50,619 matches
-
modele. B.C. Totuși Norbert Wiener a fost cel care a scris în 1947 Cybernetics or control and communication in the animal and the machine, iar conferințele Macy, ce au avut loc între anii 1946 și 1953 în Statele Unite, sînt considerate fondatoarele acestui curent de idei. J.de R. În Franța, avem obiceiul de a spune că suntem "cutii de rezonanță" ale Americii, dar nu e deloc așa. Sigur, teoria informației a fost formulată de Shannon și Weaver, dar nu Nobert Wiener
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
că dorea să mă întîlnească. Ne-am dat o întîl-nire, după care m-a invitat să-mi prezint ideile în fața grupului, care mi-a propus apoi să particip în mod regulat la întîlnirile sale. Era lucru obișnuit pentru ei. Grupul fondator îi cuprindea pe Robert Buron, Jacques Robin, Edgar Morin, Henri Laborit. Apoi au fost cooptate și alte persoane. Astfel am participat la activitățile Grupului celor Zece începînd cu 1972. Era formidabil, deoarece exista un amestec pe care nu-l găsim
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
devenit conștient de această problemă doar în mod progresiv. Îmi amintesc de primele noastre texte din '70-'71 și de un seminar la Chantilly, care era hiper-pozitivist: Totul avea să se schimbe datorită științei!". Congresul de la Épinay, care e congresul fondator al actualului Partid socialist, a avut loc în 1971, și între Jacques Robin și noul Partid socialist, care avea mari ambiții intelectuale și dorea ca savanții să-i alimenteze propria gîndire, s-au format rapid legături. Îmi amintesc că am
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
este apartenența la Mișcarea socialistă pentru Statele Unite ale Europei. Astfel, Robert Buron, Jacques Robin, Gérard Rosenthal, Jean-François Boissel și René Passet au făcut parte din această mișcare europeană. Robert Buron a jucat un rol fundamental în istoria Grupului celor Zece. Fondator al Objectif 72, foarte admirat și respectat, el oferea impulsul pentru dorința de a concepe un proiect de societate ce făcea apel la solidaritate, înțelegere și cooperare. Concepțiile sale umaniste îl determinau să-și mobilizeze forțele și pe cele ale
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Omul și alimentele) SUMAR PREFAȚĂ 7 CUVÎNT ÎNAINTE 11 INTRODUCERE 13 FONDATORII GRUPULUI CELOR ZECE 24 Jacques Robin povestește istoria Grupului celor Zece 24 Convorbiri cu Jacques Robin (1995-1996) 26 Mărturia lui Annie Robin 68 Objectif 72 (Obiectiv 72): întîlnirea fondatoare 69 Robert Buron (1910-1973): politică și umanism 72 Henri Laborit (1914-1995): biologie și politică 79 Edgar Morin: sociologie și politică 84 CIBERNETICA ȘI GRUPUL CELOR ZECE 89 Introducere în cibernetică 89 Jacques Sauvan 98 Interviuri cu Jacques Sauvan (1995) 100
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
sigla ADEMAST. Michel Callon era responsabilul național. ADEMAST era găzduit de CESTA. 102 Condus de Michel Berry. 103 Condus de Claude Henry. 104 Condus de Jean-Jacques Servan-Schreiber. 105 Condusă de Hugues de Jouvenel. 106 În anexa convenției figurează lista membrilor fondatori ai GSC: Henri Atlan, Jacques Attali, Cornelius Castoriadis, Jean-Marie Domenach, Jean-Pierre Dupuy, Françoise Fogelman, Albert Jacquard, Jean-Marc Lévy-Leblond, Jacques Lesourne, Maurice Milgram, Edgar Morin, René Passet, Jacques Robin, Joël de Rosnay, Isabelle Stengers, Michel Treguer, Gérard Weisbuch. H. Atlan și
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
omul să rămână drept; ar încerca în van să îl forțeze să rămână devotat. În rest, nu eu sunt cel care a inventat această distincție. Așa cum am spus mai devreme, acum optsprezece secole aceste cuvinte au ieșit din gura divinului fondator al religiei noastre: Legea vă zice: Nu faceți altora ceea ce n-ați vrea să vi se facă vouă. Iar eu vă spun: Faceți altora ceea ce ați vrea să vi se facă vouă. Cred că aceste cuvinte fixează limita care separă
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Fort Worth (1982-1986) și la University of California, San Diego (1986-1990). Își dă doctoratul la University of Texas cu teza Poetry of the Being. From Hölderlin to Paul Celan (1986). Întors în țară după evenimentele din decembrie 1989, devine membru fondator al Alianței Civice, este, între 1990 și 1992, director al Teatrului Național „Vasile Alecsandri” din Iași, iar începând din 1996 profesor asociat la Facultatea de Litere a Universității „Al. I. Cuza”. A debutat în 1968 la „Cronica”, și editorial în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290386_a_291715]
-
cuvintele fiind împopoțonate cu referenți după bunul plac, referentul limbii de lemn fiind, de obicei, limba de lemn. Funcția poetică aproape că nu există deoarece nu prea există invenție personală, producția verbală reluând frenetic și agonizant “fantezia verbală” a “Părinților Fondatori”. Funcția expresivă este compromisă de absența autorului individual. Este reabilitată funcția fatică, dar contactul are doar rolul de a asigura circulația continuă a doctrinei și nici decum de a pune în legătură două sau mai multe persoane vii, libere. Predomină
