51,082 matches
-
în sud și rolul mai important al accentului, iar în sud numărul mai mare decât în nord al tonemelor și caracterul mai complex al acestora. Diferențele dintre dialectele limbii arabe se explică și prin influențele de substrat ale limbilor din aria sa de răspândire: limbi berbere în Magreb, limba aramaică în Siria și Irak, limbi nubiene în Sudan. Noțiunea de substrat se folosește și la nivel sincronic, în studiul stării actuale a limbilor, de pildă în cazul unora vorbite ca limbă
Substrat (lingvistică) () [Corola-website/Science/331188_a_332517]
-
protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în nord-estul României, pe teritoriul administrativ al județului Bistrița-Năsăud. Aria naturală se află în extremitatea estică a județului Bistrița-Năsăud (la limita de granița cu județele Suceava și Mureș), pe teritoriile administrative ale comunelor Bistrița Bârgăului, Dumitrița, Josenii Bârgăului, Cetate, Livezile, Prundu Bârgăului și Tiha Bârgăului), în imediata apropiere a drumului
Cușma (sit SCI) () [Corola-website/Science/331203_a_332532]
-
Bârgăului, Cetate, Livezile, Prundu Bârgăului și Tiha Bârgăului), în imediata apropiere a drumului european E576. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 44.284 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de conifere, păduri de foioase, păduri
Cușma (sit SCI) () [Corola-website/Science/331203_a_332532]
-
păduri de conifere, păduri de foioase, păduri în amestec, păduri în tranziție, terenuri arabile cultivate, pajiști naturale, stepe, pășuni, vii și livezi) încadrată în bioregiunea alpina și continentală a nord-vestului Munților Călimani, ce aparțin lanțului carpatic al Orientalilor și include ariile protejate: Cheile Bistriței Ardelene, Rezervatia naturală Comarnic, Stăncile Tătarului, Munții Călimani, Tăul Zânelor, Râpă Verde, Locul fosilifer Râpă Mare, Piatra Corbului, Piatra Cușmei și Valea Repedea. prezintă o arie naturală cu o diversitate floristica și faunistica ridicată, exprimată atât la
Cușma (sit SCI) () [Corola-website/Science/331203_a_332532]
-
nord-vestului Munților Călimani, ce aparțin lanțului carpatic al Orientalilor și include ariile protejate: Cheile Bistriței Ardelene, Rezervatia naturală Comarnic, Stăncile Tătarului, Munții Călimani, Tăul Zânelor, Râpă Verde, Locul fosilifer Râpă Mare, Piatra Corbului, Piatra Cușmei și Valea Repedea. prezintă o arie naturală cu o diversitate floristica și faunistica ridicată, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. Acesta dispune de 8 tipuri de habitate (Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion
Cușma (sit SCI) () [Corola-website/Science/331203_a_332532]
-
Păduri dacice de fag ("Symphyto-Fagion"), Păduri dacice de stejar și carpen, Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montană ("Vaccinio-Piceetea"), Turbării cu vegetație forestiera și Tufărișuri alpine și boreale); ce adăpostesc și conserva o gamă faunistica și floristica diversă. Floră ariei protejate are în componență specii vegetale (arbori, arbuști și ierburi) distribuite etajat, în concordanță cu structura geologică și geomorfologica, caracteristicile solului, climei, sau altitudinii unde acestea sunt întâlnite. Arbori și arbuști cu specii de: brad ("Abies albă"), larice ("Larix decidua
Cușma (sit SCI) () [Corola-website/Science/331203_a_332532]
-
în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în sud-vestul Transilvaniei, pe teritoriul județului Hunedoara. Aria naturală se află în partea centrală a județului Hunedoara, pe teritoriul administrativ (nord-vestic) al municipiului Deva, în imediata apropiere de drumul național DN7. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964
Dealul Cetății Deva (sit SCI) () [Corola-website/Science/331212_a_332541]
-
Hunedoara, pe teritoriul administrativ (nord-vestic) al municipiului Deva, în imediata apropiere de drumul național DN7. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 109 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, terenuri arabile) ce aparține bioregiunii
