51,082 matches
-
Maglavit este o zonă protejată (arie de protecție specială avifaunistică - SPA) situată pe teritoriul administrativ al județului Dolj. Aria naturală se află în extremitatea sud-vestică a județului Dolj (în Lunca Dunării), pe teritoriul administrativ al orașului Calafat și pe cele ale comunelor Cetate și Maglavit, în
Maglavit (sit SPA) () [Corola-website/Science/331312_a_332641]
-
Maglavit este o zonă protejată (arie de protecție specială avifaunistică - SPA) situată pe teritoriul administrativ al județului Dolj. Aria naturală se află în extremitatea sud-vestică a județului Dolj (în Lunca Dunării), pe teritoriul administrativ al orașului Calafat și pe cele ale comunelor Cetate și Maglavit, în imediata apropiere de drumurilor naționale DN56A și DN56, care leagă municipiul Craiova de
Maglavit (sit SPA) () [Corola-website/Science/331312_a_332641]
-
sud-vestică a județului Dolj (în Lunca Dunării), pe teritoriul administrativ al orașului Calafat și pe cele ale comunelor Cetate și Maglavit, în imediata apropiere de drumurilor naționale DN56A și DN56, care leagă municipiul Craiova de Calafat. Zona a fost declarată arie de protecție specială avifaunistică prin "Hotărârea de Guvern" nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 3
Maglavit (sit SPA) () [Corola-website/Science/331312_a_332641]
-
comunelor Cetate și Maglavit, în imediata apropiere de drumurilor naționale DN56A și DN56, care leagă municipiul Craiova de Calafat. Zona a fost declarată arie de protecție specială avifaunistică prin "Hotărârea de Guvern" nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 3.661 hectare. Aria protejată (încadrată în bioregiune geografică continentală a Câmpiei Dunării) reprezintă o zonă naturală (lacuri
Maglavit (sit SPA) () [Corola-website/Science/331312_a_332641]
-
specială avifaunistică prin "Hotărârea de Guvern" nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 3.661 hectare. Aria protejată (încadrată în bioregiune geografică continentală a Câmpiei Dunării) reprezintă o zonă naturală (lacuri, râuri, mlaștini, turbării, păduri de foioase, pășuni, vii și livezi), unde, în lunca inundabilă a Dunării s-au format mai multe lacuri (Lacul Golenți, Lacul Hunia
Maglavit (sit SPA) () [Corola-website/Science/331312_a_332641]
-
scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a unor habitate naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în sud-vestul Transilvaniei, pe teritoriul județului Hunedoara. Aria naturală se află în partea central-nordică a județului Hunedoara, pe teritoriul administrativ al comunei Băița (în nordul satului Crăciunești și este străbătută de drumul județean DJ706A, care leagă localitatea Lunca de Băița. Instituirea regimului de arie naturală protejată pentru situl
Măgurile Băiței () [Corola-website/Science/331305_a_332634]
-
pe teritoriul județului Hunedoara. Aria naturală se află în partea central-nordică a județului Hunedoara, pe teritoriul administrativ al comunei Băița (în nordul satului Crăciunești și este străbătută de drumul județean DJ706A, care leagă localitatea Lunca de Băița. Instituirea regimului de arie naturală protejată pentru situl de importanță comunitară „” s-a făcut prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei
Măgurile Băiței () [Corola-website/Science/331305_a_332634]
-
drumul județean DJ706A, care leagă localitatea Lunca de Băița. Instituirea regimului de arie naturală protejată pentru situl de importanță comunitară „” s-a făcut prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 274 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, pajiști naturale, pășuni, zone umede
Măgurile Băiței () [Corola-website/Science/331305_a_332634]
-
scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a unor habitate naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în estul Transilvaniei, pe teritoriul județului Harghita. Aria naturală se află în partea central-estică a județului Harghita, pe teritoriul administrativ al orașului Vlăhița și pe cele ale comunelor: Căpâlnița, Carta, Dănești, Mădăraș, Racu, Siculeni, Suseni și Zetea; în apropierea drumului național DN13A, care leagă municipiul Miercurea Ciuc de orașul
Harghita - Mădăraș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331298_a_332627]
