57,527 matches
-
hotărîrea era luată. În primele zile după călătorie, avusese multe Întîlniri de afaceri și nu se putuse ocupa de asta. Dar acum Își reluase antrenamentele de golf și avea mai mult timp de gîndire. Primele zile de la Întoarcerea dintr-o călătorie sînt Întotdeauna foarte grele. A trebuit să examineze un maldăr de rapoarte primite de la administratori și misiți. Și printre ei erau o mulțime de nătărăi, crede-mă. Fusese nevoit să ia multe hotărîri cu privire la lucruri neglijate În absența lui. Din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
dea pe mînă trei fabrici. În sfîrșit, așa cum putea să vadă și ea, avusese o mulțime de ședințe, ba chiar Îl sunau și cînd era la golf, silindu-l să Întrerupă partida. Dar așa sînt totdeauna primele zile după o călătorie. Abia acum Își reluase ritmul obișnuit și avea destul timp liber pentru a putea să se gîndească. — Adevărul e că ieri, ieșind de la club, mi s-a părut o provocare. De ce nu, Juan Lucas, m-am gîndit eu și atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
ghinionul, fredona amintindu-și probabil de vreun cîntec din America Centrală sau din zona Mării Caraibilor. A stat cîteva ceasuri, amestecînd Întîmplări de la clubul de golf cu altele cu insecte și scorpioni petrecute la Cairo sau la Guanajuato, fiindcă fusese multe călătorii doamna ambasador. Susan o asculta fără să urmărească acea sporovăială nesfîrșită presărată din cînd În cînd cu vorbe franțuzești, de altfel, după cît se pare, nu Întotdeauna folosite la momentul potrivit. Susan aștepta să-i plece musafira ca să caute În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Armindei, Îl puse pe un scaun și-i dădu banii fără să-i ceară restul, iar Arminda era nespus de rușinată și-i miroseau subsuorile din pricina transpirației. Și tot așa pînă cînd scena Începu să semene prea mult cu o călătorie a reginei În coloniile imperiului său și nu mai avea nimic de spus și păhărelul de Jerez aștepta strălucitor, trebuie să mă schimb pentru cocteil, dar Arminda voia să-l vadă și pe domnișorul Julius și Întrebă unde e. „Trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
căldura unei fraze perfecte... „Darling“, reuși să spună, dar se opri aici și glasul Îi tremură, fiindcă, privind peste umărul lui Altamira, Îl văzu pe Juan Lucas stînd de vorbă Înflăcărat cu suedeza, care-l asculta fericită, povestindu-i probabil călătoriile lui cu jeepul de-a lungul Braziliei, Îl cunoștea bine, avea expresia lui obișnuită la Începutul petrecerilor, Susan văzuse de multe ori expresia asta, dar adresată ei, nu altei femei. „Juan Lucas se poartă Îngrozitor, Ernesto: nu știu cît mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
n-o lăsa să intre În apartament, o să vin să te văd de Îndată ce o să tiu puțin mai liber, Susan, mulțumesc, Îți mulțumesc din tot sufletul, scrisoarea ta e foarte frumoasă, ești un om Încîntător, daddy, afacerile mă silesc să amîn călătoria, Susan și mi-am tăiat părul mai scurt, Îți trimit cinci fotografii, I Iove you, daddy mama ta te roagă să-i scrii, Susan, n-am chef să scriu, nu fac nimic, n-am timp să fac nimic, sînt fericită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
așa socoti În sinea lui Del Castillo, fotograful care le făcea poza de amintire din școală. „Totul pregătit pentru mutare“, spunea telegrama arhitectului. Juan Lucas i-o citi lui Susan, În apartamentul de la Hotel Ritz din Madrid. Veniseră Într-o călătorie fulger, mai Întîi au petrecut o săptămînă la Londra și s-au sorbit din ochi Într-un restaurant hindus al cărui proprietar era prieten cu Juan Lucas, apoi au zburat la Madrid, unde s-au dus imediat la trei corride
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
o decorație pe un doboș-tort?... Oribil! Înspăimîntător!... Lima e bună ca să lucrezi și să cîștigi bani, dar numai pentru asta, pentru toate celelalte, Europa, ascultați-mă pe mine, nimic nu e ca Europa... Dar nu-mi povestiți Încă despre ultima călătorie... Nu mă faceți să mor de invidie, fiindcă mai am Încă de lucru la sufragerie. Au instalat draperiile? Ia să văd, vin acum, vin acum, trebuie să le văd instalate mai Înainte de a hotărî unde să așez tablourile. Mie-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
