51,109 matches
-
Inițiativă Perseverență Disponibilitatea de a lucra program prelungit Înclinația spre dezvoltarea personală Rezistență la stres Rezistență fizică ANEXA 11 Din lista de mai jos, identificați caracteristicile unui subordonat. Adăugați pe listă alte exemple de caracteristici identificate în propria activitate. Sociale: Petreci timp cu șeful. Primești mesaje pozitive de la clienți. Ocazii prin care prezinți șefilor propriile rezultate. Primești mesaje de apreciere din partea șefilor sau colegilor. Primești mesaje privind performanța din partea managerilor direcți. Vorbești cu colegii sau șefii despre evenimente de familie/viața
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
orice bănuială de naționalism. Și cum buna-cuviință te obligă să condamni naționalismul cu oroare, oroarea ce se năștea chiar în pragul nostru furniza tocmai la timp obiectul comod al unei detestări de la distanță. Respingerea acestor "mici naționalisme" perturbatoare s-a petrecut așadar fără o pregătire prealabilă, ca și cînd faptul ar fi avut loc în secolul trecut, cînd marile puteri de atunci disprețuiau la alte popoare defecte pe care ele însele le aveau. Nu mai putea fi vorba de-a te
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
pentru purificarea popoarelor. În consecință, numai identificarea sacră cu "ființa regelui" putea întreține un soi de comuniune mistică, și politică totodată, a poporului cu monarhia. Însă acest procedeu era folosit foarte rar, în momente extrem de critice: un exemplu este cel petrecut între anii 1563-1565 cînd Caterina de Medici îl expune peste tot în regat pe tînărul Carol al IX-lea, sau cînd catalanii revoltați s-au văzut obligați să contemple ciudatul spectacol al "chipului regelui" în 1575. În orice caz, această
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
edictului de la Nantes în 1685 de către masele populare; revocarea a fost percepută, în sfîrșit, ca un triumf a ceea ce deja ar putea să se numească coeziune națională, mereu defavorabilă minorităților 125. Cu toate acestea, în Anglia cristalizarea poporului s-a petrecut în cel mai impresionant mod. Începînd cu decapitarea lui Charles I, în 1648, și terminînd cu exaltarea patriotică a anilor 1689-1709, "glorioasa revoluție" engleză a consolidat împotriva monarhiei un sentiment de apartenență politică comună insuficient servit pînă atunci numai prin
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
pacifiste dintre 1815-1914, aceleași mase vor beneficia de aceleași îngrijiri în cazarme. Tinerii instruiți vor efectua doar un serviciu militar de scurtă durată, ca ofițeri, sau vor fi adesea dispensați de acesta. Recruții obișnuiți n-au această șansă, ei vor petrece ani întregi în cazarmă unde vor descoperi adesea franceza, germana, italiana, spaniola ori vreo altă limbă de referință comună. Mai mult decît atît, aici vor învăța uneori și să citească, scop pentru care vor fi reținuți un an suplimentar sub
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Orange, l'eau et les digues", Le Débat (78), ianuarie-februarie 1994, p.20-30. 117 Expresie preluată de la Jacques Pirrenne, Les Grands Cou-rants de l'histoire universelle, Neuchâtel, Ed. Baconnière, 1947, t.2, p.111. 118 Marile mișcări ale zilierilor agricoli petrecute în Andaluzia la sfîrșitul secolului al XIX-lea au de asemenea un caracter milenarist, chiar dacă nu se revendică în mod explicit de la idealul sărăciei evanghelice (cf. J. Diaz de Moral, Historia de las agita-ciones campesinas andaluzas, Madrid, Alianza editorial, 1967
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
limbajului verbal. Instruirea a constat în o listă de cuvinte/gesturi, o serie de propoziții/fraze și o traducere a lor în semne. Ceea ce s-a predat a fost, în esență, o traducere a limbajului verbal în semne, ceea ce se petrece și astăzi în predarea limbajului gestual în diferite facultăți de științe socio-umane din România. Treptat, după cum s-au obținut mai multe cunoștințe despre limbajul gestual, despre structura lui, predarea limbajului gestual a devenit similară cu predarea unei limbi străine.Acest
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
în predarea limbajului gestual în diferite facultăți de științe socio-umane din România. Treptat, după cum s-au obținut mai multe cunoștințe despre limbajul gestual, despre structura lui, predarea limbajului gestual a devenit similară cu predarea unei limbi străine.Acest lucru se petrece în majoritatea țărilor scandinave și în SUA. Cererea de cursuri de limbaj gestual a generat alte două probleme: prima a fost de natură pedagogică. Cum să predai limbajul gestual? Mulți surzi care au priceperi de limbaj gestual nu știau cum
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
