505,040 matches
-
2547. Întrucît Europa de Est era cuprinsă de un val de schimbări liberale, Bucureștiul a construit bariere de-a lungul graniței româno-ungare, pentru a împiedica alte mii de oameni să fugă de persecuții și sărăcie 2548. La un Congres Est-Vest al drepturilor omului, de la Paris, delegatul ungur Andre Erdos a pus un semn de egalitate între România și Africa de Sud, descriind barierele de la graniță ca un nou "Zid al Berlinului"2549. Pe 19 iulie, senatorul Pell, din Rhode Island a propus un amendament la
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
acestui amendament, senatorul Pressler a adus în discuție sprijinul acordat de guvernul român teroriștilor libieni, vînzarea evreilor din România Israelului, pe valută forte și efectul sistematizării asupra culturii maghiare 2551. În august, Națiunile Unite au primit un raport despre drepturile omului în România, scos în mod ilicit din București. În 1985, un subcomitet al Comisiei ONU pentru Drepturile Omului l-a însărcinat pe Dumitru Mazilu să facă un raport cu privire la tineretul și situația drepturilor omului din România. Ceaușescu a acceptat acest
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
România Israelului, pe valută forte și efectul sistematizării asupra culturii maghiare 2551. În august, Națiunile Unite au primit un raport despre drepturile omului în România, scos în mod ilicit din București. În 1985, un subcomitet al Comisiei ONU pentru Drepturile Omului l-a însărcinat pe Dumitru Mazilu să facă un raport cu privire la tineretul și situația drepturilor omului din România. Ceaușescu a acceptat acest demers, probabil pentru a-l ajuta în carieră pe fiul său, Nicu, la vremea aceea ministru al Tineretului
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
au primit un raport despre drepturile omului în România, scos în mod ilicit din București. În 1985, un subcomitet al Comisiei ONU pentru Drepturile Omului l-a însărcinat pe Dumitru Mazilu să facă un raport cu privire la tineretul și situația drepturilor omului din România. Ceaușescu a acceptat acest demers, probabil pentru a-l ajuta în carieră pe fiul său, Nicu, la vremea aceea ministru al Tineretului. În raportul său, profesorul Mazilu făcea o critică acerbă a regimului Ceaușescu. Iată una din frazele
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
țară, cît și plecarea lui Mazilu peste hotare. Raportul a ajuns, însă, în Occident, în iulie 1989 și a fost înaintat Națiunilor Unite 2552. În urma publicării acestuia, Bucureștiul a reacționat prompt. România a încercat să condamne Centrul ONU pentru Drepturile Omului, de la Paris, care publicase documentul 2553. Practicile abuzive din România erau dezaprobate în mod global. Administrația americană a refuzat să trimită o delegație pentru Comisia Economică Mixtă Româno-Americană, iar Parlamentul Consiliului Europei le-a cerut statelor membre să impună sancțiuni
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să impună sancțiuni împotriva României 2554. În octombrie, congresmanul Hall le-a povestit colegilor din Camera Reprezentanților despre pastorul unor biserici reformate maghiare din orașul transilvănean Timișoara. Pastorul Laszlo Tokes era un critic inveterat al abuzurilor lui Ceaușescu privind drepturile omului și mai ales al discriminărilor ungurilor. Cîțiva din enoriașii lui Tokes apărau cu multă îndrăzneală concepțiile pastorului lor, printre aceștia fiind și Erno Ujvarossy, un inginer care-l ajutase să repare biserica. Wolf i-a informat pe membrii Camerei în legătură cu
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
televizată a soțului ei, împreună cu Nadia Comăneci. După cîteva zile, presa și-a pierdut interesul pentru plecarea din țară a Nadiei, iar aceasta din urmă a ratat ocazia de a trage foloase de pe urma acestui eveniment mult discutat. Tokes și Timișoara Omul despre care Tony Hall le vorbise colegilor săi din Cameră, în urmă cu două luni, a ajuns, pe 17 decembrie, să fie cunoscut pe plan internațional. Cînd forțele Securității lui Ceaușescu au venit să-l ridice pe pastorul Laszlo Tokes
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
decembrie, conducerea de la București a închis granițele țării. Aceasta nu putea împiedica, însă, răspîndirea știrilor despre revoltă în Occident. Televiziunea și posturile de radio de la Budapesta continuau să comenteze evenimentele din Timișoara, punînd accentul pe violența cu care Securitatea împușca oameni neînarmați, inclusiv copii 2561. Aceste relatări televizate au stîrnit reacții prompte, cu atît mai mult cu cît au apărut imediat cîteva secvențe video din evenimentele petrecute în urmă cu șase luni, în Piața Tianamen, din Beijing. Pe 19 decembrie, Casa
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