-
și Zetea; în apropierea drumului național DN13A, care leagă municipiul Miercurea Ciuc de orașul Odorheiul Secuiesc. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 13.373 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri de conifere, păduri
Harghita - Mădăraș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331298_a_332627]
-
hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri de conifere, păduri în amestec, păduri în tranziție, pajiști naturale și stepe) încadrată în bioregiunea alpina a Munților Harghitei (grupa muntoasă a Carpaților Moldo-Transilvani, aparținând de lanțului carpatic al Orientalilor). Aria naturală se află la o altitudine cuprinsă între 1.500 și 1.800 m. și face parte (din punct de vedere geologic) din lanțul vulcanic neogen al munților Călimani - Gurghiu - Harghita, cu un relief constituit în cea mai mare parte
Harghita - Mădăraș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331298_a_332627]
-
din roci andezitice (curgeri de lavă și piroclastite). Munții Harghitei au în componență formațiuni vulcano-sedimentare de tip con, întâlnite în vârfurile Harghita-Mădaras (1.801 m), Cucu (1.558 m), Ostoros (1.384 m) și Piatră Talaborului (1.242 m). Suprafață ariei protejate (ce include și rezervatia naturală Lacul Dracului) este brăzdata de o rețea hidrografica bogată în cursuri de apă; astfel: partea vestică este străbătuta de afluenții râului Târnava Mare (Chiuveș, Șicasău, Desag), iar cea estică de afluenții Mureșului și de
Harghita - Mădăraș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331298_a_332627]
-
Mădărașul Mare, Mădărașul Mic). Arealul „Harghita - Mădăraș” a fost desemnat că sit Natură 2000, în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice, precum și a habitatelor de interes comunitar din Munții Harghita. Aria protejată dispune de șase tipuri de habitate; astfel: Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montană ("Vaccinio-Piceetea"), Tufărișuri alpine și boreale, Comunități de liziera cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin, Turbării active, Turbării cu
Harghita - Mădăraș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331298_a_332627]
-
cu deosebire prioritățile în transporturi și comunicații. SECȚIA DE ARHEOLOGIE Urme de locuire din paleolitic, vechi de peste 20.000 de ani, descoperite la Malu-Roșu (Giurgiu). Diversele reprezentări plastice descoperite în tell-ul de la Sultana se numără printre cele mai reușite din aria culturii Gumelnița. Schimburile materiale dintre populațiile autohtone și cele învecinate capătă amploare în Epoca Bronzului. Civilizația strămoșilor noștri geto-daci este documentată cu piese remarcabile, datând din secolele IV-I î.Hr. SECȚIA DE ISTORIE Prima atestare documentară a orașului Giurgiu (23
Muzeul Județean „Teohari Antonescu” () [Corola-website/Science/331346_a_332675]
-
profesională. Muzeul a fost înființat de Anton Badea, în dorința conservării și valorificării monumentelor de arhitectură, instalațiilor tehnice și obiectelor de artă populară. A fost restaurată în perioada 1989 - 1990. În 1970, Muzeul Etnografic Reghin devine muzeu județean, precizându-se aria lui de cercetare, arie ce depășește limitele județului Mureș și cuprinde zone etnografice distincte (604 așezări rurale în județul Mureș și aproximativ 300 de localități din județele limitrofe). Sunt expuse obiecte legate de meșteșuguri, port popular și obiceiuri specifice Văii
Muzeul Etnografic din Reghin () [Corola-website/Science/331357_a_332686]
-
înființat de Anton Badea, în dorința conservării și valorificării monumentelor de arhitectură, instalațiilor tehnice și obiectelor de artă populară. A fost restaurată în perioada 1989 - 1990. În 1970, Muzeul Etnografic Reghin devine muzeu județean, precizându-se aria lui de cercetare, arie ce depășește limitele județului Mureș și cuprinde zone etnografice distincte (604 așezări rurale în județul Mureș și aproximativ 300 de localități din județele limitrofe). Sunt expuse obiecte legate de meșteșuguri, port popular și obiceiuri specifice Văii Superioare a Mureșului, Văii
Muzeul Etnografic din Reghin () [Corola-website/Science/331357_a_332686]
-
alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în estul Transilvaniei, pe teritoriul județului Covasna. Aria naturală se află în partea sud-vestică a județului Covasna, pe teritoriile administrative ale comunlelor Ozun
Mestecănișul de la Reci și Bălțile de la Ozun-Sântionlunca () [Corola-website/Science/331405_a_332734]
-
alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în estul Transilvaniei, pe teritoriul județului Covasna. Aria naturală se află în partea sud-vestică a județului Covasna, pe teritoriile administrative ale comunlelor Ozun și Reci, în imediata apropiere de drumul național DN11, care leagă municipiul Brașov de Târgu Secuiesc. Rezervația naturală a fost înființată prin "Decretul Consiliului de
Mestecănișul de la Reci și Bălțile de la Ozun-Sântionlunca () [Corola-website/Science/331405_a_332734]
-
anul 2000, prin "Legea Nr. 5 din 6 martie" publicată în Monitorul Oficial al României Nr. 152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - arii protejate"), aceasta urmează să fie declarată arie protejată, suprafața reducându-se la 48,20 ha. Prin "Hotărârea de Guvern" Nr.1251 din 30 noiembrie 2004 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone) rezervația primește numele de "", iar suprafața teritorială se mărește la 2.020
Mestecănișul de la Reci și Bălțile de la Ozun-Sântionlunca () [Corola-website/Science/331405_a_332734]
-
Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - arii protejate"), aceasta urmează să fie declarată arie protejată, suprafața reducându-se la 48,20 ha. Prin "Hotărârea de Guvern" Nr.1251 din 30 noiembrie 2004 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone) rezervația primește numele de "", iar suprafața teritorială se mărește la 2.020 hectare. Aria naturală suprapusă sitului de importanță comunitară - "Mestecănișul de la Reci", se află în lunca Râului Negru, afluent al Oltului, de-a lungul
Mestecănișul de la Reci și Bălțile de la Ozun-Sântionlunca () [Corola-website/Science/331405_a_332734]
-
suprafața reducându-se la 48,20 ha. Prin "Hotărârea de Guvern" Nr.1251 din 30 noiembrie 2004 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone) rezervația primește numele de "", iar suprafața teritorială se mărește la 2.020 hectare. Aria naturală suprapusă sitului de importanță comunitară - "Mestecănișul de la Reci", se află în lunca Râului Negru, afluent al Oltului, de-a lungul căruiau s-au format dune de nisip, unele înalte de 6 m. În rezervație se găsesc lacuri și mlaștini
Mestecănișul de la Reci și Bălțile de la Ozun-Sântionlunca () [Corola-website/Science/331405_a_332734]
-
este protejat prin Legea Nr. 13 din 1993 pentru aderarea României la Convenția la Convenția de la Berna (Anexa II), Directiva Europeana 92/43/EEC a Consiliului Comunităților Europene (Anexa IV), Legea nr. 462/2001, emisă de Parlamentul României, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice (Anexa IV) și Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări ulterioare
Gușter vărgat () [Corola-website/Science/334046_a_335375]
-
a Consiliului Comunităților Europene (Anexa IV), Legea nr. 462/2001, emisă de Parlamentul României, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice (Anexa IV) și Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări ulterioare, fiind considerată o specie de interes comunitar care necesită o protecție strictă (Anexa IV A).
Gușter vărgat () [Corola-website/Science/334046_a_335375]
-
biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Aceasta este situată în centrul României (în sud-estul Transilvaniei), pe teritoriul județului Brașov. Aria naturală se întinde în nord-estul județului Brașov, pe teritoriile administrativ al comunelor Apața, Crizbav, Comăna, Feldioara, Hoghiz și Măieruș. Situl este străbătut de drumul național DN13, care leagă municipiul Brașov de Sighișoara. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară
Pădurea Bogății (sit SCI) () [Corola-website/Science/334038_a_335367]
-
și Măieruș. Situl este străbătut de drumul național DN13, care leagă municipiul Brașov de Sighișoara. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 6.352 ha.. Situl se suprapune în cea mai mare parte ariei de protecție specială
Pădurea Bogății (sit SCI) () [Corola-website/Science/334038_a_335367]