Uniunii Scriitorilor, iar Jumătate plus unu (1976) cu Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române, Uniunea Scriitorilor acordându-i și Premiul Opera Omnia (1997). Își construiește, cu mijloace modeste, o casă-refugiu la Pietroșița, în hinterlandul piemontan al Târgoviștei natale, unde obișnuiește să petreacă lungi perioade. A colaborat, cu fragmente de proză, eseuri și articole, la „România literară”, „Luceafărul”, „Viața românească”, „Contemporanul”, „Vatra”, „Familia”, „Litere” ș.a. Importanța lui S. în peisajul literar postbelic e superioară aceleia a operei proprii. Fără să fie inițiatorul unui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
A realizat activități cu valoare socială? Își ajută clienții? Motivații Își sporește venitul muncind În cadrul altei organizații cu jumătate de normă? Desfășoară o activitate numai din lipsa interesului pentru alte moduri de petrecere a timpului liber? Îi place să-și petreacă timpul liber acasă? Evită sporturile periculoase etc.? Este membru al unui partid aflat la putere? Ar folosi puterea În interes personal? Motivațiile sale indică dorința de perfecțiune? Îi plac miniaturile? Alege sporturi individuale? Acceptă competițiile? A prestat activități de caritate
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
dorința de perfecțiune? Îi plac miniaturile? Alege sporturi individuale? Acceptă competițiile? A prestat activități de caritate? Activități extraprofesionale Are un standard de viață bun, În limitele venitului obținut? Îi place să cumpere lucruri de valoare? Este o persoană ambițioasă ? Își petrece timpul liber numai În compania persoanelor cu un anumit status social? Se consideră „șef“ la el acasă? Vrea să decidă viitorul copiilor săi? Petrece mult timp cu Îmbunătățirea casei sau a grădinii? Copiii săi sunt disciplinați? Îi place să discute
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
În limitele venitului obținut? Îi place să cumpere lucruri de valoare? Este o persoană ambițioasă ? Își petrece timpul liber numai În compania persoanelor cu un anumit status social? Se consideră „șef“ la el acasă? Vrea să decidă viitorul copiilor săi? Petrece mult timp cu Îmbunătățirea casei sau a grădinii? Copiii săi sunt disciplinați? Îi place să discute cu familia și prietenii? Muncește mai degrabă pentru familie decât pentru sine? Motivații Dorește să lucreze numai pentru a câștiga bani ? Este dispun la
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
consecințele născocirilor minții umane decăzute. Martirii erau pe deplin asigurați că Dumnezeu toate le cercetează, toate le vede, nu-i nici o nelegiuire care să poată fi tăinuită de Judecătorul a toate, „Care cunoaște toate înainte chiar de a se fi petrecut ele. Dar de ce să tot spunem vorbe? Rănile sunt mai grăitoare: rănile, chiar dacă le acoperim, cicatricea, chiar dacă o extirpăm, totuși credința n-o putem ascunde. Așa încât nu te poți lăuda că, tăindu-mi limba, faci cu neputință mărturisirea laudei. Destul
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
și tare că el nici n-a jertfit și nici nu va jertfi niciodată”<footnote Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericească, cartea a opta, III, 1-4, p. 316, 317. footnote>. Ceva cu totul deosebit și de-a dreptul nemaiîntâlnit s-a petrecut în Edesa Mesopotamiei. În orașul acesta - ne istorisește Casiodor - se afla biserica apostolului Toma, nu mai puțin vestită decât împodobită. În ea, pentru respectul ce i se arăta, se țineau deseori întruniri. Voind să o vadă împăratul, și știind că
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
și el a adus o bună mărturisire (I Tim. 6, 13)”<footnote Ibidem, cartea a cincea, I, 29-30, p. 185. footnote>. În Istoria bisericească, Fericitul Teodoret, Episcopul Cirului ne aduce în atenție martiriul Sfântului Teodor și lucrurile minunate și înfricoșătoare petrecute cu dânsul. Împăratul păgân Iulian Apostatul a poruncit ca Teodor să fie scos din închisoare. Acesta era numele acelui tânăr luptător curajos pentru Adevăr. Pe acesta unii l-au întrebat dacă a simțit durere, când a îndurat torturi cu înțepături
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
Interviu realizat, transcris și editat de Armand GOȘU Mam născut la București, În 1934, unde locuia familia mamei mele, o familie socotită de viță veche și cît se poate de moșierească. Familia tatălui meu locuia la Iași, unde mi-am petrecut toată copilăria, pînă la spargerea frontului În 1944, cînd ne-am mutat cu toții definitiv la București. Clasele primare le-am făcut la Iași, liceul l-am făcut la „Dimitrie Cantemir”, la București, de la prima pînă la ultima clasă. Două săptămîni
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