ședință cu consiliul de administrație, apoi luă repede celălalt receptor ca să-i spună rotofeiului Romero că-l invită să-l vadă pe Briceno la Quito, punem la punct diseară amănuntele, Luis, da, da, la revedere... Iertați-mă, domnilor, să continuăm. Călătoria a fost un dezastru. Briceno nu reușise să se restabilească după accidentul pe care-l suferise În urmă cu trei săptămîni, cînd se lupta cu cel de al treilea taur al serii În arena din Logrono. Dar partea cea mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
halterele, lac de sudoare, Îmbrăcați În plastic ca să asude și mai tare și să elimine cel mai mic surplus de grăsime; grăsime pe care de altfel numai ei o observau, ca urmare a celor trei sau patru zile cînd, din pricina călătoriei și a Crăciunului, rar mai ridicaseră halterele În fiecare dimineață, ca pînă atunci. Parcă erau pederaști, cu atîtea vaiete din pricina unor milimetri În plus sau În minus la cutia toracică decît luna trecută, ce voinici erau!, merita să-i vezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
că o să dispară totul. —Ce anume? —Aperitivele, pungile cu cadouri. Nu plec până la ora trei, așa că nu mă mai întreba. La trei și un sfert, Lisa își luă gentuța Miu Miu de sub birou și îi spuse unei Ashling tremurânde: —Haide. Călătoria cu taxiul pe străzile sufocate de trafic a durat atât de mult, încât până și Lisei i se făcuse frică de ideea că aperitivele și pungile cu cadouri ar fi dispărut. —Acum ce mai e? spuse ea nervoasă, în timp ce un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
faptului că tatăl lui era doctor, familia lui să fie săracă. Dar când Oliver a parcat lângă o casă mare și pătrată, ferestrele Tudor imense și jaluzelele Laura Ashley Austrian spuneau că nu erau tocmai sărmani. Înainte să plece în călătorie, se gândea că mama lui Oliver este o femeie lată în șolduri, binedispusă, cu pantofi ca cei ai lui Minnie Mouse, care bea Red Stripe la micul dejun și râde cu un „Hi! Hi! Hi!“ pițigăiat. În schimb, când aceasta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
Compătimitor și trist. —Fă-mi un scurt istoric al carierei tale, îi spuse Lisa. Jack s-a întors spre boiler și a început cu o lipsă de entuziasm evidentă: — Am terminat facultatea cu un masterat în comunicare și am făcut călătoria obligatorie în străinătate - doi ani la un grup media din New York, patru la o rețea de cablu din San Francisco - m-am întors în Irlanda exact la începutul miracolului economic, am lucrat la un trust de presă, de unde m-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
aproape plictisitoare. Bingo! Își găsise omul. Era mai scund decât i-ar fi plăcut ei, dar nu avea ce face. Cel mai tare lucru la modele era că, din câte observase ea, erau proști ca noaptea. Pentru că slujba lor presupunea călătorii non-stop, toți aveau o atitudine de vacanță în ceea ce privea sexul. Și, deși asta însemna că va fi ușor de agățat, dezavantajul era că nu putea fi altceva decât o aventură de o noapte. Și asta era în regulă, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
Clarence. —Super. Lisa nu voia să îl ducă la cabana din lemn. Se temea că el va fi inhibat de pinul nelucrat, dar, mai mult decât atât, erau șanse mari ca Lisei să i se ia de el până la finalul călătoriei cu taxiul. De îndată ce chelnerul luă farfuriile cu mâncarea rearanjată, Lisa se hotărî că așteptase destul. —E ora de culcare, îi spuse ea lui Wayne. —Drace! El se uită la sânii ei și se ridică. În timp ce urca în lift, dorința începea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
i-a spus ea lui Oliver. Oliver nu era chiar atât de dornic. Îi plăcea viața lor socială plină de stil și știa că un copil ar pune frână. Gata cu petrecerile până în zori, gata cu canapelele albe, gata cu călătoriile spontane la Milano. Sau la Vegas. Sau chiar la Brighton. Nopțile albe nu vor mai fi pline de cocaină, ci de scâncete de copil. Toate veniturile vor trece din contul blugilor Dolce & Gabbana către cel al scutecelor de unică folosință
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
că nu. Asta se întâmplă doar când te grăbești. Atunci trenul ar petrece jumătăți de oră inexplicabile zăcând pe linii paralele. Atunci trebuia să schimbi trenul, din care să cobori și să te sui într-un autobuz de așteptare, și călătoria inițială, care trebuia să dureze trei ore, se transforma în una de opt. În schimb, trenul lui Ashling a ajuns la Cork cu zece minute mai devreme decât trebuia. Bineînțeles că părinții ei erau deja acolo, așteptând și arătând ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