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
Vasile Pârvan, Simion Mehedinți. După licență (1922) activează ca profesor în învățământul secundar (fiind întemeietor și director de liceu), iar din 1934 își începe cariera universitară. Își luase doctoratul magna cum laude în 1932, cu teza Theodor Anastasie Cavallioti. Este fondator și ulterior director (1937-1948) al Institutului de Studii și Cercetări Balcanice (care va trece la Institutul de Istorie al Academiei RPR) și al periodicului „Balcania”. Debutează în „Adevărul literar și artistic” (1923). Volumul Bessarabien, rumänische Rechte und Leistungen îi apare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288664_a_289993]
-
Titani ale căror performanțe științifice i-au adus în preajma premiilor Nobel: academicienii Dragomir Hurmuzescu și Ștefan Procopiu... Facultatea..., având piatră de temelie în Școala de Electricitate Industrială (noiembrie 1910), devenită ulterior Institut Electrotehnic, a fost una din cele două facultăți fondatoare, în 1938, ale Școlii Politehnice „Gheorghe Asachi” din Iași”. Momente marcante în istoria facultății au fost și cele din anii 1960, 1995, 2003 când s-au înființat noi specializări, pentru ca, in anul 2008, Facultatea de Electrotehnica să devină, prin hotărâre
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Principelui Mihail Sturdza: Avers: Capul domnitorului cu barbă în profil întors spre dreapta. Dedesubt * 1840 * pe deasupra capului inscripțiunea circulară: MICHAEL STURDZA PRINCEPS MOLDAVIAE (fig. 66av). Revers: Pe steaguri aranjate decorativ și armure de război, marca princiială cu coroană. Inscripțiunea circulară: FONDATOR UTILIUM PATRIE INTITUTORUM * IASSIS *. Tradus: Michail Sturdza Domnul Moldovei 1840 Fondatorul instituțiunilor utile patriei” (fig. 66rv). Primele informații în legătură cu medalia din 1842 le găsim într-o scrisoare anonimă din Iași, publicată, un an mai tarziu, într-un almanah medical din
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Gabor și legendă semicirculara DRAGOMIR HURMUZESCU 1865-1954, continuată pe două rânduri, deasupra umărului stâng, CNR-CEI / 1994. Pe revers (fig. 105rv), în coroană de lauri, este o legendă distribuită în două registre: PROMOTORUL / ÎNVĂȚĂMÂNTULUI / ELECTROTEHNIC / UNIVERSITAR / IAȘI 1912-BUCUREȘTI 1913 (sus); PREȘEDINTELE FONDATOR / AL COMITETULUI / ELECTROTEHNIC / ROMÂN / 1927 (jos), care comunică, nu prin reprezentări medalistice din păcate, ci prin exces de cuvinte și unele date discutabile, care nu au cum să acopere dimensiunea personalității lui Dragomir Hurmuzescu. Pentru cititorul neavizat, vom sintetiză din
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
va activa până în anul 1935, când se va transfera la Facultatea de Drept din București. Încă din perioada ieșeana, Vespasian V. Pella se afirma că o personalitate marcantă a vietii academico-stiințifice, atât pe plan național, cât și internațional. Este membru fondator al Asociației Internaționale de Drept Penal (Paris, 1924), organizator, în anul 1929, al congresului asociației respective de la București, director asociat la „Revista de drept penal și știința penitenciara”, profesor de înaltă ținută academică, atât în țară, cât și în străinătate
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
agresive, care erau responsabile pentru cele două războaie europene. Această abordare a fost adoptată de către mișcarea federalistă europeană și, în particular, de către creștin-democrați ca Robert Schuman, Konrad Adenauer și Altiero De Gasperi cu participarea lui Jean Monnet. Chiar dacă acești "părinți fondatori" ai Europei nu-și doreau abolirea statului-națiune, ei căutau să-i minimalizeze importanța de bază prin construirea unui sistem european supranațional, astfel punând bazele unei viitoare federații europene.14 Acest lucru a fost înfăptuit prin combinarea industriilor cărbunelui și oțelului
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
a fost "salvat" și chiar dezvoltat, integrarea europeană va avea un impact important asupra politicii teritoriale a Franței, deși aceasta se va întâmpla mult mai târziu, către mijlocul anilor 1980. Dar merită să observăm aici că Schuman și ceilalți părinți fondatori ai Europei, erau regionaliști devotați, și că, într-adevăr, au creat legături între regionalism și federalismul european.15 Pleven, de exemplu, a fost unul dintre fondatorii celei mai importante mișcări regionaliste postbelice, Comité d'Etudes et de Liaison des Intérêts
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
la Universitatea din același oraș. Pleacă la Paris în 1947 ca bursier al Universității germane și, la recomandarea lui Jean Wahl, devine, în același an, cercetător la Centre National de la Recherche Scientifique, unde activează până în 1951. Face parte dintre membrii fondatori ai Centrului Român de Cercetări din Paris (1949), alături de Mircea Eliade, Paul Costin Deleanu, Horia Stamatu, Emil Cioran, Leontin Jean Constantinescu ș.a., fiind numit secretar general și, în perioada 1982-1989, vicepreședinte. Din 1953 este redactor la Departamentul românesc al postului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290661_a_291990]