Dealul Cetății Deva (sit SCI) () [Corola-website/Science/331212_a_332541]
-
baza desemnării sitului se află fluturele-tigru, un lepidopter din specia "Callimorpha quadripunctaria", protejat prin "Directivă Consiliului European" 92/43/CE (anexă I-a) din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică). Floră ariei protejate are în componență arbori și arbuști cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra
Dealul Cetății Deva (sit SCI) () [Corola-website/Science/331212_a_332541]
-
și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în partea central-estică a României, pe teritoriile județelor Bacău și Covasna. Aria naturală se întinde în extremitatea vestică a județului Bacău (la limita de graniță cu județul Harghita) și cea nord estică a județului Covasna, pe teritoriile administrative ale orașelor Slănic-Moldova și Dărmănești și pe cele ale comunelor Dofteana; respectiv Lemnia și
Creasta Nemirei () [Corola-website/Science/331228_a_332557]
-
Poian. Situl este străbătut de drumul național DN11, care leagă orașul Onești de Târgu Secuiesc. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 3.509 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de conifere, păduri de foioase, păduri
Creasta Nemirei () [Corola-website/Science/331228_a_332557]
-
în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în nord-estul Moldovei, pe teritoriul județului Suceava. Aria naturală se întinde în extremitatea nord-vestică a județului Suceava (aproape de limita de graniță cu județul Maramureș), pe teritoriile administrative ale comunelor: Cârlibaba și Moldova-Sulița; în apropierea drumului județean DJ2175, care leagă satul Pojorâta de localitatea Moldova-Sulița. Zona a fost declarată
Găina - Lucina (sit SCI) () [Corola-website/Science/331220_a_332549]
-
Cârlibaba și Moldova-Sulița; în apropierea drumului județean DJ2175, care leagă satul Pojorâta de localitatea Moldova-Sulița. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 848 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de conifere, păduri în tranziție, terenuri arabile
Găina - Lucina (sit SCI) () [Corola-website/Science/331220_a_332549]
-
zonă naturală (păduri de conifere, păduri în tranziție, terenuri arabile cultivate, pajiști naturale, pășuni, mlaștini și turbării) încadrată în bioregiunea alpină a Obcinei Mestecănișului (grupă muntoasă a Carpaților Maramureșului și Bucovinei, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Orientali) și include ariile protejate: Tinovul Găina - Lucina și Cheile Lucavei. Situl „Găina - Lucina” dispune de trei tipuri de habitate (Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"), Turbării active și Turbării cu vegetație forestieră); ce adăpostesc și conservă
Găina - Lucina (sit SCI) () [Corola-website/Science/331220_a_332549]
-
trei tipuri de habitate (Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"), Turbării active și Turbării cu vegetație forestieră); ce adăpostesc și conservă o gamă faunistică și floristică diversă, caracteristică lanțului carpatic al Orientalilor. Fauna ariei protejate are în componență o gamă diversă de mamifere, păsări, reptile și amfibieni, dintre care unele protejate prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică
Găina - Lucina (sit SCI) () [Corola-website/Science/331220_a_332549]
-
în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în nord-vestul Transilvaniei, pe teritoriul județului Maramureș. Aria naturală se întinde în partea central-nordică a județului Maramureș, pe teritoriul administrativ al orașului Cavnic și pe cele ale comunelor Budești, Desești, Ocna Șugatag și Șișești, în apropierea drumului național DN18, care leagă municipiul Baia Mare de Sighetu Marmației. Zona a
Gutâi - Creasta Cocoșului () [Corola-website/Science/331238_a_332567]
-
Șugatag și Șișești, în apropierea drumului național DN18, care leagă municipiul Baia Mare de Sighetu Marmației. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 684 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri în amestec, tufărișuri subalpine
Gutâi - Creasta Cocoșului () [Corola-website/Science/331238_a_332567]