lui Nicolae și a Elenei Ceaușescu. Deși amănuntele prinderii lor au rămas și acum învăluite în mister, cei doi au fost închiși într-o mașină blindată, unde aveau să rămînă trei zile. Știrea arestării lor i-a încurajat pe revoluționari. Oamenii decupau stema socialistă din steagurile românești și la sfîrșitul lunii, guvernul avea să adopte steagul tricolor și să proclame denumirea oficială a țării, "România". În acest timp, Administrația Bush a salutat succesul revoluției și s-a oferit să trimită ajutoare
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
2576. Istoricii vor studia, desigur, motivele ce au determinat căderea lui Ceaușescu de la putere. E de ajuns să spunem că cinci dintre aceste motive se remarcă de la sine. În primul rînd, țara s-a izolat de Occident din cauza situației drepturilor omului din România, ce ajunsese să stînjenească statele vecine, care semnaseră Pactul de la Varșovia și mai cu seamă pe Uniunea Sovietică. În al doilea rînd, deși Ceaușescu anunțase, cu mîndrie, că România își achitase datoriile externe, el nu avea nici cea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
care prevedeau, în continuare, sporirea exporturilor alimentare. În al treilea rînd, prognoza meteo indica o iarnă aspră și probabil că fără un sprijin economic, fără a dispune de mai multă mîncare, combustibil și energie electrică, aveau să moară mii de oameni de foame și de frig. A patra cauză este aceea că practicile abuzive ale lui Ceaușescu ajunseseră să fie criticate pînă și de către comuniști și foști lideri de partid, cum o dovedește și scrisoarea din martie 1989. Și, în sfîrșit
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
criticate pînă și de către comuniști și foști lideri de partid, cum o dovedește și scrisoarea din martie 1989. Și, în sfîrșit, Ceaușescu ajunsese să fie urît, și această ură a unit toate grupările disidente din România, în numele unei cauze comune. Oamenii înduraseră hărțuielile, arestul, încarcerarea, foametea și frigul, dar nu puteau tolera crima. Cînd Securitatea a deschis focul asupra românilor din Timișoara, ucigînd femei și copii, poporul nu a mai avut decît o singură soluție: să-l înlăture pe dictatorul pe
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în Statele Unite căzuse în dizgrația lui Ceaușescu, în 1982, și nu s-a mai impus, din punct de vedere politic, decît după moartea dictatorului. Guvernul provizoriu l-a învestit imediat în funcția de adjunct al ministrului de Externe și ca om de legătură principal între guvern și agențiile de presă occidentale. Printre celelalte schimbări semnificative, merită amintite demisiile lui Silviu Brucan, fost diplomat care lucrase în SUA și Dumitru Mazilu, care cercetase situația drepturilor omului, pentru Națiunile Unite. Cei doi s-
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
al ministrului de Externe și ca om de legătură principal între guvern și agențiile de presă occidentale. Printre celelalte schimbări semnificative, merită amintite demisiile lui Silviu Brucan, fost diplomat care lucrase în SUA și Dumitru Mazilu, care cercetase situația drepturilor omului, pentru Națiunile Unite. Cei doi s-au retras din funcție, indignați de politica Frontului Salvării Naționale. Acum, că țara trebuia să se împace cu faptul că odată cu moartea lui Ceaușescu dispăruse și principala cauză comună care asigura unitatea disidenților români
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Washington, pentru a reprezenta noul guvern al României 2585. Pe 25 ianuarie, congresmenii Wolf și Hall au răspuns moțiunii lui Parris. Wolf tocmai se întorsese din România. El avea "speranța" că se vor produce schimbări semnificative, mai ales în privința drepturilor omului. Dar era, totodată, și "sceptic", pentru că mulți dintre liderii guvernului provizoriu erau din cei vechi. Nu voia să-i discrediteze, dorea doar să determine Congresul să nu ia nici o măsură în vederea reacordării "Clauzei națiunii celei mai favorizate" înainte ca în
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a fi restituit în condiții avantajoase sau cîte ceva din amîndouă. În asentimentul lui Wolf și Hall, Baker i-a spus liderului FSN că toate celelalte forme de asistență depind de desfășurarea unor alegeri libere și de îmbunătățirea situației drepturilor omului 2587. Viitorul relațiilor româno-americane depinde, cu siguranță, de conducerea de la București. Dacă se vor desfășura alegeri libere și noul guvern va promova un spirit de toleranță religioasă și etnică, Bucureștiul și Washingtonul ar putea intra într-o epocă "de aur
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în care relațiile sovieto-americane erau în prim-plan. În primii ani în care Bucureștiul a beneficiat de Clauză, Administrația americană justifica reînnoirea anuală a acesteia prin independența politicii externe a României. În prima jumătate a deceniului '80, în ciuda încălcării drepturilor omului din România, cei ce pledau pentru prelungirea Clauzei au evidențiat faptul că Bucureștiul dezaprobase invadarea Cehoslovaciei de către sovietici, criticase politica adoptată de Moscova în Afganistan, opunea rezistență în cadrul Pactului de la Varșovia și participase la Jocurile Olimpice de Vară de la Los Angeles