de satiră, redactor-șef Camil Ring, avînd un prim număr În ianuarie 1953. „Hronicul măscăriciului tăvălug nu apare ca să spună lucruri serioase În glumă. CÎnd scriem «lucruri serioase» facem deja prima glumă. Căci, din nefericire, prea puține din cîte se petrec În exilul nostru românesc merită acest calificativ”. O altă publicație care merită să fie menționată este Bulletin d’Informations pour les Roumains en Exile (BIRE). Încercînd să se adreseze tuturor românilor din exil, editorii considerau că „majoritatea tipăriturilor românești nu
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
generație la alta, raporturile dintre cei veniți din țara «veche» și cei născuți În SUA, conflictul dintre vechii imigranți și cei «nou»-veniți, efectul pierderii limbii materne sau schimbarea ei În limbă secundară etc.) sînt În esență identice cu cele petrecute În trecutul altor grupuri etnice așezate În Lumea Nouă. Fiind un grup reprezentativ, dar În același timp nu excesiv de mare, concluziile ce se desprind din studiul «cazului» românilor-americani au valoare pentru alcătuirea modelului de dezvoltare a națiunii americane În Întregul
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
plîngem mai tare. Deși Într-adevăr plin de cruzime, modul În care rușii au răspuns femeilor nu le-a șocat pe acestea În aceeași măsură În care le-a șocat semnificația vorbelor În sine, și anume faptul că Își vor petrece următorii cinci ani din viață - tinerețea - În astfel de condiții deplorabile. Deși inițial li s-a spus că vor pleca pentru cel puțin șase săptămîni să lucreze, aflarea crudei realități le-a Îngrozit. Reacția imediată a fost Încercarea deportaților de
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
ca o torță», sub supravegherea polițiștilor ucraineni [sub conducerea pretorului Mănescu, n.n.], În timp ce zecile de mii de evrei care erau Închiși În cocini și șoproane au auzit strigătele de groază și durere ale celor arși de vii. Asta s-a petrecut Într-o duminică dimineața, 21 decembrie 1941, ultima zi de Hanuca” (p. 148). Evreii din Chișinău au avut, din păcate, aceeași soartă cu cei din Transnistria. În cartierul sudic Vistriceni, transformat În ghetou, au fost Înghesuiți peste 10.000 de
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
se zicea că vom fi colonizați și vom avea un mijloc de trai. La opt seara am plecat, cu al doilea transport. Prima noapte, parcă am fi fost În excursie, nu ne dădeam seama de tristețea situației noastre și am petrecut-o pe bagaje. Luni, În tren, mîncam carne veche, beam apă murdară, dar mai rîdeam și ne certam cu bătrînii. Clădeam castele În Spania, speram că ni se va da mîncare la cazan, că vom munci, că vom Învăța agricultura
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
necesitate”, zice Mimi. „Știu că e fără rost tot ce scriu. Nimeni nu va citi ce am scris, iar eu, dacă voi scăpa cu viață de aici, voi arunca În foc tot ce Îmi va aduce aminte de timpul blestemat petrecut În Djurin.” „Toate sînt zilnic la fel, pe care nici nu e nevoie să le scriu deoarece le voi ține minte, cu siguranță, toată viața.” Scrierea alungă timpul, timp care curge foarte greu și foarte dureros; scriind, Mimi se apropia
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Mimi la scris, motivul principal fiind Însă nevoia de cunoaștere, frica de a dispărea Împreună cu informația și evenimentele pe care le trăiește, fără voia ei: „A trecut aproape o lună de cînd n-am mai scris În jurnal. S-au petrecut atît de multe lucruri, lucruri tragice, comice, dureroase, plăcute, neplăcute. N-am scris nimic nu din lipsă de subiect, ci din lipsă de răbdare, răbdare de-a lua creionul În mînă. Dar azi trebuie să scriu; nu mă Îndeamnă muza
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
accidentat de munte, Nucșoara nu a fost colectivizată, pe cînd la Scornicești - sat de cîmpie - a fost dezvoltată cea mai mare „colectivă” din România comunistă. Cu toate acestea, cei doi cercetători au observat de-a lungul analizei lor că procesele petrecute În cele două localități sînt similare, Încadrîndu-se În același tipar: de la „manipularea proprietății” la structura elitelor și pînă la impunerea unui anumit tip de comportament social și politic. Explicația ține de politica de coerciție deosebit de agresivă pe care statul comunist
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
simboluri, modele etc., grupate sub titlul care le rezumă de fapt: „Impresii de o parte și alta a Atlanticului”. Alexandru Nemoianu a devenit, nu Întîmplător poate, American citizen În august 1989, deci În anul prăbușirii comunismului În România. Schimbările politice petrecute la București după acel an l-au determinat, așa cum mărturisește el, „să cred că reafirmarea apartenenței la națiunea română este un act necesar”, deoarece ipostaza de exilat devenise caducă. Așa se explică vizitele făcute În România, singur sau Împreună cu familia
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]