-
naturale Creasta Cocoșului și Lacul Morărenilor. „” a fost desemnat ca sit Natura 2000, în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice, precum și a habitatelor de interes comunitar din nord-vestul Munților Gutâi. Aria protejată dispune de 9 tipuri de habitate; astfel: Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum", Tufărișuri uscate europene, Pajiști cu "Molinia" pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase ("Molinion caeruleae"), Pajiști montane de "Nardus" bogate în specii pe substraturi silicioase, Comunități de
Gutâi - Creasta Cocoșului () [Corola-website/Science/331238_a_332567]
-
protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în extremitatea sudică a Crișanei, pe teritoriul județului Arad. Aria naturală se întinde în partea central sud-estică a județului Arad, pe teritoriile administrative ale comunelor Almaș, Bârzava, Brazii, Buteni, Chisindia, Gurahonț, Săvârșin și Vărădia de Mureș și este străbătută de drumul național DN7, care leagă municipiul Deva de orașul Lipova
Drocea () [Corola-website/Science/331260_a_332589]
-
Mureș și este străbătută de drumul național DN7, care leagă municipiul Deva de orașul Lipova. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 26.108 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase și păduri în tranziție
Drocea () [Corola-website/Science/331260_a_332589]
-
altitudini minime de sub 200 m, ajungând la punctul maxim de 836 m. atins în "Vârful ") sunt dezvoltate pe strate de roci sedimentate constituite din tufuri vulcanice, șisturi cristaline, roci magmatice, calcare și granit. Situl include rezervațiile naturale Locul fosilifer Monoroștia (arie protejată de tip palentologic, ce adăpostește resturi fosile constituite din cochilii de moluște atribuite Ponțianului mediu) și Runcu-Groși (arie naturală de tip forestier). „Drocea” a fost desemnat ca sit Natura 2000, în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare
Drocea () [Corola-website/Science/331260_a_332589]
-
de roci sedimentate constituite din tufuri vulcanice, șisturi cristaline, roci magmatice, calcare și granit. Situl include rezervațiile naturale Locul fosilifer Monoroștia (arie protejată de tip palentologic, ce adăpostește resturi fosile constituite din cochilii de moluște atribuite Ponțianului mediu) și Runcu-Groși (arie naturală de tip forestier). „Drocea” a fost desemnat ca sit Natura 2000, în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și a faunei sălbatice, precum și a habitatelor de interes comunitar din sud-vestul Munților Apuseni
Drocea () [Corola-website/Science/331260_a_332589]
-
în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în estul Transilvaniei, pe teritoriul județului Harghita. Aria naturală se întinde în partea central-vestică a județului Harghita, pe teritoriul administrativ al comunei Joseni (în partea nordică a satului Bucin și cea vestică a Borzontului); în imediata apropiere de drumul național DN13B, care leagă municipiul Gheorgheni de localitatea Praid
Borzont (sit SCI) () [Corola-website/Science/331284_a_332613]
-
care leagă municipiul Gheorgheni de localitatea Praid. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul nr. 2.387 din 29 septembrie 2011 (pentru modificarea Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România). Acesta se întinde pe o suprafață de 265 hectare și include rezervația naturală de tip botanic - Piemontul Nyíres de la Borzont. Situl reprezintă
Borzont (sit SCI) () [Corola-website/Science/331284_a_332613]
-
mării, dar este, de asemenea, găsit în unele lacuri de mare altitudine. Cleanul dungat este reprezentată în râurile Europei prin trei subspecii: În România a fost identificată în anul 1959 în râul Săpânța, afluent al Tisei de către Bănărescu și Bichiceanu . Aria de răspândire a acestei specii pe teritoriul României se află pe cursul principal al Tisei superioare și sectorul de vărsare al afluenților Săpânța, Iza, Rona, Mara, Vaser, Novăț, Cosău și Vișeu . Are o lungime obișnuită de 15-18 cm, lungime maximă
Clean dungat () [Corola-website/Science/331286_a_332615]