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de abuzuri și lipsuri, care îi repugna pînă și Moscovei. În momentul în care Gorbaciov a trecut pragul destinderii, către o Europă a secolului XXI, toleranța Washingtonului față de comportamentul României a devenit un obstacol în calea relațiilor sovieto-americane. Încălcările drepturilor omului îndreptățeau Congresul să anuleze "Clauza națiunii celei mai favorizate", dar motivul acesta exista încă din 1948. Deși decizia lui Ceaușescu de a pune capăt Clauzei a fost pusă pe seama susținătorilor drepturilor omului, Congresul nu i-ar fi forțat mîna dacă
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
un obstacol în calea relațiilor sovieto-americane. Încălcările drepturilor omului îndreptățeau Congresul să anuleze "Clauza națiunii celei mai favorizate", dar motivul acesta exista încă din 1948. Deși decizia lui Ceaușescu de a pune capăt Clauzei a fost pusă pe seama susținătorilor drepturilor omului, Congresul nu i-ar fi forțat mîna dacă Gorbaciov nu ar fi sprijinit drepturile și libertățile cetățenești, indiferent de considerentele invocate de Casa Albă. Cum putea continua America să recompenseze o țară ale cărei practici legate de drepturile omului erau
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
drepturilor omului, Congresul nu i-ar fi forțat mîna dacă Gorbaciov nu ar fi sprijinit drepturile și libertățile cetățenești, indiferent de considerentele invocate de Casa Albă. Cum putea continua America să recompenseze o țară ale cărei practici legate de drepturile omului erau criticate de Moscova? Problema drepturilor omului are importanța ei în cadrul relațiilor româno- americane. La cîțiva ani după terminarea celui de-al doilea Război Mondial, Washingtonul a ridicat problema drepturilor omului în Bulgaria, Ungaria și România. Scopul principal era, însă
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
forțat mîna dacă Gorbaciov nu ar fi sprijinit drepturile și libertățile cetățenești, indiferent de considerentele invocate de Casa Albă. Cum putea continua America să recompenseze o țară ale cărei practici legate de drepturile omului erau criticate de Moscova? Problema drepturilor omului are importanța ei în cadrul relațiilor româno- americane. La cîțiva ani după terminarea celui de-al doilea Război Mondial, Washingtonul a ridicat problema drepturilor omului în Bulgaria, Ungaria și România. Scopul principal era, însă, acela de a atrage atenția asupra imoralității
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
recompenseze o țară ale cărei practici legate de drepturile omului erau criticate de Moscova? Problema drepturilor omului are importanța ei în cadrul relațiilor româno- americane. La cîțiva ani după terminarea celui de-al doilea Război Mondial, Washingtonul a ridicat problema drepturilor omului în Bulgaria, Ungaria și România. Scopul principal era, însă, acela de a atrage atenția asupra imoralității comunismului. Această logică s-a aplicat pînă spre sfîrșitul anilor '50. Odată rezolvată problema pretențiilor, America și-a pierdut interesul pentru situația drepturilor omului
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
omului în Bulgaria, Ungaria și România. Scopul principal era, însă, acela de a atrage atenția asupra imoralității comunismului. Această logică s-a aplicat pînă spre sfîrșitul anilor '50. Odată rezolvată problema pretențiilor, America și-a pierdut interesul pentru situația drepturilor omului din România, urmînd să și-l recapete abia în momentul adoptării Amendamentului Jackson-Vanik. Importanța acestui amendament nu consta în condiția referitoare la emigrare. De fapt, prin el, Congresul cîștiga teren în politica externă, care în mod normal, ținea de Administrație
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
vreo depoziție cu privire la numărul americanilor reîntorși în România. Din interviurile cu ambasadorii Barnes și Aggrey s-a putut vedea că au existat persoane, chiar dacă nu prea multe, care au preferat să trăiască în România și nu în Statele Unite 2588. Drepturile omului au căpătat popularitate în Congres, dar puțini reprezentanți ai puterii legislative știau că angajarea Americii la cauza drepturilor omului nu era atît de serioasă pe cît pretindea Congresul. Din diferite motive, dintre care unele vizau politica internă a Americii, Washingtonul
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
că au existat persoane, chiar dacă nu prea multe, care au preferat să trăiască în România și nu în Statele Unite 2588. Drepturile omului au căpătat popularitate în Congres, dar puțini reprezentanți ai puterii legislative știau că angajarea Americii la cauza drepturilor omului nu era atît de serioasă pe cît pretindea Congresul. Din diferite motive, dintre care unele vizau politica internă a Americii, Washingtonul nu ratificase cîteva tratate internaționale majore, cu privire la drepturile omului. Printre acestea se numărau Acordul O.N.U. cu privire la drepturile
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]