KorAP: Find »[drukola/base=criticat & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...2013 2014 2015 ...2059 >

51,468 matches

Corola-website/Law/271891_a_273220

discriminatoriu, normele fiind aplicabile tuturor destinatarilor săi. 27. Avocatul Poporului, exprimându-și punctul de vedere în dosarele nr. 1.022D/2015 și nr. 1.024D/2015, apreciază că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale. În acest sens arată că normele criticate nu sunt de natură a aduce atingere principiului neretroactivității legii, întrucât ele se aplică după intrarea lor în vigoare, având domeniul propriu de aplicare. De asemenea, apreciază că neconstituționalitatea dispozițiilor art. 3 alin. (2) din Legea nr. 164/2014 poate

DECIZIE nr. 173 din 29 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative, în ansamblul său şi, în special, cele ale art. 3 alin. (2), art. 10, art. 11 şi art. 14 alin. (2) din acest act normativ. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271891_a_273220]
pe motiv că noile termene prevăzute de acest act normativ se aplică și cererilor aflate pe rolul instanțelor de judecată. Or, din moment ce instanța de judecată nu s-a pronunțat în acest sens, iar cursul procesului nu a fost suprimat, normele criticate, prin raportare la art. 21 din Constituție, sunt constituționale. În final, consideră că noile dispoziții conduc la acordarea despăgubirilor în 5 tranșe, în mod diferit față de cel stabilit în temeiul vechii legi, însă această măsură este justificată și de contextul

DECIZIE nr. 173 din 29 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative, în ansamblul său şi, în special, cele ale art. 3 alin. (2), art. 10, art. 11 şi art. 14 alin. (2) din acest act normativ. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271891_a_273220]
despăgubirilor în 5 tranșe, în mod diferit față de cel stabilit în temeiul vechii legi, însă această măsură este justificată și de contextul economico-financiar cu care se confruntă statul și nu reprezintă o încălcare a dreptului de proprietate. În plus, normele criticate nu neagă dreptul beneficiarilor la plata despăgubirilor, ci instituie aplicarea unui nou sistem de acordare. 28. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctele de

DECIZIE nr. 173 din 29 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative, în ansamblul său şi, în special, cele ale art. 3 alin. (2), art. 10, art. 11 şi art. 14 alin. (2) din acest act normativ. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271891_a_273220]
vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise ale autorilor excepției, punctele de vedere ale părții, concluziile reprezentantului autorilor excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: 29. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10

DECIZIE nr. 173 din 29 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative, în ansamblul său şi, în special, cele ale art. 3 alin. (2), art. 10, art. 11 şi art. 14 alin. (2) din acest act normativ. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271891_a_273220]
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 910 din 15 decembrie 2014, în ansamblul său, și, în special, cele ale art. 3 alin. (2), art. 10, art. 11 și art. 14 alin. (2) din acest act normativ. Dispozițiile de lege criticate au următorul cuprins: - Art. 3 alin. (2): "Dispozițiile prezentei legi referitoare la plata despăgubirilor se aplică cererilor soluționate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, pentru care nu s-a efectuat plata, cererilor nesoluționate până la data intrării în vigoare

DECIZIE nr. 173 din 29 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative, în ansamblul său şi, în special, cele ale art. 3 alin. (2), art. 10, art. 11 şi art. 14 alin. (2) din acest act normativ. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271891_a_273220]
cu modificările și completările ulterioare, după data intrării în vigoare a prezentei legi, se validează/invalidează de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, prin decizie, în termen de 18 luni de la data înregistrării lor." 31. Autorii excepției apreciază că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 15 alin. (2) care consacră principiul neretroactivității legii civile, art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1), (2) și (3) privind dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor

DECIZIE nr. 173 din 29 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative, în ansamblul său şi, în special, cele ale art. 3 alin. (2), art. 10, art. 11 şi art. 14 alin. (2) din acest act normativ. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271891_a_273220]
art. 3 alin. (2) din Legea nr. 164/2014 este aceea a unei obligații neexecutate, deci a unei situații juridice în curs, față de care noua reglementare nu poate fi decât imediat aplicabilă. Totodată, Curtea a observat că prevederile de lege criticate dispun pentru viitor, urmând a fi aplicate de la data intrării în vigoare a Legii nr. 164/2014 , respectiv 18 decembrie 2014. 35. Referitor la invocarea prevederilor art. 16 din Constituție, Curtea a reținut, în acord cu jurisprudența sa, că aplicarea

