea voluntară a oamenilor moderni față de "realitatea economică" exprimă aservirea lor față de cîteva non-imposibile pe care și le-au creat. Se impune formularea unei ipoteze generale: ceea ce o lume consideră a fi realitatea fondatoare a lumii (ceea ce ea consideră drept constrîngere exterioară fundamentală) este propria invenție, o creație de posibile și imposibile proprii. DÊMOKRATIA, O IMPOSIBILĂ MODERNĂ Pentru omul modern, lumea primelor societăți este foarte îndepărtată, lumea greacă pare foarte apropiată. De ce anume le
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
puterea de a furniza soarelui energia necesară, de a face ca anotimpurile să se succeadă, de a face să vină ploaia). Oamenii moderni sunt, poate, savanți, dar nu simt nici o responsabilitate. Aztecii se consideră poporul soarelui. Pentru ei, realitatea fundamentală, fondatoare, este scena care s-a petrecut la Teotihuacán. Pentru omul modern e vorba de un mit. Fiecare lume consideră că realitatea unei alte lumi posibilele și imposibilele ei este bizară, dovadă certă a unei inferiorități culturale sau chiar mentale, dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
dar vom reveni asupra acestui aspect, că sociologul gîndește evenimentele în termeni de probabilitate. În vederea "cunoașterii științifice a lumii sociale", sociologul Pierre Bourdieu se sprijină pe teoria evoluționistă cea mai tradițională. Referindu-se în mod special la unul dintre părinții fondatori ai sociologiei, Pierre Durkheim, el explică diferențierea progresivă a activităților umane: "Evoluția societăților duce la apariția de universuri (ceea ce eu numesc cîmpuri) care au legi proprii, sunt autonome." Bourdieu vorbește de cîmp economic, cîmp politic, cîmp artistic, cîmp științific, cîmp
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
a putea fi citită de publicul din Japonia. Dr. Daniels este profesor asociat și lector la Kennedy School of Government din cadrul Universității Harvard și professor invitat la Florida State University, North Texas University și Western Michigan University. A fost membru fondator al consiliului director al centrului Cambridge Center for Behavioral Studies și activează în asociației Association for Behavior Analysis. În prezent este membru al corpului de consiliere al Institute for Nuclear Power Organizations. Mai este și membru al consiliului absolvenților Universității
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]