-
teoreticieni au "încărcat" semantic conceptul, dar pentru a ne putea stabili propriile puncte de plecare în analiza fenomenului, este necesară aprofundarea perspectivelor postmodernismului. Modul de raportare la acest curent ne va da și importante sugestii în ceea ce privește conținutul său ideatic, temele fondatoare și eventualele contradicții interne. Evident, intențiile nu vor putea fi exhaustive, mai ales că despre postmodernism se spune că există, în fapt, atâtea postmodernisme câți autori au discutat despre el sau au scris în spiritul său, ci ele se vor
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
convingerea că în întreaga lume, dar mai ales în societățile industrializate, ne aflăm într-o etapă a modernității târzii. Chiar dacă acceptă că un număr important de transformări sunt sesizabile astfel încât acestea ar putea legitima ideea unei transformări radicale (disoluția metanarațiunilor fondatoare, ruptura cu viziunea providențială asupra istoriei, îndepărtarea de un sistem bazat pe producerea de bunuri materiale către unul în care esențială este informația), acestea nu sunt subsumate postmodernității, ci unei faze de "auto-clarificare a gândirii moderne", de "radicalizare" a sa
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
prin intermediul cărora postmodernismul "exercită o influență pozitivă". În schimb, respingerea unei metateorii explicative care să includă și procese politico-economice, delegitimarea oricărui tip de argumentare, lipsa oricărei posibilități de validare sau de justificare a acțiunilor care decurg din negarea principiilor universale, fondatoare se constituie în exemple de critici aduse fenomenului postmodern, care poate ajunge în punctul propriei distrugeri, al autonegării și al condamnării "propriilor pretenții de validitate"180. Abordând raportul modernism postmodernism, Harvey crede că pe baza cercetării modernismului în artă, literatură
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
practică discursivă sau ca un eveniment, în contextul unei mișcări ample de respingere a paradigmei continuității, manifestată atât în literatură, cât și în artă sau filosofie. Introducerea discontinuității în aceste domenii duce la problematizarea unui ansamblu de teme, precum subiectul fondator, autorul, opera, ideea de origine etc. Tocmai în interiorul acestui proiect radical poate fi surprins câmpul semantic al scriiturii, precum și funcțiile pe care i le acordă Foucault. Sesizând proliferarea la nesfârșit a limbajului, precum și tendința sa de a se suprapune lui
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
alte cuvinte, un nou spațiu vid ce se creează între două stadii ale oglinzii. Scriitura se relevă ca fiind un pliu al limbajului, o repliere asupra lui însuși, ceea ce transformă literatura într-un spațiu productiv al dublurilor. Lipsită de subiect fondator sau de origine, așa cum au decurs ele din postularea discontinuității, scriitura devine o suprafață, iar literatura limbaj ca mecanism de multiplicare a suprafețelor. Metaforele adâncimii sunt excluse, din moment ce nu mai există un set de principii originare și absolute care să
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
viabilă și o rețea personalătc "Atunci când nu reușești să pui pe picioare o afacere viabilă și o rețea personală" „Un pas făcut de 100 de oameni este mai bun decât 100 de pași făcuți de un singur om.” Koichi Tsukamoto, fondator și fost președinte al Wacoal Corp., Japonia Un prieten mi-a spus nu demult o poveste interesantă. Pus În fața unei probleme de personal cu care nu se mai confruntase niciodată, nu era sigur cum să procedeze. A angajat un consultant
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
Deși fondatorul companiei murise cu câțiva ani Înainte, impresia asupra privitorului era că persoana respectivă tocmai ieșise pentru câteva minute și urma să se Întoarcă imediat la biroul lui. În jurul vitrinei erau afișe cu istoria fondării companiei, cu viziunile managerului fondator despre viitor și principiile care stăteau la baza afacerii sale. Acestea erau bine cunoscute de toți angajații, pentru că majoritatea concepțiilor companiei fuseseră Încorporate În planuri de calitate, strategii de aplicare și de servicii. Deși fondatorul nu mai era printre ei
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
opera lui Ovidiu, pentru a sublinia o anumită profunzime în gândire și o atitudine înălțătoare, pe care nu suntem dispuși să i le atribuim cu ușurință. Este posibil ca M. Verrius Flaccus să nu fi știut care a fost (presupusa) fondatoare a gens Fabia (crede Münzer): pornind de la reprezentările statului Lazio pe timpul lui Hercule, s-ar putea alege între o nimfă și o muritoare din regiune (Plutarh, Fab., 1, 1), care, logic vorbind, ar putea fi una din fiicele lui Evandru
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]