50,619 matches
-
criminal de război”, la detenție grea pe viață, degradare civică și confiscarea averii, dar reușește să se ascundă douăzeci de ani la Slatina. Între 1970 și 1980 face parte din cenaclul „G. Călinescu” al Academiei Române și în 1990 este membru fondator al Fundației Culturale Memoria. Debutează în 1922 la „Universul literar” cu schița Sfârșit duios (semnată De la Bârsa), și editorial cu antologia de reportaje Sânge românesc pentru lumea nouă (I-IV, 1942, în colaborare). Publică poezie, proză, critică literară și recenzii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290595_a_291924]
-
București. Din 1942 este trimis lector de limbă și literatura română la Universitatea din Palermo, unde rămâne ca profesor până la sfârșitul vieții. Și-a susținut doctoratul în filologie (1936), cu teza Cântecul popular istroroman, la Universitatea din Cernăuți. Este membru fondator al Societății Academice Române, înființată în 1957 la Romă. A colaborat la „Arhiva”, „Archivum romanicum”, „Bollettino del Centro di Studi Filologici e Linguistici Siciliani”, „Buletinul «Mihai Eminescu»”, „Celebes”, „Cetatea Moldovei”, „Codrul Cosminului”, „Convorbiri literare”, „Cuget clar”, „Ethnos”, „Ephemeris dacoromâna”, „Făt-Frumos
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287620_a_288949]
-
admirabili care s-au jertfit pentru Împărăția lui Dumnezeu și care i-au ajutat realmente, la modul cel mai serios, pe oamenii «răniți» - trupește și sufletește - din vremurile lor. Asemenea situații au existat chiar și atunci când viața fondatorului ori a fondatoarei lăsa de dorit ori când măreția realizărilor era recompensată cu un tratament inuman față de consacrați și față de colaboratorii lor. Oricât de gravă ar putea fi inautenticitatea vieții ori anumite interpretări iluzorii ale evangheliei, motivul fundamental al crizei din ziua de
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
și 2.400 de reprezentanți de organizații nonguvernamentale (ONG) care au organizat, în paralel cu acest summit, un forum al lor, la care au asistat 17.000 de persoane. Conferința de la Rio a fost marcată și de adoptarea unui text fondator având 27 de principii intitulat Declarația de la Rio asupra mediului înconjurător și dezvoltării care a precizat noțiunea de dezvoltare durabilă și în conformitate cu care: Ființele umane sunt în centrul preocupărilor relative la dezvoltarea durabilă. Ele au dreptul la o viață sănătoasă
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
se abține de la vot. Cu alte cuvinte, sistemul de partide poate inhiba participarea la vot. În afara regulilor de desfășurare a competiției electorale, apariția unor partide noi poate fi împiedicată prin alte mecanisme. De exemplu, stabilirea unui număr minim de membri fondatori, nevoia de acoperire națională, necesarul de resurse pentru desfășurarea activității sunt doar câteva constrângeri pe care trebuie să le depășească cei care vor să înființeze un nou partid. De asemenea, construirea unui nou partid nu se rezumă doar la existența
Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
editată de un comitet de învățători sub conducerea lui Mihail Sadoveanu și Artur Gorovei. Revista a fost proiectată în vara anului 1907, când Sadoveanu se afla la Fălticeni, în calitate de inspector al Cercurilor Culturale, fiind precedată de o foiță promoțională. Membrii fondatori sunt în același timp și finanțatorii revistei, ei refuzând subvenția oferită de Spiru Haret, deși cheltuielile de editare nu erau de neglijat. Colaboratorii sunt în marea lor majoritate învățători: M. Catrinici, V. Cornescu, V. Costăchescu, D.I. Gavrilescu, P. Gheorgheasa, Ilie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289149_a_290478]
-