un obicei din a se suna în fiecare zi. Faptul că el nu o contacta i se părea chinuitor. Ținându-și respirația, tânjea după un mesaj de la el, dar, din nou, nimic. Dezamăgită, a închis telefonul. În acea seară, după călătoria culinară în timp - cotlete, piure și mazăre din conservă - a decis să îl sune. Avea un pretext bun: să îi ureze succes pentru numărul cu Eddie Izzard. Dar i-a răspuns robotul - din nou. Avea o imagine oribilă în minte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
din oraș. O, Dumnezeule. A rămas fără respirație, de parcă ar fi primit o lovitură în stomac. —Cu cine? Cu nimeni. Merg la Festivalul de la Edinburgh pentru câteva numere de comedie. —Chiar? — Păi, da. Ostilitatea otrăvea liniile telefonice. —Păi, baftă în călătoria ta la Edinburgh cu nimeni, spuse Ashling sarcastic, după care închise telefonul. Îl va ruga pe Marcus să fie cu ochii în patru, să se uite după Ted și Clodagh sau să fie atent dacă Ted apare. 51tc "51" După
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
este faptul că Lisa era un tiran sclavagist pentru care nu mai putea să lucreze. —A primit o slujbă în New York, dezvoltă Jack. Se pare că soțul ei a fost transferat acolo. —New York? Lisa și-a adus aminte brusc de călătoria pe care Mercedes o făcuse acolo în iunie. Un gând oribil i se înfiripă în minte. —Slujba ei nouă, nu e la... la... Manhattan? — Nu știu la ce revistă, nu a spus. — Unde e? spuse Lisa, fierbând. —A plecat. Avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
-o în brațe, în timp ce Ashling zăcea mai lipsită de vlagă ca un covor făcut sul. Peste o jumătate de oră, a apărut și Ted. El și Ashling nu mai vorbiseră de trei săptămâni, de când Ashling îl luase la întrebări în legătură cu călătoria lui la Edinburgh. —Ted, îmi pare rău, spuse Ashling încet. Credeam că ai o aventură cu Clodagh. Chiar credeai? Fața lui neagră se lumină dintr-odată. Apoi a încercat să șteargă zâmbetul și luă o atitudine sobră. —Ți-am adus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
doi ani și jumătate. Se pregătesc să zboare spre sud pe perioada ierniiă În căutarea unei clime mai calde, adăugă ea. —Știu. — Pun în valize loțiunea de plajă și costumele de baie. Tăcerea a fost reluată. Își ridică cecurile de călătorie, continuă Monica. Ashling continua să se uite în gol. — Poate că își fac unghiile de la picioare, sugeră Monica. Și poate cumpără ochelari de soare și pălării de paie. Ochelarii de soare au pus capac. Imaginea unor rațe care arătau ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
rîdă, le vei trezi interesul, În vreme ce eu mă lupt cu toată harababura ta! Știa că fiecare e dator să se zbată În micul lui infern personal. Asta era o expresie de-a lui Delphine, „micul infern personal“. Delphine făcea o călătorie În Italia. Îi spusese că devenise mult prea angoasant pentru ea să rămînă la Paris: „Mă uit la tine și ce văd? Un tip care o ia razna“. Trebuia să se Îndepărteze puțin de el. Îi răspunsese că avea dreptate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
care o ia razna“. Trebuia să se Îndepărteze puțin de el. Îi răspunsese că avea dreptate. Înțelegea. Era de acord. Și el ar fi vrut să ia distanță față de sine Însuși. Delphine Îi telefona În fiecare seară. El Îi urmărea călătoria pe hartă. Ea luase mașina și plecase Împreună cu prietena ei, Suzanne. CÎnd le ajutase să pună valizele În portbagaj, le Întrebase dacă aveau de gînd să facă din voiajul lor un remake după Thelma și Louise, filmul care o făcuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
aproape deloc la tatăl lui, o făcea doar cînd i se Întîmpla să se Îmbete: devenea atunci sentimental și Începea să trăncănească. În realitate, se gîndea la tatăl lui mult mai des decît voia să recunoască. CÎnd pleca În vreo călătorie, cumpăra cărți poștale doar pentru motivul că acestea i-ar fi plăcut tatălui lui și pentru că lui i-ar fi făcut plăcere să i le trimită. Avea un sertar plin. De la moartea tatălui, făcuse enorm de multe lucruri. Publicase opt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]