DECIZIE nr. 173 din 29 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative, în ansamblul său şi, în special, cele ale art. 3 alin. (2), art. 10, art. 11 şi art. 14 alin. (2) din acest act normativ. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271891_a_273220]
Corola-website/Law/271951_a_273280

perioada regimului comunist în România. Excepția a fost ridicată de Eugen Alexandru Varga cu ocazia soluționării unei cauze civile "având ca obiect - Legea nr. 10/2001 ". 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul susține, în esență, că prevederile de lege criticate, pe de o parte, instituie caracterul obligatoriu al procedurilor administrative, întrucât nu se pot exercita acțiuni judiciare înainte de expirarea termenelor în care trebuie să se pronunțe decizii administrative prin care să fie soluționate cererile de restituire sau de acordare de

DECIZIE nr. 225 din 19 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza întâi raportate la art. 33 şi art. 35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271951_a_273280]
neîntemeiată. 9. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: 10. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10

DECIZIE nr. 225 din 19 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza întâi raportate la art. 33 şi art. 35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271951_a_273280]
prezentei legi. (4) Hotărârile judecătorești pronunțate potrivit alin. (3) sunt supuse numai apelului. ... (5) Cererile sau acțiunile în justiție formulate în temeiul alin. (1) și (2) sunt scutite de taxa judiciară de timbru." ... 12. În opinia autorului excepției dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 21 alin. (2) și (4) privind accesul liber la justiție, precum și art. 20 alin. (1) referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului raportat la art. 6 paragraful 1 privind dreptul la un proces echitabil din

DECIZIE nr. 225 din 19 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza întâi raportate la art. 33 şi art. 35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271951_a_273280]
teza întâi raportate la art. 35 din Legea nr. 165/2013 , prin Decizia nr. 115 din 10 martie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 17 aprilie 2015, Curtea a statuat că textul de lege criticat conferă persoanelor interesate dreptul de a se adresa instanței pentru ca aceasta să se pronunțe asupra existenței și întinderii dreptului de proprietate și să soluționeze, de fapt, notificarea lăsată în nelucrare de entitatea învestită de lege. Acest drept poate fi exercitat

DECIZIE nr. 225 din 19 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza întâi raportate la art. 33 şi art. 35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271951_a_273280]
Corola-website/Law/271989_a_273318

de normele constituționale, și încrederea cetățenilor în sistemul de drept. De asemenea, aplicarea retroactivă a prevederilor de lege criticate afectează principiul egalității în fața legii, accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil. S-a mai arătat că normele criticate instituie și o diferență de tratament juridic între intimați și persoanele ale căror procese s-au soluționat înaintea intrării în vigoare a legii, care au avut șansa să li se soluționeze cererile în mod operativ și să încaseze sumele cuvenite

DECIZIE nr. 120 din 3 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271989_a_273318]
judecată, pe motiv că noile termene prevăzute de noul act normativ se aplică și cererilor aflate pe rolul instanțelor judecătorești. Or, din moment ce instanța de judecată nu s-a pronunțat în acest sens, iar cursul procesului nu a fost suprimat, normele criticate, prin raportare la art. 21 din Constituție, sunt constituționale. Referitor la criticile de neconstituționalitate ce privesc soluția legislativă de eșalonare a despăgubirilor pentru o perioadă de 5 ani, precum și suspendarea oricărei proceduri de executare silită invocă Decizia Curții Constituționale nr.

DECIZIE nr. 120 din 3 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271989_a_273318]
criticile de neconstituționalitate ce privesc soluția legislativă de eșalonare a despăgubirilor pentru o perioadă de 5 ani, precum și suspendarea oricărei proceduri de executare silită invocă Decizia Curții Constituționale nr. 528 din 12 decembrie 2013 și arată că normele de lege criticate nu sunt de natură să aducă atingere dispozițiilor constituționale. Atât timp cât dreptul de proprietate stabilit printr-un act al instanței nu este suprimat, nu este neconstituțională opțiunea legiuitorului de a reglementa în mod diferit modul de plată a despăgubirilor acordate, și

DECIZIE nr. 120 din 3 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271989_a_273318]
stabilite prin hotărâri judecătorești. Noile dispoziții conduc la acordarea despăgubirilor în 5 tranșe, în mod diferit față de cel stabilit în temeiul vechii legi, însă această măsură este justificată și de contextul economico-financiar cu care se confruntă statul. În plus, normele criticate nu neagă dreptul beneficiarilor la plata despăgubirilor, ci instituie aplicarea unui nou sistem de acordare. 22. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul, în cele trei dosare, precum și Avocatul Poporului, în dosarele nr. 1.076D/2015 și nr. 1

DECIZIE nr. 120 din 3 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271989_a_273318]
încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului în Dosarul nr. 1.123D/2015, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, cererea autoarei excepției Grety Iacob, notele scrise depuse la dosare de partea Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: 23. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10