al Facultății de Litere și Filosofie din Cluj, A. debutează în „Crizantema” (1929) și colaborează cu poezie, proză, articole și cronici la ziare și reviste transilvănene („Societatea de mâine”, „Hyperion”, „Brașovul literar”, „Graiul Maramureșului”, „Claviaturi” ș.a.), la unele fiind membru fondator („Symposion”) sau, temporar, secretar de redacție („Națiunea română, 1935-1938, „Tribuna”, 1938-1944). A semnat, în mare parte, cu inițiale (C.S.A.) sau cu pseudonime (Gh. Barciu, Ciocio, Sergiu, Emilian, Leviatan), contribuind, cu un condei energic și incisiv, la impulsionarea vieții literare din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285349_a_286678]
-
proză” (1915). Colaborează cu articole politice, sociale, culturale la „Adevărul literar și artistic”, „Curier israelit”, „Gazeta politică și literară”, „Informația Bucureștiului”, „Mântuirea”, „Răspântia”, „Renașterea noastră”, „Seara”, „Știri din lumea evreiască”, „Tribuna”, „Versuri și proză”, „Vieața nouă” ș.a. A fost redactor fondator al revistei „Adam” (1929-1940), publicație de orientare antifascistă și antihitleristă, unde polemizează cu Nae Ionescu și A. C. Cuza. Nu s-a sfiit să atace, în pamflete, extrema dreaptă, devenită amenințătoare în România și în Europa. A mai fost redactor al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287879_a_289208]
-
nimeni”. Fervoarea deconstructivistă e efectul unui scepticism față de un model cultural puternic. Semnificativ pentru aceasta e amplul eseu Scandalul Sokal, unde P. arbitrează, cu gravitate mimată și ironie subterană, părțile beligerante, pentru a mărturisi la sfârșit că nu citise textul fondator al scandalului, culegându-i doar ecourile. Există, totuși, un plan în care se suspendă relativismul ironic, și acesta este al judecății etice. Nisipul mișcător al „adevărurilor” ce pot fi spuse cu egală (indiferentă) dreptate în spațiul culturii se transformă în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288782_a_290111]
-
prozei sale. 10. Emil Diaconescu (1889-1978), absolvent al Liceului Laurian și al Facultății de istorie din București, cu un doctorat la Paris, va fi ulterior profesor la liceul unde studiase ca elev, iar apoi la Iași. Este unul dintre membrii fondatori ai revistei botoșănene Junimea Moldovei de Nord la care colaborează cu articole, publicând și lucrări pe teme istorice, precum: Granițe etnice și politice în Balcani (1926), Expansiunea colonială a statelor europene (1931), Napoleon I și Principatele Române (1928), Românii de peste
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
avocat, scriitor, absolvent al Liceului "Laurian" și licențiat în drept la Iași, publică articole în Crai nou și romanul premiat în 1933, Fata moartă, apărut în cinci ediții până în 1954. 25. Moldov (1907-1966), scriitor dorohoian, autodidact, este unul dintre membrii fondatori ai revistei de avangardă literară, Unu. 26. Eugen Neculau (1900-1974), absolvent al Liceului "Laurian" și al Facultății de Drept de la Iași, avocat în Baroul Botoșani până în 1929 și suplinitor la catedra de franceză a liceului unde a fost elev, scrie
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Tag și Glasul Bucovinei este autor de traduceri și al unor versuri în volume colective. 19. Ion Cârdei (1906-1970), sculptor, pictor, cu studii la Iași, București și Veneția, predă desen la Liceul "Ștefan cel Mare" din Suceava în 1930-1936. Membru fondator al Reuniunii muzical-dramatice Ciprian Porumbescu din Suceava, membru al Societății pentru cultură și literatură românească în Bucovina și al Societății scriitorilor bucovineni, Cârdei obține, în 1933, dreptul de a realiza bustul lui Ciprian Porumbescu. În anii '30 organizează câteva expoziții
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
A colaborat la peste 60 de reviste și este autor al volumelor Vulcanele și cutremurele în concepția celor vechi, Cântecele mele, Astrale etc. 29. Mihai Dimitrovici (1862-1932), ofițer, prozator, publicist, semnează un volum de schițe vânătorești, Cartușe oarbe. Este membru fondator al societății Cultura și autor de articole în presa fălticeneană. 30. Filaret Doboș (1881-1951), istoric, publicist, absolvent al liceului de la Suceava, licențiat în istorie și geografie la Cernăuți, este profesor la liceele din Suceava și Pomârla, președinte al Asociației profesorilor
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Titani ale căror performanțe științifice i-au adus în preajma premiilor Nobel: academicienii Dragomir Hurmuzescu și Ștefan Procopiu... Facultatea..., având piatra de temelie în Școala de Electricitate Industrială (noiembrie 1910), devenită ulterior Institut Electrotehnic, a fost una din cele două facultăți fondatoare, în 1938, ale Școlii Politehnice „Gheorghe Asachi” din Iași”. Momente marcante în istoria facultății au fost și cele din anii 1960, 1995, 2003 când s-au înființat noi specializări, pentru ca, în anul 2008, Facultatea de Electrotehnică să devină, prin hotărâre
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Principelui Mihail Sturdza: Avers: Capul domnitorului cu barbă în profil întors spre dreapta. Dedesubt * 1840 * pe deasupra capului inscripțiunea circulară: MICHAEL STURDZA PRINCEPS MOLDAVIAE (fig. 66av). Revers: Pe steaguri aranjate decorativ și armure de război, marca princiială cu coroană. Inscripțiunea circulară: FONDATOR UTILIUM PATRIE INTITUTORUM * IASSIS *. Tradus: Michail Sturdza Domnul Moldovei 1840 Fondatorul instituțiunilor utile patriei” (fig. 66rv). Primele informații în legătură cu medalia din 1842 le găsim într-o scrisoare anonimă din Iași, publicată, un an mai târziu, într-un almanah medical din
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Gabor și legenda semicirculară DRAGOMIR HURMUZESCU 1865-1954, continuată pe două rânduri, deasupra umărului stâng, CNR-CEI / 1994. Pe revers (fig. 105rv), în coroană de lauri, este o legendă distribuită în două registre: PROMOTORUL / ÎNVĂȚĂMÂNTULUI / ELECTROTEHNIC / UNIVERSITAR / IAȘI 1912-BUCUREȘTI 1913 (sus); PREȘEDINTELE FONDATOR / AL COMITETULUI / ELECTROTEHNIC / ROMÂN / 1927 (jos), care comunică, nu prin reprezentări medalistice din păcate, ci prin exces de cuvinte și unele date discutabile, care nu au cum să acopere dimensiunea personalității lui Dragomir Hurmuzescu. Pentru cititorul neavizat, vom sintetiza din
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
va activa până în anul 1935, când se va transfera la Facultatea de Drept din București. Încă din perioada ieșeană, Vespasian V. Pella se afirmă ca o personalitate marcantă a vieții academico-științifice, atât pe plan național, cât și internațional. Este membru fondator al Asociației Internaționale de Drept Penal (Paris, 1924), organizator, în anul 1929, al congresului asociației respective de la București, director asociat la „Revista de drept penal și știință penitenciară”, profesor de înaltă ținută academică, atât în țară, cât și în străinătate
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
putere. Continuitatea structurală dintre vechiul și noul regim se poate constata prin observarea structurilor ce sunt abolite, a celor care sunt păstrate și a celor nou introduse. Al doilea proces are loc la nivelul actorilor politici centrali care formează coaliția fondatoare a regimului și care privește evoluțiile dinamicii interne a coaliției vizavi de diferitele probleme existente. Pentru a înțelege mai bine conceptul și rolul jucat de "coaliție dominantă" se cere o revenire asupra primului paragraf (din capitolul II). În aceste regimuri
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
aceștia sunt potențial "periculoși": ei pot întotdeauna să încerce a menține un control parțial asupra puterii politice, mai ales după repetarea constantă a crizei [a se vedea Stepan, 1988]. Un alt aspect central al procesului în cauză este formarea coaliției fondatoare a regimului. Această coaliție apare la întâlnirea dintre interesele și opțiunile diferiților actori politici și socio-politici activi în perioada de tranziție. Aici termenul coaliție este folosit într-un sens larg, întrucât acordul care stă la bază poate fi tacit acceptat