DECIZIE nr. 120 din 3 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271989_a_273318]
I. ... (3) Orice procedură de executare silită se suspendă de drept, până la împlinirea termenelor la care devin scadente obligațiile de plată prevăzute în titlurile de plată emise conform art. 10 alin. (6)." ... 25. În opinia autorilor excepției, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 11 privind dreptul internațional și dreptul intern, art. 15 privind universalitatea, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 privind liberul acces la justiție

DECIZIE nr. 120 din 3 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271989_a_273318]
14 din 19 ianuarie 2016 **), nepublicate până la data pronunțării prezentei decizii, instanța de contencios constituțional a respins ca neîntemeiată excepțiile de neconstituționalitate. Cu acel prilej, Curtea a reținut că, recunoscând dreptul la despăgubire născut sub imperiul vechii legi, prevederile legale criticate, care instituie reguli privind plata despăgubirilor, nu încalcă dispozițiile constituționale ale art. 15 alin. (2) care consacră principiul neretroactivității legii, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile. În acord cu jurisprudența sa constantă, Curtea a statuat că o lege nu

DECIZIE nr. 120 din 3 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271989_a_273318]
Corola-website/Law/271998_a_273327

prin avocat Adrian Rusu, și partea Societatea "Studiourile Media Pro" - S.A., prin avocat Marius Ezer. 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului autorului excepției, care solicită admiterea acesteia. În acest sens, arată că textul de lege criticat este neconstituțional, deoarece nu permite reangajarea și despăgubirea salariatului în situația în care se constată printr-o hotărâre judecătorească că nu a săvârșit faptele pentru care a fost arestat mai mult de 30 de zile. Consideră că astfel sunt încălcate

DECIZIE nr. 153 din 17 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 61 lit. b) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271998_a_273327]
61 lit. b) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, excepție ridicată de Mihai Valentin Toderiuc cu prilejul soluționării contestației formulate împotriva deciziei de concediere. 8. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile de lege criticate, care reglementează posibilitatea angajatorului de a concedia salariatul în cazul în care acesta din urmă este arestat preventiv sau arestat la domiciliu pentru o perioadă mai mare de 30 de zile, în condițiile Codului de procedură penală, încalcă prevederile art.

DECIZIE nr. 153 din 17 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 61 lit. b) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271998_a_273327]
muncă, drept care presupune nu doar libertatea alegerii unui loc de muncă, dar și garantarea păstrării acestuia, cu respectarea condițiilor și limitelor constituționale. 9. Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că dispozițiile de lege criticate sunt neconstituționale prin prisma faptului că încalcă prezumția de nevinovăție a salariatului arestat preventiv, întrucât acesta nu mai are posibilitatea de a se reintegra pe același post în caz de achitare sau de pronunțare a oricărei soluții care nu presupune

DECIZIE nr. 153 din 17 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 61 lit. b) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271998_a_273327]
41 și cele ale art. 53 din Constituție, Guvernul arată că acestea nu sunt incidente în cauză, deoarece imposibilitatea exercitării dreptului la muncă este cauzată de măsura privativă de libertate dispusă de judecătorul de drepturi și libertăți, astfel că reglementarea criticată vizează o situație de fapt aflată în relație de accesorialitate în raport cu măsura arestării preventive. 15. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al

DECIZIE nr. 153 din 17 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 61 lit. b) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271998_a_273327]
arestării preventive. 15. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părților, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: 16. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10

DECIZIE nr. 153 din 17 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 61 lit. b) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271998_a_273327]
salariatului în următoarele situații: [...] b) în cazul în care salariatul este arestat preventiv sau arestat la domiciliu pentru o perioadă mai mare de 30 de zile, în condițiile Codului de procedură penală;". ... 18. Autorul excepției consideră că dispozițiile de lege criticate sunt contrare următoarelor prevederi din Constituție: art. 23 alin. (11) referitor la prezumția de nevinovăție, art. 41 privind munca și protecția socială a muncii și art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți. De asemenea, autorul invocă dispozițiile

DECIZIE nr. 153 din 17 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 61 lit. b) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271998_a_273327]
Corola-website/Law/271990_a_273319

de despăgubire, Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor urmând să soluționeze dosarele în temeiul art. 21 din lege. 9. Tribunalul București - Secția a III-a civilă opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că prevederile de lege criticate nu retroactivează, atât timp cât se aplică cererilor formulate și depuse, în termen legal, la entitățile învestite de lege, nesoluționate până la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 . Apreciază că s-ar fi putut reține o încălcare a principiului neretroactivității

DECIZIE nr. 224 din 9 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza întâi raportate la art. 16, art. 17 alin. (1) lit. a), art. 21 alin. (5), (6) şi (8), art. 24 alin. (2) şi art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271990_a_273319]