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
este folosit într-un sens larg, întrucât acordul care stă la bază poate fi tacit acceptat de facto de unele forțe politice. Instaurarea are mult mai multe șanse de reușită, și, în paralel, crește și posibilitatea de consolidare, pe măsură ce coaliția fondatoare devine mai amplă, adică cu cât sunt implicate mai multe forțe active politic. Schmitter [1984, 366] a subliniat principalele caracteristici ale acestor "acorduri" (pacturi): acestea sunt rezultatul unor negocieri între elite și instituții. Inițial există tendința de a se reduce
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
la un consens pe probleme de politică de "fond" (conflicte de clasă, economice - monetare, salariale, fiscale - sau conflicte centru-periferie, determinate de către autonomia regională). Există alte două elemente definitorii ale instaurării democrației, strâns legate între ele și dependente de dimensiunea coaliției fondatoare. Pe de-o parte este necesar a vedea dacă și ce forțe politice sunt mai mult sau mai puțin prezente sau organizate atunci când începe tranziția și, apoi, instaurarea. În cazul în care conflictul de clasă, și anume conflictul "dreapta-stânga", mai
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
autoritare influențează instaurarea democratică prin problemele substanțiale pentru care noua elită va trebui să lupte, chiar și în circumstanțe dificile, nefavorabile pentru democrație, dar sunt relevante și pentru rolul actorilor protagoniști ai tranziției și ai instaurării, adică pentru componența coaliției fondatoare a regimului. Intervenția externă (o înfrângere militară sau chiar o simplă imitație a țărilor vecine influente) poate explica diferite crize ale autoritarismului, influențând următoarea fază a instaurării. Pridham [1994], Whitehead [1996], Bonanate [2000] și alții au pus accent pe aspectele
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
Roma), „Contemporanul”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Dacia literară” (unde este director de onoare), „Familia”, „Iașul literar”, „Luceafărul”, „Magazin istoric”, „Revista bibliotecilor”, „Revue des études sud-est européennes”, „Revue roumaine d’histoire”, „Vatra”, „Viața românească” ș.a. A mai semnat Al. Constantin. Este membru fondator al Asociației Foștilor Deținuți Politici din România și are consecvent un discurs ferm antitotalitar. Rod al exploatării perseverente a unor resurse esențiale: viziunea, erudiția, hărnicia, scrierile lui Z. au substanță distinctă și îndeosebi unitate, varietatea subiectelor abordate fiind sinonimă cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]
-
Atlan și Michel Serres formau un grup în interiorul grupului și schimbau bilețele în timpul întîl-nirilor. Ultimul punct negativ privește transformarea întîlnirilor în unele dedicate corectării de manuscrise. Pentru mine, aceste abateri reprezentau semnele unui sfîrșit apropiat. OBJECTIF 72 (OBIECTIV 72): ÎNTÎLNIREA FONDATOARE Dacă Jacques Robin joacă un rol central în istoria Grupului celor Zece, Robert Buron și creația sa, Objectif 72, sunt direct implicați în geneza grupului. Născut în toamna anului 1966, Objectif 72 este descris în broșura de prezentare apărută în
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
permis să evoluez în ceea ce privește gîndirea personală prin faptul că profitam de tot ce auzeam. B.C. Politicienii din grup erau participanți activi sau se mulțumeau doar să asculte? J.S. Robert Buron era foarte activ. A fost, de altfel, unul dintre membrii fondatori ai grupului. Era un om foarte cultivat. Se purta ca un moderator și intra numaidecît în mintea celui care vorbea. Crea punți de legătură între diferitele feluri de a gîndi și știa să le asocieze. Cît despre Jacques Attali, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]